Piețele de criptomonede vor atinge „maxime istorice” în acest an
Publicat acum 3 ore si 0 minute
După un deceniu de scumpiri accelerate ale locuințelor și chiriilor în Uniunea Europeană, tot mai multe gospodării resimt presiunea costurilor, iar supraaglomerarea și compromisurile legate de trai și carieră devin tot mai frecvente. România se află printre statele cu cele mai slabe investiții în locuințe, ocupând locul 5 de la coadă în UE, cu doar 2,9% din PIB alocat acestui sector.
Europa se confruntă cu o veritabilă criză a locuințelor. Din 2010 până în prezent, prețurile medii de vânzare ale locuințelor din UE au crescut cu 55,4%, iar chiriile cu 26,7%, ritmuri care au depășit cu mult creșterea veniturilor pentru multe categorii de populație, scrie Euronews.
La finalul anului 2025, Comisia Europeană estima că prețurile locuințelor din Portugalia sunt supraevaluate, în medie, cu aproximativ 25% față de nivelul considerat corect, un nivel mai ridicat decât în alte piețe imobiliare din Uniune.
Impactul este resimțit în special de tineri, mai ales de cei cu vârste între 18 și 29 de ani, care au un risc mai mare de a întârzia plata chiriei și a utilităților, potrivit unui raport recent al Eurofound, fundație specializată în analiza condițiilor de trai și muncă din Europa.
Tinerii caută, de regulă, locuințe în orașe, acolo unde se concentrează locurile de muncă. Tocmai în aceste zone însă, diferența dintre cerere și ofertă este cea mai mare, iar prețurile sunt cele mai greu de suportat.
„Tinerii din Europa se confruntă cu această criză într-un moment-cheie al vieții lor, ceea ce îi obligă pe mulți să accepte soluții de locuire pe care altfel nu le-ar fi ales, precum statul cu părinții sau rudele”, se arată în raport.
Această situație duce frecvent la supraaglomerare, în condițiile în care tot mai puțini își permit o locuință proprie.
În 2024, cele mai ridicate rate ale locuințelor supraaglomerate au fost înregistrate în România (41%), Letonia (39%) și Bulgaria (34%). La polul opus s-au aflat Cipru (2%), Malta (4%) și Țările de Jos (5%).
Chiar și tinerii care reușesc să locuiască independent sunt afectați: ei cheltuiesc o parte semnificativ mai mare din venituri pentru locuință și sunt mai des împovărați de costurile de trai, comparativ cu alte grupe de vârstă.
Ce țări investesc în locuințe în UE. România, la coada clasamentului
În Bulgaria, Irlanda, Polonia, Portugalia și Spania, dar și în unele regiuni din Austria și Italia, piața chiriilor a devenit atât de inaccesibilă încât, în multe zone, peste 80% din salariul median ar fi necesar pentru închirierea unui apartament standard cu două camere.
Cu toate acestea, unele state încearcă să atenueze efectele crizei prin investiții în locuințe.
În 2024, investițiile în locuințe au reprezentat, la nivelul UE, 5,3% din PIB, potrivit celor mai recente date Eurostat. Cipru a fost țara care a investit cel mai mult, cu 8% din PIB, urmată de Italia (6,8%) și Germania (6,2%).
La polul opus s-a aflat Polonia, cu doar 2,2% din PIB alocat locuințelor, urmată de Letonia (2,5%) și Grecia (2,6%). România se află și ea în partea de jos a clasamentului, pe locul 5 de la coadă, cu o pondere de 2,9% din PIB, după Polonia, Letonia, Grecia și Slovenia.
Anul trecut, Comisia Europeană a lansat primul Plan pentru Locuințe Accesibile, destinat să răspundă crizei de la nivelul întregii Uniuni. Planul prevede măsuri pentru identificarea comportamentelor speculative și pentru creșterea echității pe piața rezidențială.
UE va mobiliza cel puțin 11,5 miliarde de euro din bugetul multianual, care se adaugă celor 43 de miliarde de euro deja alocate pentru locuințe sociale, accesibile și sustenabile. În paralel, băncile și instituțiile naționale și regionale de promovare sunt așteptate să investească până la 375 de miliarde de euro până în 2029.
Nevoile nesatisfăcute legate de locuire sunt asociate cu o serie de efecte negative, de la imposibilitatea de a trăi independent sau de a urma o carieră dorită, până la probleme de sănătate mintală și decizia de a amâna întemeierea unei familii.