Realitatea paralelă a lui Vladimir Putin. Pentru că rușii au început să se sature de război, Kremlinul accelerează agresiv propaganda

În timp ce sprijinul pentru continuarea războiului începe să scadă și ajunge la cel mai de jos nivel, Kremlinul promovează intens narațiunea conflictului „Rusia vs. Occident” pentru a crește moralul public, scrie Politico. Rusia atacă frontierele estice ale NATO cu drone și avioane, iar Kremlinul începe din nou obișnuita sa ocupație de a rescrie realitatea pentru un public rus tot mai sătul de război.

Războiul din Ucraina ar putea, foarte curând să depășească ca durată chiar și războiul Germaniei cu Uniunea Sovietică din Al Doilea Război Mondial, iar toate semnele arată că publicul rus își dorește ca el să înceteze.

Din acest motiv, regimul de la Kremlin pedalează intens pe mașinăria de propagandă, încercând să susțină simultan și că Rusia este o „victimă” dar și țările „slabe” din Occident „tremură în fața măreției sale”.

În ultimele săptămâni, Polonia, Lituania, Estonia și România au raportat constant incursiuni ale dronelor și avioanelor rusești în spațiile lor aeriene, ceea ce NATO a numit un „tipar tot mai iresponsabil de comportament”.

Dar, conform versiunii Moscovei, Europa este agresoul care trage toată regiunea într-un conflict larg prin faptul că sugerează că ar putea începe să doboare aparatele Rusiei.

La fel ca în episoadele anterioare, când Rusia s-a găsit în defensivă, precum în timpul doborârii avionului MH17 – ministrul Serghei Lavrov, locotenentul loial al regimului Putin, a fost trimis să prezinte realitatea paralelă și fictivă a statului agresor.

Vorbind în fața Adunării Generale a NATO, Lavrov a acuzat Occidentul că escaladează retorica împotriva Rusiei, inclusiv „pentru că vorbește deschis despre pregătiri pentru atacarea Kaliningradului și a altor teritorii ale Rusiei” – un fals evident.

El a părut că vorbește despre o conferință de presă din iulie, în care un general NATO a speculat despre o posibilă și ipotetică reacție la un atac al Rusiei împotriva alianței. Lavrov a mințit din nou sfruntat.

„Rusia nu a avut niciodată și nici nu are nicio intenție de a ataca NATO sau UE. Orice agresiune militară împotriva țării mele va primi un răspuns decisiv”, a susținut șeful diplomației lui Putin.

Strategia duală a lui Lavrov, de a combina negarea cu amenințări subtile este des folosită de oficiali ruși, inclusiv de Vladimir Putin, care a făcut remarci similare săptămâna trecută.

Acuzând Vestul de „acțiuni distructive”, Putin a promis că Rusia va răspunde în fața oricărei „escaladări, nu cu cuvinte, ci cu măsuri concrete tehnico-militare”.

Agenția de propagandă de stat RIA a redat acest ton belicos printr-un titlu dur – „NATO se pregătește să doboare avioanele rusești. Putin a acceptat provocarea”.

Festival propagandistic la televiziunea rusă

Mai jos în lanțul de comandă, unitățile de propagandă ale Kremlinului — care le furnizează majorității rușilor știrile și se bucură de o libertate creativă considerabilă, în limitele stabilite de putere — au fost cele mai explicite în a ataca NATO și UE.

Cele mai importante emisiuni de știri ale televiziunii de stat ruse și panelurile lor de „experți” au catalogat reacția Occidentului la seria de incursiuni drept „isterică” și au pus accent pe diviziunile interne.

„Reacțiile UE par extrem de fragmentate, se vede imediat din ce partid face fiecare parte”, spune Olga Skabeieva, prezentatoarea emisiunii zilnice „60 de minute”. „Partidul războiului este cel mai proeminent și agresiv”, a susținut propagandista în fața publicului rus.

Ea i-a vizat, apoi, direct pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și pe președintele francez, Emmanuel Macron.

Previzibil, propaganda rusă l-a vizat și pe președintele Ucrainei, acuzându-l de o conspirație menită să atragă Statele Unite și mai mult în conflict.

„Principalul beneficiar al acestei agitații la scară globală este Zelenski,” a scris Moskovski Komsomoleț, un tabloid de propagandă.

Singurul scutit de atacuri a fost președintele SUA, Donald Trump, jurnaliștii lăudându-l pentru ceea ce au considerat o reacție moderată, o încercare evidentă de a-l peria pe liderul american și a nu strica relațiile cu acesta.

Aleksei Juravliov, invitat la „60 de minute”, a rezumat situația: „Noi avansăm calm, Europa continuă să acționeze agresiv, iar Trump rămâne același: fie așteaptă să vorbească cu Putin, fie vorbește cu Putin, fie spune cât de bine a decurs conversația cu Putin”.

„Toată Europa țipă,” a continuat Juravliov, care este vicepreședintele Comisiei pentru Apărare a Dumei de Stat. „Au zburat câteva drone, cine știe de unde, nu au reprezentat nicio amenințare, dar ei țipă”.

Chiar dacă au descris Europa ca fiind scăpată de sub control, vedetele propagandei au încercat simultan să minimalizeze pericolul.

Ruslan Ostașko, prezentator al programului „Vremia Pokajet,” a susținut că a întrebat inteligența artificială cât de în serios ar trebui luate „declarațiile amenințătoare” ale Europei.

„Cel mult vor trimite avioane să escorteze avioanele noastre de vânătoare,” a transmis jurnalistul TV. „O șansă de 20% că vor face ceva — acesta este cel mai pozitiv scenariu pentru ei”.

Printre ultranaționaliștii exaltați, discursul a fost direct belicos.

„Ce leneși. Tot se întâlnesc, dar nu vor să facă treabă,” a ironizat Vladimir Soloviov, unul dintre cei mai agresivi propagandiști ai Rusiei, referindu-se la decizia Poloniei de a invoca Articolul 4 al NATO — consultări — în locul Articolului 5, care ar presupune un răspuns militar colectiv.

Mai târziu, în aceeași emisiune, el a spus că Rusia ar trebui „să stropească tot locul” cu Oreșnik — rachetele balistice rusești cu rază medie de acțiune, capabile să transporte focoase nucleare. Un ton la fel de dur s-a regăsit și în rândul bloggerilor militari pro-război.

„Nu ați luptat încă împotriva Rusiei. Tot ce ați făcut a fost să găsiți câteva drone ciudate pe teritoriul vostru, nimeni nu știe cum au ajuns acolo. Și deja v-ați făcut de râs,” a scris Iuri Podoliaka, un popular blogger de război, cu aproximativ 3 milioane de urmăritori pe Telegram.

„În plus, ați cheltuit zeci de milioane de dolari pe rachete și ați lovit câteva case poloneze. Și acum acești luptători inutili ne amenință”.

„Mobilizare psihologică”

Incidentele recente de testare a spațiului aerian al NATO fac parte dintr-un „război psihologic” mai amplu împotriva Europei, potrivit analistului independent Andrei Kolesnikov. Dar ținta principală a acestei propagande este propria populație, a adăugat el.

Apropiindu-se de sfârșitul celui de-al patrulea an, războiul Rusiei împotriva Ucrainei va depăși, în ianuarie, durata luptei Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial — un reper psihologic major.

Aceasta, combinată cu presiunea economică a conflictului — săptămâna trecută, Ministerul de Finanțe al Rusiei a anunțat planuri de majorare a TVA — îl obligă pe Putin să ofere un fel de explicație.

„Unde e victoria?” întreabă Kolesnikov. „Ei bine, răspunsul este că suntem amenințați — de Finlanda, Polonia și oricine altcineva. De aceea ne aflăm într-o stare de război permanent și de aceea avem nevoie de mai mulți bani pentru apărare”.

El a descris propaganda drept o formă de „mobilizare psihologică.” Rusia a marcat recent și a treia aniversare a campaniei sale de mobilizare militară.

Anunțul lui Putin din septembrie 2022 privind recrutarea a aproximativa 300.000 de oameni a declanșat un exod fără precedent al tinerilor și niveluri record de anxietate socială.

De atunci, Kremlinul și-a schimbat tacticile. În timp ce oferă salarii uriașe pentru a atrage voluntari, a ascuns cu grijă informațiile despre costurile umane, inclusiv despre viețile celor mobilizați.

În afară de arestarea mamei unui soldat mobilizat care a protestat în fața ministerului rus al apărării, aniversarea a trecut aproape neobservată, stârnind doar nemulțumiri printre bloggerii de război.

Dar rușii de rând par să aibă puțin apetit pentru mai multă instabilitate sau escaladare. Un sondaj recent al Centrului independent Levada a arătat că 66% dintre respondenți sprijină negocieri de pace pentru rezolvarea conflictului din Ucraina — cel mai ridicat nivel de la începutul invaziei pe scară largă.

Între timp, numărul celor care doresc continuarea luptei „cu orice preț” a scăzut la un minim istoric.

„De aceea intensifică propaganda — ca să convingă oamenii că ne luptăm chipurile cu întreaga lume, să-i agite emoțional cumva,” a declarat, pentru Politico, disidentul rus Ilia Iașin.

„Dacă războiul s-ar termina mâine, pe actuala linie a frontului, cei mai mulți oameni ar izbucni în aplauze,” a adăugat el. Retorica Kremlinului sugerează, însă, alte planuri.

„Regimul lui Putin nu poate exista fără confruntare,” spune Kolesnikov, analistul. „Aceasta este esența lui”.