Șapte țări din Uniunea Europeană aflate la linia frontului vor ca următorul buget pe termen lung al blocului comunitar să le ajute hotelurile, afacerile și operatorii să facă față consecințelor crizei de securitate din Europa – și apropierii lor de aceasta, scrie Euronews.
Un grup de șapte state UE de la linia frontului au cerut finanțare din propusul Cadru Financiar Multianual (CFM) de două trilioane de euro al blocului comunitar pentru a-și sprijini sectoarele de turism din regiunile afectate de proximitatea față de Rusia, Belarus și Ucraina.
Într-o scrisoare adresată comisarilor europeni pentru turism și coeziune, Apostolos Tzitzikostas și Raffaele Fitto, miniștrii turismului și finanțelor din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia au explicat modul în care sectoarele lor de turism au fost afectate de „evoluțiile geopolitice și preocupările legate de securitate” asociate invaziei ruse la scară largă în Ucraina, printre alți factori.
Primarul municipiului Tulcea, Ştefan Ilie, susţinea în luna mai că apropierea de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei are un impact major asupra turismului şi industriei HORECA, în special din cauza alertelor de drone care îi sperie pe turişti şi îi determină să evite Delta Dunării şi judeţul Tulcea.
"Situaţia aceasta afectează (turismul şi industria HORECA - n.r.). Este cea mai gravă, dar înţeleg şi turiştii. Nici noi nu ne-am duce, probabil, undeva pe lângă Fâşia Gaza. Nici când a fost pe lângă Egipt nu ne-am mai dus acolo. Nu ne mai ducem în Dubai. Dacă un român de aici s-a învăţat cu alerta, un turist, mai ales dacă sunt şi străini, când primeşte alarma, o execută. O trimite şi la prietenii lui, o dă mai departe. Ne-a afectat cel mai mult", a declarat edilul.
„Fluxurile turistice au scăzut considerabil în majoritatea acestor regiuni”, se arată în scrisoare. „Mai mult, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) se confruntă cu o încredere redusă a investitorilor, cu o incertitudine operațională sporită și cu un acces limitat la finanțare, într-un moment în care veniturile sezoniere sunt cruciale pentru viabilitatea lor pe tot parcursul anului”.
Miniștrii au adăugat, de asemenea, în scrisoare că sunt pregătiți să se implice într-un „dialog constructiv” privind elaborarea viitoarei Strategii a UE pentru un turism durabil.
„Rămânem angajați în a lucra împreună cu Comisia pentru a construi un sector turistic rezilient, competitiv și durabil în toate regiunile Uniunii Europene”, continuă scrisoarea.
Strategia este un plan fără caracter obligatoriu, care urmărește promovarea unui turism competitiv și durabil în întreg blocul comunitar. Se așteaptă ca aceasta să abordeze, printre altele, probleme clasice precum aglomerarea din punctele turistice fierbinți și mobilitatea transfrontalieră.
Însă miniștrii din regiunile europene de la linia frontului vor ca proximitatea față de război să fie inclusă.
Exemplul leton
Potrivit lui Jurģis Miezainis, secretar parlamentar în Ministerul Economiei din Letonia, de fiecare dată când o aeronavă neidentificată pătrunde în spațiul aerian al micului stat baltic, se instalează frica. Nu doar în rândul localnicilor, ci și al străinilor.
„Aceste incursiuni ale dronelor afectează imens sectorul turistic, pentru că turismul se bazează foarte mult pe emoții”, a declarat el, pentru Euronews.
Miezainis a precizat că și-ar dori un răspuns din partea Comisiei Europene cu privire la această dilemă care afectează cel puțin o jumătate de duzină de țări de-a lungul granițelor estice ale Europei: faptul că apropierea lor de Rusia influențează cine le vizitează.
„Când vorbim despre un sector precum turismul, cumva scapă printre degete și nu i se acordă suficientă atenție”, adaugă acesta.
Miezainis a explicat că incursiunile dronelor sunt urmate de anulări de rezervări hoteliere și de evenimente, ceea ce duce la scăderea cifrei de afaceri pentru firmele mici și mijlocii.
Multe dintre drone ar fi rusești – dar uneori și ucrainene – și intră în Letonia prin estul țării, care are o graniță de 449 de kilometri cu Rusia și Belarus.
Dronele pătrund în spațiul aerian leton mai ales pe deasupra regiunii Latgale, cunoscută de localnici drept Ținutul Lacurilor Albastre. Zona este presărată cu peste 2.000 de mici lacuri de acumulare.
Asociația de Turism Latgale a realizat recent un sondaj în rândul a 94 de firme de turism și ospitalitate din regiune. Rezultatele arată că 72% dintre respondenți au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri și a numărului de vizitatori în iunie 2026 față de iunie 2025. O cincime dintre ei ar fi pierdut cel puțin jumătate din încasări pe parcursul celor 12 luni.
Miezainis este conștient că și alți factori i-ar putea descuraja pe turiști să viziteze regiunea, cum ar fi prețurile umflate ale biletelor de avion din cauza războiului din Iran. Mulți dintre acești turiști proveneau, în trecut, tot din Rusia și Belarus.
„Înainte de invazia la scară largă, veneau destul de mulți oameni (din Rusia și Belarus) datorită granițelor și, desigur, asta aducea anumite beneficii industriei turistice. Dar totuși, trebuie să înțelegem riscurile actuale”, mai spune el, adăugând că granițele sunt acum practic închise.
Pentru a compensa această categorie de turiști dispărută, Letonia vizează acum țări noi, precum Japonia, Canada și Statele Unite, în încercarea de a atrage vizitatori, a precizat Miezainis.
„Lucrăm în prezent și cu destul de mulți operatori de croaziere. Aceștia opresc aici și își aduc oaspeții la Riga, dar problema e că vasele de croazieră sunt un lucru de foarte scurtă durată. Ne gândim mai degrabă pe termen lung”, a adăugat el.
În pofida acțiunilor de la nivel național, Miezainis a spus că e nevoie de o soluție la nivelul întregii UE.
Mai puțini turiști în Finlanda
Datele colectate de Organizația Mondială a Turismului din cadrul Națiunilor Unite confirmă declinul, cifrele arătând că, în 2022, Letonia a fost vizitată de cu 38% mai puțini turiști față de 2019. În aceeași perioadă, Slovenia a înregistrat cu 42% mai puțini turiști, iar Finlanda, cu 36%.
Cel mai recent raport privind coeziunea al Comisiei Europene întărește acest tablou.
„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a făcut ca unele regiuni să se confrunte cu o reducere accentuată a investițiilor, a fluxurilor comerciale și a activităților economice (inclusiv a turismului), precum și cu noi bariere economice și pierderi de locuri de muncă”, se arată în raport.
O strategie în lucru
Ca răspuns la întrebările Euronews, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că scrisoarea a fost primită și a spus că executivul UE va răspunde „la momentul potrivit”. Purtătorul de cuvânt a precizat însă că nu poate comenta în avans conținutul răspunsului.
El a adăugat că Bruxellesul ține cont de provocările cu care se confruntă sectorul turistic din întreaga Europă în cadrul „lucrărilor pregătitoare” pentru viitoarea strategie de turism, inclusiv de cele care afectează regiunile de la linia frontului.