Conform ultimei ediții a Raportului Mondial privind Fericirea, publicat sub egida ONU, România ocupă locul 34 în clasamentul celor mai fericite ţări din lume. Finlanda este pe primul loc în acest top, urmată pe podium de Islanda și Danemarca, notează CNN. Specialiştii au remarcat că fericirea tinerilor din întreaga lume este afectată de utilizarea reţelelor sociale.
Costa Rica vine tare din urmă, ocupând locul 4. E cea mai bună poziţie obținută vreodată de o țară din America Latină. Urmează în top alte țări nordice - Suedia și Norvegia - ocupând locurile 5 și, respectiv, 6. Alte trei țări din Europa apar în top 10: Olanda pe locul 7, Luxemburg pe locul 9 și Elveția pe locul 10.
România a urcat un loc în top, faţă de 2025, clasându-se pe 34 din aproape 150 de ţări.
Cum se stabileşte topul
Israel, singura țară din Orientul Mijlociu din top 20, a ocupat locul 8.
SUA se află pe locul 23 în acest an, în timp ce Canada a ocupat locul 25, iar Marea Britanie s-a clasat pe locul 29. Acesta este al doilea an consecutiv în care nicio țară vorbitoare de limbă engleză nativă - SUA, Noua Zeelandă, Irlanda, Australia, Canada sau Marea Britanie - nu apare în top 10.
Pentru a determina clasamentul, sondajul mondial Gallup le cere respondenților din 147 de țări să își evalueze viața folosind imaginea unei scări, cea mai bună viață posibilă fiind notată cu 10, iar cea mai rea viață posibilă cu 0. Fiecare respondent oferă un răspuns numeric pe această scală, denumită Scara Cantril.
Cercetătorii analizează șase factori, inclusiv PIB-ul pe cap de locuitor, speranța de viață, generozitatea și percepțiile asupra libertății și corupției, pentru a explica variațiile dintre țări. Clasamentele se bazează pe o medie pe trei ani, care netezește creșterile și scăderile cauzate de evenimente majore, cum ar fi războiul sau recesiunile financiare.
Finlandezii au raportat un scor mediu de 7,764 pentru a-și evalua satisfacția față de viață.
Fericirea tinerilor, afectată de reţelele sociale
Autorii raportului au început să acorde atenție la ceea ce consideră o criză a fericirii tinerilor, menționată pentru prima dată în clasamentul din 2024.
În cea mai recentă ediție, sondajul a constatat că evaluările vieții în rândul respondenților sub 25 de ani din SUA, Canada, Australia și Noua Zeelandă au scăzut cu aproape un punct întreg pe scara de la 0 la 10 în ultimul deceniu, o scădere dramatică mai ales că satisfacția medie a tinerilor din restul lumii a crescut, conform datelor Gallup World Poll.
„Aceasta este o scădere izbitoare a bunăstării tinerilor”, a spus Helliwell. „Unul dintre vinovați, în special în SUA, este amploarea și natura utilizării rețelelor sociale.”
Însă, avertizează sondajul, „emoțiile negative devin din ce în ce mai frecvente în toate regiunile lumii”.
Consumul de Internet este ridicat practic peste tot, inclusiv pe rețelele de socializare, conform sondajului. Însă un factor cheie în scăderea bruscă a fericirii în rândul tinerilor, au spus cercetătorii, este numărul de ore pe care tinerii le petrec pe rețelele sociale sau jocuri video.
Și, deși experții spun că este important să se limiteze timpul petrecut pe Internet în general, unele modalități de a petrece timpul online sunt mai sănătoase decât altele, inclusiv comunicarea cu cei dragi și învățarea de noi abilități.
Când este "bun" Internetul
John F. Helliwell, profesor emerit de economie la Universitatea din British Columbia și redactor fondator al Raportului Mondial privind Fericirea, a spus că utilizarea rețelelor sociale este ridicată în rândul tinerilor din America Latină, dar bunăstarea lor este puternică și în creștere.
El a subliniat „modul în care utilizezi rețelele sociale” și a adăugat că o întrebare cheie este „dacă acestea sunt într-adevăr rețele sociale sau antisociale”.
Un anumit nivel de consum de internet și rețele sociale nu a fost neapărat negativ, a spus el, spunând: „Se pare că există un punct optim”.
„Nu vrei să fii deconectat, dar nici prea conectat”, a spus el. „Cu Internetul, prea mult este un lucru rău”.