Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a mers, joi, la Chişinău, pentru a participa la Moldova Security Forum 2026, alături de oficiali și experți din peste 20 de țări. A discutat aici despre întărirea securităţii pe flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. El s-a întâlnit şi cu ministrul Apărării din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi, cu care a discutat despre dezvoltarea cooperării între cele două state în Apărare. "De aceea am mers la Chișinău. Să le spun fraților noștri de peste Prut, față în față, că proiectele începute împreună merg mai departe. Și că nu vrem doar să le continuăm, ci să facem mai multe", a afirmat Miruţă.
Ministrul interimar al Apărării a anunţat că a stabilit, la Chişinău, lucruri concrete în colaborarea România- Moldova: "pregătirea militarilor, exerciții comune, modernizarea Armatei Naționale, schimbul de informații și soluții la amenințările de securitate din regiune, inclusiv cele care vizează spațiul aerian".
"Prietenia nu se măsoară în fotografii oficiale, strângeri de mână, sau declarații frumoase. Se vede în ceea ce faci pentru celălalt. Mai ales atunci când lucrurile devin dificile. Iar prietenia dintre România și Republica Moldova a trecut de mult testul vorbelor. Este una construită pe încredere, pe oameni care se cunosc și se respectă și, mai ales, pe lucruri făcute împreună.
Când spunem „cooperare”, nu vorbim despre o formulă diplomatică bună de pus într-un comunicat. Vorbim despre militari care se instruiesc împreună, despre experiență împărtășită, despre proiecte care întăresc capacitatea de apărare și despre oameni care pot trăi în mai multă siguranță.
Cu Republica Moldova nu bifăm întâlniri. Construim ceva care trebuie să reziste dincolo de mandatele noastre. De aceea am mers la Chișinău. Să le spun fraților noștri de peste Prut, față în față, că proiectele începute împreună merg mai departe. Și că nu vrem doar să le continuăm, ci să facem mai multe.
Am discutat cu ministrul Apărării din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi, despre lucruri concrete: pregătirea militarilor, exerciții comune, modernizarea Armatei Naționale, schimbul de informații și soluții la amenințările de securitate din regiune, inclusiv cele care vizează spațiul aerian.
Îi mulțumesc lui Anatolie Nosatîi pentru discuțiile deschise, sincere și aplicate. Apreciez oamenii cu care poți vorbi direct despre probleme, fără să te ascunzi în spatele formulelor diplomatice, și cu care poți trece de la „ar trebui” la „hai să facem”.
Asta înseamnă, pentru mine, o relație care funcționează.
Și mai cred ceva: relația dintre România și Republica Moldova nu trebuie să depindă de cine ocupă, la un moment dat, fotoliul de ministru. Indiferent cum îl va chema pe următorul ministru al Apărării și cine va face parte din viitorul guvern, proiectele acestea trebuie continuate, dezvoltate și înmulțite.
Funcțiile vin și pleacă. Ce construim pentru țările noastre trebuie să rămână. România și Republica Moldova au prea multe lucruri importante de făcut împreună ca să piardă timpul așteptând schimbări de guverne", a mai postat Miruţă pe Faecbook.
UE pregătește o „decuplare” a Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare
Republica Moldova ar putea fi decuplată de Ucraina în procesul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. „Văd cu adevărat că am putea avea cel puțin două sau trei noi state membre până în 2030 – dacă își fac temele,” a spus joi Marta Kos, comisarul UE pentru extindere.
„Două sau trei”: Muntenegru și Albania sunt primele două țări pe care Marta Kos le are în vedere pentru aderare, a notat Rapporteur.
Întrebarea e legată de „cine va fi al treilea” stat care ar putea adera la UE până în 2030? Până acum, Kievul și Chișinăul au fost tratate împreună, „la pachet” în negocierile pentru aderare.
Republica Moldova se numără printre cele patru ţări candidate care înregistrează cele mai importante progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană, alături de Muntenegru, Albania şi Ucraina, declara recent comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.