Românii care plătesc facturi ridicate la energie electrică ar putea reduce costurile cu până la 35% dacă își schimbă furnizorul, în condițiile în care pe piață există oferte sub 1 leu/kWh, susține președintele Asociația Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, într-o analiză transmisă Agerpres.
Potrivit acestuia, consumatorii casnici care au ajuns să plătească mai mult în ianuarie 2026, mai ales din cauza încălzirii cu energie electrică, ar fi putut evita o parte semnificativă a costurilor dacă ar fi ales din timp o ofertă mai avantajoasă. Totuși, susține Chisăliță, încă există timp pentru o decizie care să reducă impactul facturilor, deoarece sezonul rece nu s-a încheiat.
„Cei care vor scoate mai mulţi bani din buzunare în luna ianuarie 2026, din cauza încălzirii cu energie electrică, ar fi putut reduce costurile semnificativ dacă şi-ar fi schimbat furnizorul, alegând o ofertă mai avantajoasă din piaţă. Totuşi, încă nu este prea târziu să iei o decizie inteligentă, pentru că iarna nu s-a terminat şi mai avem aproximativ trei luni de frig în faţă. În acest moment există oferte sub 1 leu/kWh, cu până la 35% mai mici faţă de cele actuale, iar diferenţa se va vedea direct în factură, luna de lună”, a afirmat Dumitru Chisăliţă.
În opinia sa, problema nu este lipsa energiei sau nivelul real al prețurilor, ci blocajul psihologic al consumatorilor, care evită schimbarea furnizorului chiar și atunci când aceasta ar aduce economii evidente.
România a intrat, potrivit analizei AEI, într-o piață de energie reliberalizată în iulie 2025, într-un mod brusc și fără măsuri de tranziție clare.
„România a intrat brutal într-o piaţă de energie reliberalizată”, se arată în document.
Chisăliță arată că, după ani de plafonări și intervenții, statul a retras mecanismele de protecție fără o pregătire reală a populației. Consecința a fost o creștere medie de peste 60% a prețului energiei electrice într-un interval scurt de timp, urmată de reacții publice puternice, dar fără o reformă de fond.
„După ani de plafonări şi intervenţii, statul a retras protecţia fără pregătire, fără comunicare şi fără instrumente de tranziţie. Rezultatul a fost o creştere medie a preţului la electricitate de peste 60% în câteva luni. A urmat un scandal public, dar fără o reformă reală. Paradoxul este că, la doar câteva luni după acest şoc, pe piaţă există oferte sub 1 leu/kWh, cu TVA inclus (preţul mediu plafonat era de 0,79 lei/kWh) - cu peste 35% mai mici decât preţul mediu plătit de majoritatea gospodăriilor. Şi totuşi, marea masă a consumatorilor nu se mută. De ce? Răspunsul nu este economic. Este psihologic. După trei ani de haos - facturi explodate, plafonări arbitrare, schimbări de reguli şi mesaje contradictorii - românii nu mai percep energia ca pe un serviciu. O percep ca pe un pericol. Când preţul creşte cu 60% peste noapte, creierul nu mai face calcule. Intră în regim de supravieţuire: `mai bine nu schimb nimic`. Aşa apare ceea ce economiştii numesc `status quo bias` - dar în România el a fost amplificat până la blocaj. Chiar şi o ofertă cu 35% mai ieftină este privită ca suspectă, nu ca oportunitate. `Sigur e o capcană`. `Sigur vor mări după`. `Mai bine rămân unde sunt. Chiar dacă plătesc mult mai mult”, menţionează asociaţia.
În acest context, susține președintele AEI, statul a contribuit la distrugerea încrederii în mecanismele pieței.
„Ani la rând, mesajul a fost: `nu vă faceţi griji, vă protejăm de piaţă`. Apoi, dintr-o dată: `de mâine piaţa decide tot`. Pentru milioane de oameni, piaţa nu mai înseamnă competiţie, ci haos. În acest climat, furnizorii mari - Electrica, PPC, E.ON - nu trebuie să fie ieftini. Ei trebuie doar să fie `cunoscuţi`. Au logo, au sedii, au statul în spate, real sau perceput. Furnizorii mici pot veni cu preţuri mai bune, dar concurează nu cu alte oferte, ci cu frică”.
Chisăliță mai atrage atenția asupra unor neclarități birocratice care descurajează schimbarea furnizorului, deși procedura este, în realitate, rapidă.
„Deşi schimbarea furnizorului durează zece minute online, oamenii nu ştiu cine facturează, când se schimbă, dacă rămân cu datorii sau fără curent. Acest lucru nu este un accident, ci protejează status quo-ul. Rezultatul este o piaţă liberalizată pe hârtie şi îngheţată în realitate. Oamenii plătesc mai mult nu pentru că nu există alternative, ci pentru că nu au încredere să le folosească. Cum s-ar putea sparge acest blocaj? Nu prin noi plafonări, ci prin atacarea directă a fricii”, se mai precizează în document.
În opinia reprezentanților AEI, soluția ar fi reconstruirea încrederii prin mecanisme simple și clare, care să reducă teama de schimbare.
„Un contract standard de o pagină, recomandat de ANRE, ar elimina capcanele. Un portal public care să prezinte media ultimelor preţuri încheiate pentru populaţie, ar transforma economiile din abstract în emoţie. Dar aceste lucruri nu se întâmplă. Pentru că o piaţă care funcţionează ar tăia profiturile unor furnizori, dintre care mulţi sunt legaţi direct sau indirect de stat şi de politică. Ar tăia din taxele şi accizele care ajung la stat. România nu are o criză de energie. Are o criză de încredere. Iar până când frica nu va fi tratată ca problemă centrală, milioane de oameni vor continua să plătească cu 30-40% mai mult, de bunăvoie, într-o piaţă care ar putea fi ieftină, dar este ţinută scumpă prin tăcere şi inerţie”, susţin reprezentanţii asociaţiei.