Prețul petrolului crește. Cea mai mare îngrijorare e legată de livrările prin strâmtoarea Ormuz, două petroliere au luat foc în zonă

Prețul petrolului au înregistrat o ușoară creștere în tranzacțiile de miercuri dimineață, după ce sesiunea precedentă s-a încheiat cu un avans de peste 4%, din cauza temerilor că războiul dintre Iran și Israel ar putea perturba livrările de țiței, scrie CNBC.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 19 cenți, respectiv 0,25%, ajungând la 76,64 dolari pe baril, până la ora 00:29 GMT. Contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 23 de cenți, sau 0,31%, ajungând la 75,07 dolari pe baril.

Președintele american Donald Trump a cerut marți „capitularea necondiționată” a Iranului, în contextul în care conflictul dintre Iran și Israel a intrat în a șasea zi.

Armata SUA urmează să trimită mai multe avioane de luptă în regiune pentru a-și întări prezența militară, au declarat marți trei oficiali americani.

Analiștii susțin că piața este preocupată în principal de riscurile privind livrările de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, pe unde e tranzitată o cincime din țițeiul transportat maritim la nivel mondial.

Două petroliere au intrat în coliziune marți în apropierea strâmtorii și au luat foc. Cu o zi înainte, operațiunile maritime britanice avertizaseră că interferențele electronice afectează sistemele de navigație ale navelor din zonă.

Iranul este al treilea cel mai mare producător din OPEC, extrăgând aproximativ 3,3 milioane de barili pe zi (bpd) de țiței, însă analiștii afirmă că alți membri ai Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol ar putea compensa o eventuală scădere a producției iraniene, folosindu-și capacitatea de rezervă.

Piețele urmăresc a doua zi de discuții ale Rezervei Federale a SUA, programată miercuri, când se așteaptă ca banca centrală să mențină rata dobânzii de politică monetară în intervalul 4,25%-4,50%.

Totuși, conflictul din Orientul Mijlociu și riscul unei încetiniri a creșterii economice globale ar putea determina FED-ul să reducă dobânda de referință cu 25 de puncte de bază în luna iulie, mai devreme decât anticipările actuale care indică luna septembrie, potrivit lui Tony Sycamore, analist de piață în cadrul IG.

„Situația din Orientul Mijlociu ar putea deveni un catalizator pentru ca FED-ul să adopte o retorică mai dovish, așa cum s-a întâmplat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023”, a spus Sycamore.

Dobânzile mai scăzute stimulează în general creșterea economică și, implicit, cererea de petrol.

Totuși, decizia FED-ului este complicată de faptul că actualul conflict din Orientul Mijlociu generează și un nou factor de inflație, prin scumpirea  petrolului.

Stocurile de țiței și benzină din SUA au scăzut săptămâna trecută, în timp ce rezervele de produse distilate au crescut, potrivit unor surse de piață care citează date ale American Petroleum Institute publicate marți.