Reportaj BBC din blocul lovit de dronă la Galați: „Nimeni nu se mai simte în siguranță acum”

În unele colțuri ale Europei, invazia rusă din Ucraina pare o amenințare îndepărtată. Nu și în România, unde războiul se desfășoară chiar peste graniță și devine tot mai periculos.

La Galați, un bloc cu o gaură în acoperiș stă mărturie.

Locatarii abia au început să se întoarcă pentru a-și verifica locuințele, după ce o dronă de atac s-a izbit de clădire vineri în zori, în timp ce zeci de oameni dormeau. A izbucnit un incendiu, apoi a urmat panica.

Reporterii BBC au urcat sâmbătă cele 11 etaje până pe acoperiș, ca să vadă locul pe unde drona a străpuns betonul. Gaura e zimțuită, lată de vreo doi metri, acoperită acum cu folie de plastic.

Apartamentul de dedesubt a fost grav avariat. O femeie și fiul ei adolescent sunt în continuare internați, cu vânătăi și arsuri ușoare.

Putea fi mult mai rău. Drona a lovit puțul liftului de pe acoperiș, care a absorbit cea mai mare parte a suflului exploziei.

„A fost într-adevăr foarte înspăimântător”, spune Costel Patrichi, locatarul care administrează blocul. „Dar dacă drona ar fi lovit în lateral, ar fi putut distruge un etaj întreg sau chiar mai mult”.

El povestește cum telefonul i-a vibrat cu o alertă în acea dimineață, chiar înainte de ora 02:00: o dronă se apropia dinspre granița cu Ucraina, aflată la câțiva kilometri. Câteva clipe mai târziu a venit bubuitura.

„Ni s-a spus că suntem protejați de NATO, să nu ne facem griji. Dar uite unde am ajuns!”, spune Costel, frustrat – ca mulți alții – că aviația militară a României nu a reușit să intercepteze drona.

Iată un contrast: când o dronă ucraineană care viza nordul Rusiei a fost recent deviată spre Estonia, tocmai un avion de vânătoare românesc a fost cel care a doborât-o acolo, în cadrul forței de reacție rapidă a NATO.

Aici, însă, piloții au avut la dispoziție doar câteva clipe înainte ca drona să ajungă deasupra unei zone locuite. Iar în acel punct, interceptarea era prea riscantă.

„Acum mi-e frică. Dacă mă întorc în apartament în seara asta, o să dorm cu teamă. Pentru că s-ar putea întâmpla din nou”, recunoaște Costel.

E aceeași teamă pe care ucrainenii o trăiesc în fiecare noapte, pe măsură ce Rusia lansează tot mai multe drone asupra vecinului său. De multe ori, acestea se prăbușesc peste zone rezidențiale, distrug locuințe și ucid oameni.

Acum a fost lovită și România – țară membră atât a NATO, cât și a Uniunii Europene.

Este cel mai grav incident de acest fel de pe teritoriul țării de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022.

Fidel obiceiului, președintele rus Vladimir Putin susține că nu există nicio dovadă că ar fi fost o dronă rusească. România, în schimb, a fost cât se poate de clară: a fost o Geran-2, cunoscută și ca Shahed, și era rusească.

„E sigur, pentru că am mai avut una acum patru-cinci săptămâni care nu a explodat. Le-am comparat și sunt complet identice”, a declarat președintele Nicușor Dan pentru BBC World Service.

Dronele sunt folosite pentru a ținti porturile ucrainene de pe celălalt mal al Dunării – esențiale pentru exporturile de cereale ale Ucrainei. Vineri, România a urmărit un roi de 43 de astfel de drone în timp ce traversau de la est spre vest.

„Una lovită de armata ucraineană și-a schimbat direcția și a trecut pe teritoriul românesc. Asta e sigur”, a precizatpreședintele.

Aliații României din NATO au numit conduita Rusiei „iresponsabilă” și au subliniat că războiul de agresiune al Moscovei este cauza celor întâmplate. La Washington, în schimb, secretarul de stat american Marco Rubio a ignorat solicitările jurnaliștilor de a comenta.

Răspunsul amestecă, vizibil, prudența cu condamnarea. Nimeni nu acuză Moscova de un atac deliberat asupra României. Și deși surse guvernamentale din București spun că s-a luat în calcul invocarea Articolului 4 din tratatul NATO – care ar fi declanșat o reuniune de urgență – ideea a fost respinsă, ca să nu se creeze panică.

Pasul următor ar fi fost Articolul 5: clauza apărării colective, conform căreia un atac asupra unui membru e considerat un atac asupra tuturor. Asta nu se pune deocamdată în discuție.

În schimb, România a închis un consulat rusesc din Constanța, drept „avertisment”, potrivit președintelui. Nicușor Dan a spus că următoarea mișcare din „ierarhia diplomatică a măsurilor” ar fi expulzarea ambasadorului rus. Pentru moment, însă, acesta rămâne pe loc.

România a cerut NATO să grăbească transferul de echipament militar către acest segment al flancului estic. Guvernul cumpără deja drone proprii și plănuiește să dezvolte altele împreună cu firme ucrainene. La rândul ei, UE pregătea deja un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei.

Riscul ca războiul să escaladeze și să se extindă rareori a părut, însă, mai mare. Iar oamenii din Galați se simt extrem de vulnerabili.

„A fost o nebunie, s-a întâmplat chiar în mijlocul orașului”, spune Adrian, după ce și-a verificat apartamentul familiei în blocul lovit. „Nimeni nu se mai simte în siguranță acum”.

Vina, spune el, e a Rusiei și a președintelui ei. „Dar nu cred că sancțiunile sunt de ajuns”, adaugă Adrian. „Pentru că le-ai putea lua rușilor tot, și tot ar ataca”.