România are șansa de a-și reconstrui rețeaua feroviară și de a aduce trenuri performante. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla într-un timp relativ scurt — dacă planurile de investiții sunt respectate. Despre obstacolele care mai trebuie depășite și despre direcția viitoare a transportului feroviar s-a discutat la conferința „Viitorul Transportului Feroviar din România”, organizată de Antena 3 CNN împreună cu Income Magazine, desfășurată vineri.
Proiectele feroviare în derulare și cele planificate reprezintă investiții strategice ce pot schimba modul în care românii vor călători în următorul deceniu. Cele mai multe urmăresc creșterea vitezei de circulație, dar și îmbunătățirea siguranței și eficienței transportului pe calea ferată.
„Vor veni foarte multe trenuri în România și trebuie să fim pregătiți”
„Vor veni foarte multe trenuri în România și noi trebuie să fim pregătiți să le primim din toate punctele de vedere — și financiar, și logistic. Ceea ce cumpără statul român prin ARF se adresează pentru o parte a căii ferate din România, care înseamnă 38% din rețeaua electrificată. Mai avem însă 62% din rețea pe care, deocamdată, trebuie să o utilizăm cu trenurile pe care le avem deja”, a explicat Mihai Barbu, directorul Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), în cadrul conferinței.
Brașov–Sighișoara: cel mai ambițios proiect de infrastructură feroviară
Unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură feroviară din România este reabilitarea liniei de cale ferată Brașov–Simeria, secțiunea Brașov–Sighișoara, cu o lungime totală de 85 de kilometri. Linia dublă, electrificată, include 33 de poduri, 93 de podețe, cinci viaducte și patru tuneluri, iar viteza maximă de circulație va ajunge la 160 km/h.
„Acolo avem un tunel sau două, dacă nu mă înșel, de 12 kilometri în total. Eu am intrat înăuntru și am văzut că ești sub munte, ești practic sub pământ. Totul se lucrează robotic, teleghidat, absolut totul”, a relatat Ștefan Etveș, jurnalist.
„Noi lucrăm în asociere cu diferiți actori pe această porțiune de la Brașov la Sighișoara. Așa cum stau lucrurile acum, calendarul arată că la sfârșitul anului viitor lucrările sunt terminate”, a afirmat Gabriel Stanciu, director al unei companii feroviare implicate în proiect.
Noi trenuri pentru CFR Călători până în 2026
Până la finalizarea lucrărilor de infrastructură, România ar trebui să primească noi trenuri și locomotive.
„Până la finalul PNRR-ului sunt convins că vom avea cele 139 de vagoane, 55 de locomotive și 20 de baterii. Și la fel de convins sunt că domnul Stanciu ne va da cele 24 de rame pentru CFR Călători, iar PESA ne va livra ramele care trebuie distribuite până la sfârșitul anului 2026”, a declarat Traian Preoteasa, directorul general CFR Călători.
Finanțarea, principala provocare
Totuși, situația economică dificilă a României riscă să blocheze unele proiecte — atât investiții viitoare, cât și unele deja începute.
„Avem prin PNRR fonduri totale de 1,9 miliarde de euro atrase pentru calea ferată, iar prin fondul de modernizare ajungem undeva la 2,4 miliarde”, a spus Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor.
Acesta a subliniat importanța fondurilor europene și a cofinanțării naționale în derularea marilor proiecte de modernizare:
„Nu vorbim de o parte foarte mare de cofinanțare. Pe fondul de modernizare, cred că avem nevoie de 240–250 de milioane de euro. Deocamdată nu avem acești bani. Mai mult, riscăm să pierdem cei 194 de milioane, dacă nu reușim să acoperim partea noastră de cofinanțare și partea de TVA. Ceea ce am spus – e foarte puțin, 200–240 de milioane, pe lângă 2,4 miliarde, care practic intră în economia României”, a explicat ministrul.
Prin succesul acestor investiții, România are șansa de a-și reconstrui transportul feroviar și de a-l transforma într-o alternativă reală la traficul rutier.
Dezbaterile din cadrul conferinței „Viitorul transportului feroviar din România”, la care au participat reprezentanți ai autorităților și ai mediului de business, au arătat că direcția este clară: România are potențialul, resursele și expertiza pentru a redeveni o țară conectată printr-o infrastructură feroviară modernă și sustenabilă.