Grecia introduce ziua de lucru de 13 ore în sectorul privat, fiind primul stat din Uniunea Europeană care recurge la o astfel de transformare radicală a pieței muncii, notează Politico.
Este de așteptat ca primii afectați să fie muncitorii din fabrici, casierii și personalul hotelier din țară.
Parlamentul urmează să voteze joi controversata lege, în timp ce sindicatele au convocat proteste masive,
la nivel național.
În ciuda protestelor din mediul sindical și din partea formațiunilor din opoziția politică, este de așteptat ca actualul guvern de centru-dreapta să treacă fără probleme noul text prin forul legislativ.
Grecia a pregătit terenul pentru ziua de muncă mărită încă de acum șase ani
Din 2019, executivul a luat o serie de măsuri menite să transforme piața muncii din Grecia în ceea ce consideră a fi una dintre cele mai "flexibile" din Europa.
Din iulie 2024, angajații din industrie, comerțul cu amănuntul, agricultură și din anumite servicii pot accepta voluntar să lucreze șase zile pe săptămână, beneficiind de un bonus de 40% la salariul obișnuit pentru a șasea zi lucrătoare.
Această mișcare, împotriva tendinței spre săptămâni de lucru mai scurte în anumite țări europene, a fost considerată de autoritățile de la Atena drept necesară, din cauza îmbătrânirii și scăderii populației și a lipsei majore de lucrători calificați.
Marți, țara a fost blocată de o grevă generală, a doua din această lună, sindicatele cerând retragerea noii legi.
Majoritatea transporturilor publice și a serviciilor publice au fost suspendate, pe fondul protestelor masive.
"Orele de lucru flexibile înseamnă abolirea zilei de lucru de opt ore, distrugerea oricărui concept de viață familială și socială și legalizarea supra-exploatării", a declarat sindicatul din sectorul public, ADEDY, într-un comunicat.
Noua lege prevede limitări la ziua de lucru de 13 ore
Noua legislație prevede că angajații pot lucra până la 13 ore pe zi, însă nu mai mult de 37,5 zile pe an.
Limitele fixate de lege sunt de 48 de ore pe săptămână, ca medie calculată pe patru luni, și un număr maxim de 150 de ore suplimentare.
Conform textului, săptămâna de lucru de 40 de ore continuă să fie regula.
Ziua de lucru de 13 ore ar trebui să fie voluntară, fără ca vreun angajat să fie obligat să lucreze ore suplimentare, a declarat Ministerul Muncii de la Atena.
Însă sindicatele spun că angajatorii dețin avantajul în această negociere, într-o țară fără o "tradiție" a inspecțiilor la locul de muncă.
Grecia vine după o criză a datoriilor, care s-a încheiat în 2018
Economia Greciei și-a revenit după criza financiară de un deceniu, care a început odată în 2009 și a fost urmată de trei programe de salvare ce s-au întins până în 2018.
Rata șomajului, care în timpul crizei a atins 28%, a fost de 8,1% în august anul curent, ultima lună pentru care sunt disponibile cifre. Media UE a fost de 5,9%.
Alți indicatori plasează Grecia la coada clasamentului european.
Salariile rămân printre cele mai mici din blocul comunitar, ceea ce înseamnă că mulți greci sunt obligați să aibă două locuri de muncă pentru a acoperi costul vieții în creștere, în special în ceea ce privește locuințele.
Țara este penultima în UE la puterea de cumpărare. Aproape jumătate dintre gospodării nu își permit bunuri de primă necesitate, potrivit unui raport din 2024 al Comitetului European pentru Drepturi Sociale.
Unul din cinci greci lucrează mai mult de 45 de ore pe săptămână, aceasta fiind cea mai mare rată din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat publicate la începutul acestei luni.
Datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE, spun că Grecia s-a clasat pe locul cinci la nivel mondial în ceea ce privește numărul anual de ore lucrate de cetățeni în 2023, fiind urmată doar de Columbia, Mexic, Costa Rica și Chile.
Controverse politice legate de noua legislație a muncii
Niki Kerameus, care conduce Ministerul grec al Muncii și face parte din Partidul Noii Democrații (de guvernământ), susține ferm noua legislație, argumentând că aceasta "dă un impuls sectorului privat" și "întărește statutul angajaților".
"Implică 'ziua de muncă de 13 ore' faptul că vom lucra, cu toții, 13 ore în fiecare zi, tot anul? Răspunsul este nu. Se poate întâmpla doar timp de 37 de zile pe an sau trei zile pe lună. În al doilea rând, e nevoie acordul angajatului", a explicat Kerameus.
Ea a subliniat în repetate rânduri că un angajat nu va putea fi concediat pentru că refuză să accepte noile reguli.
Însă oponenții noii legi, între care Dimitrios Mantzos, parlamentar din partidul opoziție Pasok (socialiștii), au acuzat guvernul pentru ceea ce ei au numit "dereglementarea relațiilor de muncă, creșterea nesiguranței locului de muncă și perturbarea echilibrului dintre viața profesională și cea personală".
"Simplul fapt că discutăm un astfel de proiect de lege este inacceptabil, rușinos și înapoiat. Este de neconceput ca în 2025 să dezbatem dacă să legiferăm o zi de muncă de 13 ore", a spus, la rândul său, Efi Achtsioglou, un parlamentar din partea partidului Noua Stângă.
De asemenea, experții din piața muncii cred că noua lege va consacra drept regulă încălcările drepturilor lucrătorilor, comise de angajatori.
Ei mai avertizează că munca suplimentară va duce la epuizarea angajaților și la creșterea numărului de accidente.