Prețul energiei electrice s-a triplat în România în ultimii 5 ani, de la 45 euro/MWh la 136 euro/Mwh

În România, prețul mediu al energiei electrice s-a triplat din 2020 până în 2025, urcând de la 45 euro/MWh la 136 euro/Mwh. Țara noastră este deosebit de vulnerabilă la șocurile externă, fiind dependentă de importuri de combustibili fosili. Doar anul trecut, România a importat cu aproximativ cinci miliarde de euro mai multă energie decât a exportat, potrivit economiștilor de la Romanian Economic Monitor (RoEM), relatează Agerpres. Soluția pentru prețuri mai mici este tranziția la energia verde, potrivit specialiștilor. 

Scumpirea energiei din ultimii ani a scos în evidenţă una dintre principalele vulnerabilităţi ale economiei României şi ale economiei europene: dependenţa de importurile de combustibili fosili, consideră specialiştii Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

Prețul energiei electrice s-a triplat în România

Astfel, pe fondul șcurilor energetice şi al instabilităţii geopolitice, în România, preţul mediu al energiei electrice s-a triplat faţă de perioada de dinaintea pandemiei: a urcat de la 45 euro/MWh în perioada 2019-2020 la 136 euro/Mwh în perioada 2021-2025.

În aceeaşi perioadă, şi preţul ţiţeiului a înregistrat o creştere importantă: preţul mediu Brent crude a urcat de la 53 de dolari la 80 de dolari pe baril.

Specialiștii de la Romanian Economic Monitor au explicat că au existat mai mulți factori care au influențat creșterile prețurilor la energie: 

• revenirea puternică a cererii după pandemie;
• diminuarea exporturilor de gaze ale Rusiei în urma declanşării războiului din Ucraina;
• instabilitatea din Orientul Mijlociu, accentuată după 2023; 
• măsurile de plafonare a preţurilor la energie, care au pus o presiune suplimentară asupra bugetului de stat, prin compensările acordate furnizorilor; 

„Dacă fragmentarea geopolitică se va accentua, volatilitatea pieţelor energetice şi a economiei globale ar putea rămâne ridicată şi în anii următori”, a spus Balazs Marko, cercetător în cadrul RoEM-UBB FSEGA.

De asemenea, în 2025, România a importat cu aproximativ cinci miliarde de euro mai multă energie decât a exportat, iar în UE importurile totale de energie au depăşit exporturile cu circa 300 de miliarde de euro în acelaşi an - valori semnificative, reprezentând aproximativ 1-2% din PIB în ambele cazuri.

„Dependenţa de surse externe este o vulnerabilitate mai mare decât indică aceste valori: dacă oferta externă dispare sau scade, înlocuirea ei din surse interne pe termen scurt este extrem de dificilă, dacă nu imposibilă.

Astfel, economia României rămâne expusă nu doar unor şocuri independente de politica noastră externă, precum războiul dintre SUA şi Iran, ci şi riscului ca dependenţa energetică a ţării să fie folosită ca instrument de presiune geopolitică, aşa cum s-a întâmplat după declanşarea războiului din Ucraina, când Rusia a oprit exporturile de gaze spre ţările UE şi a pus astfel presiune pe guverne, pieţe şi consumatori”, a explicat Balazs Marko.

UE, mai vulnerabilă la șocurile globale decât SUA sau China

Experţii consideră că probabilitatea ca aceste crize internaţionale să continue şi să se repete în viitor este ridicată. Deşi conflictele şi războaiele reduc comerţul internaţional, marile puteri economice şi militare sunt mai puţin vulnerabile la şocurile energetice decât ţările UE.

Rusia, de exemplu, este un exportator major de energie la nivel global datorită rezervelor sale importante de gaze naturale şi ţiţei, în timp ce SUA au devenit un exportator net de energie datorită „revoluţiei de şist” şi a dezvoltării exploatărilor de gaze şi de petrol de şist.

China rămâne un importator major de energie, însă rezervele sale importante de cărbune şi dezvoltarea rapidă a capacităţilor de energie regenerabilă îi pot reduce dependenţa de importuri pe termen lung.

În plus, relaţiile cu parteneri precum Rusia şi Iran îi asigură accesul la resursele energetice necesare economiei sale. Astfel, explică specialiştii RoEM-UBB FSEGA, marile puteri sunt mai puţin expuse efectelor economice directe cauzate de declanşarea unor conflicte decât economiile puternic dependente de importuri.

De exemplu, estimările cercetătorilor de la Institutul Kiel pentru Economia Mondială arată că efectele unui conflict în Iran asupra economiei SUA sunt reduse, în timp ce economiile dependente de importuri - inclusiv cele europene - ar resimţi mai puternic creşterea preţurilor la energie şi la produse agricole.

În mod similar, o eventuală reluare a importurilor de ţiţei şi gaze din Rusia ar readuce Europa într-o poziţie de dependenţă puternică.

La fel ca după 2022, reducerea importurilor de energie din Rusia diminuează veniturile acesteia din exporturi, însă efectul asupra economiilor europene cu un consum energetic ridicat este puternic negativ.

Un studiu realizat în 2022 de un grup de cercetători din Europa şi SUA a estimat că oprirea importurilor de energie din Rusia ar reduce PIB-ul Germaniei cu 0,5 până la 3%. 

Deşi economia germană nu a intrat în declin după reducerea importurilor de energie şi a înregistrat creştere în 2022, competitivitatea industriei sale a fost afectată din cauza preţurilor ridicate şi volatile la energie. Aceste evoluţii, spun specialiştii clujeni, au implicaţii şi pentru România, având în vedere legăturile strânse ale economiei româneşti cu industriile din zona euro, în special cu cea germană.

Energia verde, soluția pentru prețuri mici la energie

În opinia celor de la RoEM-UBB FSEGA, autonomia energetică poate fi o soluţie la problema dependenţei şi a volatilităţii preţurilor energiei. Pe termen mediu şi lung, menţinerea competitivităţii şi susţinerea creşterii economice în România şi în UE înseamnă şi reducerea costurilor energiei. Astfel, accelerarea tranziţiei către surse de energie regenerabilă poate reprezenta o soluţie pentru ambele provocări.

Conform analizei, costul modulelor fotovoltaice s-a redus cu aproximativ 90%, de la 2,44 dolari/Watt în 2010 la 0,26 dolari/Watt în 2024 (calculat în dolari la valoarea din 2024), în timp ce costurile unităţilor eoliene terestre şi offshore au scăzut cu aproximativ 50% din 2010 până în 2023.

Această evoluţie se reflectă şi în costul nivelat al energiei electrice (LCOE), indicator care ia în calcul costurile de capital, operare, mentenanţă şi de combustibil pe întreaga durată de funcţionare a unei centrale. În timp, energia produsă de centralele solare şi eoliene a devenit mai competitivă decât cea generată de centralele pe gaz sau cărbune.

În România, preţurile rezultate în urma licitaţiilor privind contractele pentru diferenţă din 2025 se situează între 35,77 şi 45,2 euro/Mwh pentru energia fotovoltaică şi între 65,12 şi 79,5 euro/Mwh pentru energia eoliană.

Aceste valori sunt comparabile cu limita inferioară a estimărilor europene privind costul nivelat al energiei regenerabile.

Prin comparaţie, estimările pentru Germania, în 2024, indică un cost nivelat al energiei produse în centrale pe gaz cuprins între 109 şi 181 euro/MWh, iar pentru centralele pe cărbune, între 151 şi 293 euro/MWh, niveluri mult mai ridicate decât cele ale surselor de energie regenerabilă.

Conform celor mai recente date ale Eurostat, în 2024, aproximativ 20% din energia primară a României (care include şi petrolul, nu doar sursele folosite pentru generarea electricităţii) a provenit din surse regenerabile, faţă de circa 4% în 1990.

„Deşi România este producătoare de gaze şi de petrol, producţia internă nu acoperă consumul. Ţara noastră este aproape autosuficientă în ceea ce priveşte gazele naturale, dar rămâne un importator net important de petrol.

Şi energia nucleară a contribuit la creşterea autonomiei energetice, centrala de la Cernavodă, a cărei primă unitate a fost finalizată în anul 1996, asigurând 9% din energia primară în 2024.

Deşi noile capacităţi nucleare presupun investiţii ridicate şi, în general, au un cost nivelat mai mare decât sursele solare sau eoliene, acestea oferă un avantaj important: producţie relativ stabilă, cu emisii reduse, disponibilă independent de condiţiile meteorologice”, a spus Balazs Marko.

România a făcut paşi în direcţia tranziţiei energetice prin programe precum Casa Verde Fotovoltaice, însă accelerarea procesului depinde şi de simplificarea procedurilor de autorizare pentru noi capacităţi solare şi eoliene.

În plus, extinderea reţelelor de energie va fi esenţială pentru tranziţie şi va necesita investiţii majore în infrastructură. Totodată, dezvoltarea reţelelor de electricitate poate contribui la reducerea preţurilor energiei şi la stimularea investiţiilor private în surse regenerabile.

Studiile ştiinţifice arată că integrarea reţelelor de energie solară în regiunile cu activitate economică intensă poate reduce costurile electricităţii şi poate stimula investiţiile private în noi capacităţi solare.

Potrivit analizei, preţul bateriilor cu litiu a scăzut cu aproximativ 85% între 2010 şi 2024, ceea ce facilitează dezvoltarea soluţiilor de stocare a energiei şi reduce o parte dintre provocările generate de caracterul intermitent al surselor regenerabile, precum energia solară sau eoliană, care depind de condiţii meteorologice. Î

Producţia de panouri solare este concentrată în China, iar o mare parte a materiilor prime necesare instalaţiilor de energie regenerabilă, inclusiv pământurile rare, sunt extrase şi prelucrate în această ţară. În cazul unui conflict care ar reduce posibilitatea de a le importa, Europa ar putea reduce aceste vulnerabilităţi prin dezvoltarea unei industrii proprii şi prin identificarea unor furnizori alternativi. Totuşi, crearea acestor alternative ar necesita timp pentru a deveni operaţionale, având în vedere capacitatea de producţie încă redusă a Europei, în special în zona de rafinare şi procesare.

Astfel, spun specialiştii RoEM-UBB FSEGA, şi tranziţia către energie regenerabilă implică anumite dependenţe geopolitice.

„Totuşi, tranziţia energetică nu elimină toate dependenţele externe şi nu garantează automat preţuri finale mai mici pentru toţi consumatorii. Impactul său depinde şi de structura pieţei, nivelul investiţiilor în infrastructură şi de modul în care costurile sunt distribuite între gospodării, companii energetice şi stat”, a concluzionat Levente Szasz, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.

Mai mult decât atât, producţia componentelor pentru modulele solare sau motoarele eoliene necesită încă utilizarea unor combustibili fosili. 

Diferenţa faţă de un sistem bazat în principal pe combustibili fosili este că sursele regenerabile nu necesită aporturi continue de combustibil pentru funcţionare şi sunt astfel mai puţin vulnerabile la şocurile externe. În plus, dezvoltarea capacităţilor de reciclare pentru baterii şi componente ale panourilor solare poate reduce necesarul de producţie şi importuri de materii prime, contribuind la consolidarea economiei interne.

Tranziţia energetică poate contribui la reducerea dependenţei energetice a României şi a Europei, susţin specialiştii RoEM-UBB FSEGA.

Susţinută de investiţii în reţele, capacităţi de stocare, eficienţă energetică, flexibilitatea cererii, interconectoare regionale şi diversificarea lanţurilor de aprovizionare, aceasta poate reduce expunerea la şocuri externe şi poate contribui la diminuarea costurilor de producţie şi a volatilităţii preţurilor pe pieţele angro.