Construcția unui parc industrial pe terenul unui fost lagăr nazist a stârnit furie în Austria. În timp ce autoritățile susțin că vestigiile „nu sunt suficiente” pentru a beneficia de protecție ca monument istoric, activiștii care cer oprirea lucrărilor spun că simt „durere și furie” că istoria poate fi ștearsă în acest fel la 80 de ani de la Holocaust, relatează Euronews.
Câteva ruine pe un teren năpădit de vegetație sunt tot ceea ce rămâne vizibil dintr-un vast complex nazist de muncă forțată din apropierea orașului austriac Leobersdorf.
Acum, planurile pentru construirea unui parc industrial pe acest teren, care va include un depozit frigorific și un magazin operat de lanțul de supermarketuri discount Lidl, au stârnit indignare în această țară alpină, care mult timp a evitat să-și confrunte trecutul nazist.
„Pentru mine este trist pentru că se construiește peste un loc încărcat de istorie, se sacrifică (istoria n.red) pentru economie”, a spus Erich Strobl, liderul unei campanii locale pentru conservarea unei părți a sitului.
După ce Germania nazistă a anexat Austria în 1938, complexul Weinberglager a fost folosit pentru mii de prizonieri de război și muncitori forțați. Mai târziu, acolo a fost și sublagărul Hirtenberg al lagărului de concentrare Mauthausen – unul dintre cele mai mari lagăre din Austria destinate exclusiv femeilor.
Aproximativ 400 de femei, în principal din Uniunea Sovietică, dar și din Italia și Polonia, au fost închise în sublagărul Hirtenberg între septembrie 1944 și aprilie 1945 și obligate să fabrice muniție pentru infanterie într-un complex de fabrici din apropiere.
Deși unele ruine ale fabricii mai există și astăzi, barăcile lagărului și alte structuri au fost demolate de-a lungului timpului pentru a fi folosite în alte locuri sau distruse.
Dar Bertrand Perz, un istoric specializat în lagărul de la Mauthausen a declarat pentru AFP că Hirtenberg rămâne „important din punct de vedere istoric”, parțial și pentru că „prizonierele din Mathausen au fost marginalizate în cultura memoriei”.
Planurile de a construi un parc industrial pe terenul de aproximativ 40 de kilometri de la sud de Viena, inclusiv pe câmpul unde a fost lagărul nazist, au fost făcute publice în 2024.
„Durere și furie”
Investigațiile arheologice au identificat urme rămase din fostul complex de lagăre, însă Oficiul Federal pentru Protecția Monumentelor din Austria a concluzionat că vestigiile „nu sunt suficiente” pentru a beneficia de protecție ca monument istoric.
Acum, când buldozerele au început să lucreze, activiștii și-au reluat apelurile pentru conservarea locului.
„Pe amplasamentul unui fost lagăr de concentrare nu trebuie construite noi clădiri”, a transmis Comitetul Internațional Mauthausen.
Josef Pumberger, membru al Comitetului Mauthausen din Austria, a declarat pentru AFP că simte „durere și furie că așa ceva se poate întâmpla în Austria în anul 2026”.
„Este foarte important să avem dovezi tangibile ale clădirilor în care naziștii au închis oameni, i-au torturat și i-au ucis. Altfel, memoria devine un act virtual sau unul care există doar în cărți, fotografii și filme.”
Proiectul a stârnit controverse și pentru că terenul a fost deținut anterior de o companie asociată cu primarul local, Andreas Ramharter, care l-a vândut în 2022 și 2023 pentru mai mult de 15 milioane de euro, potrivit relatărilor din presa locală.
Compania austriacă TRA LEO GmbH & Co KG, care a cumpărat terenul, a declarat pentru AFP că s-a oferit să amenajeze un memorial pe amplasament.
Lidl a confirmat planurile de a deschide un magazin în parcul de afaceri, dar a subliniat că acesta va fi amplasat „nu direct pe terenul fostului lagăr de concentrare, ci pe un teren adiacent”.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, Austria a cultivat, mult timp, imaginea unei țări victime a naziștilor, ignorând complicitatea multor austrieci la ororile de acum 80 de ani.
Abia spre finalul anilor 1980, țara în care s-a născut Adolf Hitler a început să-și analizeze propria parte de vină în Holocaust.
Bertrand Perz a declarat că o discuție precum cea care are loc acum în jurul fostului lagră Hirtenberg „ar fi fost imposibilă în anii 1980”, adăugând că în prezent există „mai multă sensibilitate” față de fostele situri naziste.
Cu toate acestea, în Austria contemporană, solicitările pentru păstrarea memoriei istorice intră tot mai mult în conflict cu „tendința opusă, și anume de a spune: 'Acum chiar trebuie să se termine'”, a spus el.
Partidul de extremă dreapta FPÖ, fondat de foști naziști, s-a clasat pe primul loc la alegerile parlamentare din Austria din 2024, deși nu a reușit să găsească parteneri pentru a forma guvernul. Însă partidul face parte din coalițiile de guvernare în cinci dintre cele nouă landuri ale țării.
În centrul orașului Leobersdorf, localnicii abordați de AFP fie nu auziseră despre proiect, fie nu au dorit să vorbească despre acesta.