Povestea mamei care reușește să schimbe sistemul de educație din România. A stat în greva foamei pentru ca legea să fie respectată

Oana Corina Rogojanu, mama unei eleve din clasa a XII-a de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, a stat șapte zile în greva foamei în fața Ministerului Educației. A refuzat mâncarea, a dormit pe trotuar, a suportat frigul și epuizarea, cerând un singur lucru: respectarea legii. Iar în cele din urmă, a reușit. Chiar dacă nu anul acesta, pentru fiica ei, ci pentru generațiile următoare de elevi. 

„Problema este că, în realitate, predarea în limba germană nu se desfășoară conform legii, adică puține discipline sunt predate efectiv în limba germană și mulți profesori, practic, nu au competențele necesare pentru predarea în limba germană. Totuși, elevii sunt obligați să susțină bacalaureatul la limba germană ca limbă maternă. Și aceasta este o probă extrem de dificilă, care necesită pregătire specială, în mod evident, ca orice altă probă pentru bacalaureat”, și-a explicat mama elevei gestul.

Oana Rogojanu consideră că este o mare nedreptate ca o probă suplimentară de Bacalaureat să fie susținută într-o limbă în care nu se predau, de fapt, cele mai multe discipline.

„Această probă mi se pare inechitabilă, în contextul în care colegiul care organizează acest tip de bacalaureat nu respectă legea”, spune ea.

Femeia a sesizat Ministerul Educației în noiembrie 2024, înainte ca fiica ei să se înscrie la examen. A ales să meargă direct la sursă: „Eu am înțeles că, odată ce predarea nu este integrală în limba maternă germană, practic eu trebuie să mă adresez instituțiilor care răspund mai sus de lege, de respectarea legii, adică Ministerul Educației.”

A comparat situația cu cea a liceelor bilingve, română-germană, unde, deși se predă doar parțial în germană, elevii nu susțin o probă suplimentară la Bac.

„În plus, am constatat faptul că, de fapt, la licee bilingve română-germană se predau cam același număr de ore pe săptămână de limba germană. Poate că au altă programă școlară pentru limba germană, dar faptul că sunt același număr de ore, am constatat că este și o discriminare a copiilor care sunt înscriși la limba maternă germană față de cei care sunt înscriși la liceele bilingve, română-germană”, mai explică Oana Rogojanu.

 A explicat clar că diferența de tratament este nejustificată: „Discriminarea constă în faptul că un liceu bilingv română-germană, practic, nu organizează această probă de bacalaureat pentru limba și literatura maternă. Liceul de limbă maternă germană este obligat, prin lege, să organizeze și o probă suplimentară de limba și literatura germană pentru bacalaureat. El doar declarativ este un colegiu de limbă germană matern. Practic, este un colegiu bilingv.”

Oana Rogojanu a invocat și articolul explicit din Legea educației din 2023: „Deci legea educației din 2023 are următorul paragraf clar și limpede pentru învățământul preuniversitar cu predare în limbile minorităților: «în cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei de limba și literatura română». Atât. Legea este clară. Pur și simplu, nu e vorba de excepții, nu este vorba de interpretări. Este clar: toate, mai puțin limba și literatura română.”

A fost profund deranjată de faptul că proba suplimentară este organizată de o instituție care nu respectă legea.

„Ce am discutat și ce m-a deranjat a fost, practic, proba în plus de limba și literatura germană, care este organizată de un liceu care funcționează doar cu statut declarat cu predare în limba germană, dar nu respectă prevederile legii. Deci nu toate disciplinele sunt predate în limba germană”, spune ea.

Cum a ajuns să facă greva foamei

Nu a găsit deschidere la minister: „La Ministerul Educației am înaintat mai multe petiții, inclusiv rugăminți pentru audiență, solicitări pentru audiență. Nu am primit decât răspunsuri care, efectiv, ocoleau pur și simplu problema centrală de unde trebuia să plecăm: nu se respectă legea.”

Așa a început greva foamei. A cerut autorizație și s-a instalat, cu saltea și haine groase, în fața instituției. A dormit în frig, a fost monitorizată medical, a vorbit cu trecători și a rezistat cât a putut.

„Eram într-un soi de familiaritate ciudată, dar a fost pentru mine un mediu familiar câteva zile. Zi și noapte am fost în fața ministerului. Am stat acolo, pentru noapte am avut o saltea izolir, ca în tinerețe, haine mai groase. Am profitat de o cafenea cu personal foarte amabil. Mi-au ținut aceste lucruri pe timpul zilei”, povestește Oana Rogojanu.

Și faptul că sediul Ministerului Educației este păzit a ajutat-o.

„M-am simțit în siguranță. Efectiv prima noapte a fost foarte dificilă, a fost și foarte frig, 6 grade, dar nopțile următoare deja m-am obișnuit cu o zi și o noapte m-am obișnuit și efectiv m-am simțit în siguranță și am dormit liniștită”, spune ea.

În a șaptea zi a venit și ministrul

Au urmat zile grele, cu episoade medicale, leșinuri, branule ratate și tratamente în ambulanță. Dar a rămas acolo, deși personalul ministerului a intrat în minivacanța de 1 Mai.

„Am învățat să trăiesc, pur și simplu, în stradă și să mă adaptez…”, își amintește mama.

După mai multe întâlniri sterile cu funcționari din minister, în ziua a șaptea a venit și ministrul Daniel David. A vorbit cu ea și i-a înmânat o scrisoare personală, semnată și sigilată.

Scrisoarea recunoștea oficial problema sistemică și anunța trimiterea Corpului de control al ministrului la liceul din Sibiu, precum și o analiză extinsă la nivel de sistem privind predarea în limbile minorităților. Oana Rogojanu a reușit să obțină o schimbare care nu o va ajuta pe fiica ei imediat, dar le va proteja pe miile de elevi care vor urma.

„Sigur că rămân cu o urmă de regret personal. Ca mamă, mi-aș fi dorit ca fiica mea să fie protejată de nedreptate chiar acum, dar înțeleg totuși limitele administrative. Mă bucur că problema a fost recunoscută oficial și corectarea acestei nedreptăți chiar a început”, a mai declarat Oana Corina Rogojanu.

O anchetă Edupedu.ro arată că, deși legea obligă liceele și școlile cu predare în limba germană să predea toate materiile în această limbă, cele mai multe nu respectă această cerință, unele având doar 2-3 discipline în germană.