Nu vă concentrați doar pe Ucraina și nu ignorați amenințările grave la adresa securității europene care se conturează în Libia - acesta este mesajul transmis de Italia și Grecia către aliații lor din UE și NATO, dar, până acum, fără prea mare succes, scrie Politico.
Fluxurile de migranți din Libia sunt din nou în creștere, iar Roma este tot mai îngrijorată de influența tot mai mare a Rusiei într-o țară instabilă, influență manifestată prin livrări de arme și posibilitatea instalării unei noi baze navale rusești în portul Tobruk, în nord-estul Libiei.
La rândul său, Atena a trimis două nave de război pentru a patrula în largul coastelor libiene, ca răspuns la creșterea numărului de migranți și la temerile strategice legate de cooperarea dintre Turcia și Libia, cele două țări încercând să împartă Mediterana în zone maritime de explorare energetică. Aceste zone revendică ape din sudul insulei grecești Creta, ceea ce Grecia consideră ilegal conform dreptului internațional.
Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a descris situația din Libia drept „o urgență pe care Europa trebuie să o abordeze împreună”, însă o tentativă diplomatică europeană de săptămâna trecută s-a transformat într-un eșec. Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, însoțit de miniștri din Italia, Grecia și Malta, a fost declarat „persona non grata” în Benghazi, bastionul liderului militar din estul Libiei, Khalifa Haftar.
„Rolul Rusiei în Libia continuă să se extindă, transformând această țară într-un nod central al strategiei sale africane”, a avertizat un diplomat UE care urmărește îndeaproape dosarul. Acesta a adăugat că o rețea de contrabandă cu conexiuni politice din Libia sprijină eforturile strategice ale Rusiei, ajutând Moscova să evite sancțiunile și să instrumentalizeze migrația.
Italia și Grecia știu, însă, că pentru a aborda o problemă la fel de complexă precum Libia - o țară de trei ori mai mare decât Spania - este nevoie de sprijinul unor aliați majori precum SUA și Franța. Până în prezent, reacția acestor aliați a fost slabă.
Migrația revine în prim-plan
Guvernul elen a anunțat, miercuri, un nou set de măsuri dure privind migrația, în contextul în care Grecia se confruntă cu un aflux de migranți din Libia către insula Creta, chiar în vârful sezonului turistic.
„O situație de urgență cere măsuri de urgență, iar guvernul grec a decis să informeze Comisia Europeană că suspendă procesarea cererilor de azil, inițial pentru trei luni, pentru cei care sosesc pe cale maritimă din Africa de Nord”, a declarat premierul grec Kyriakos Mitsotakis în fața parlamentarilor.
Peste 9.000 de persoane au ajuns în Creta din Libia de la începutul anului, majoritatea în ultimele săptămâni - aproape dublu față de întreg anul 2024.
La sfârșitul lunii iunie, Grecia a desfășurat două nave militare pentru a limita acest val migratoriu. Însă oficiali guvernamentali au exprimat îndoieli legate de eficiența măsurii, avertizând că prezența navelor ar putea încuraja migranții să sară în apă pentru a fi salvați. Doar în ultima săptămână, peste 2.000 de migranți au ajuns în Creta.
FOTO: Profimedia Images
Guvernul elen este criticat, inclusiv din interior, pentru că a neglijat dosarul libian în ultimii ani.
În ansamblu, s-a înregistrat o creștere de 7% a traversărilor ilegale în Marea Mediterană centrală în prima parte a anului, provenind aproape în totalitate din Libia, în timp ce alte rute au înregistrat o scădere de 20%.
Reacția Greciei a stârnit temeri în Italia că mai mulți migranți vor ajunge în apele italiene. „Suntem îngrijorați de situația din Libia și de creșterea recentă a plecărilor ilegale”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene înaintea vizitei eșuate de săptămâna trecută.
A fi îngrijorat e una, a găsi soluții e cu totul altceva. Diplomații au descris misiunea drept o încercare de a evalua ce soluții ar fi posibile. Se presupune că fonduri europene vor fi implicate, așa cum s-a întâmplat în acordul controversat cu Tunisia din 2023, prin care UE a plătit autoritățile tunisiene să oprească migrația. Însă diplomații se îndoiesc că același model poate fi aplicat într-o Libie controlată de miliții rivale.
Rușii la porțile Mediteranei
O recentă paradă militară la Benghazi a inclus o expoziție de arme rusești, semnal clar al apropierii Kremlinului de Haftar.
Rusia caută un punct de sprijin în Mediterana, mai ales după ce noile autorități din Siria au reziliat contractul de închiriere pentru portul Tartus, în urma prăbușirii regimului Bashar al-Assad. Tajani avertizează frecvent că Libia este cea mai probabilă destinație pentru o nouă bază navală rusă.
Potrivit agenției Agenzia Nova, Moscova ar dori să instaleze sisteme de rachete într-o bază militară din Sebha, în sudul Libiei, controlată de Haftar, cu direcția către Europa.
Unii analiști și diplomați rămân sceptici cu privire la o amenințare iminentă cu rachete, dar avertizează că Rusia folosește deja bazele libiene pentru logistică, iar în teorie acestea ar putea fi folosite împotriva Europei, susține Arturo Varvelli, expert la Consiliul European pentru Relații Externe.
Până acum, Rusia a folosit bazele libiene pentru operațiuni în restul Africii, prin intermediul Corpului Africa, susținut de Ministerul rus al Apărării.
Există și temeri tot mai mari printre oficialii sud-europeni că Moscova ar putea folosi migrația din Libia ca armă hibridă, repetând scenariul de la granița estică a UE, când a forțat migranți din Orientul Mijlociu să pătrundă în Polonia prin Belarus.
Totuși, nu totul merge în favoarea Rusiei. Un diplomat a declarat că costurile războiului din Ucraina afectează finanțarea Corpului Africa, ceea ce duce la tensiuni între Rusia, milițiile libiene și Haftar.
„Nu cred că rușii vor prelua afacerea cu traficul de migranți”, afirmă Karim Mezran, analist la Atlantic Council. „Dar îi văd spunând: Eu sunt noul stăpân aici și veți urma ordinele mele.”
În ciuda gravității amenințărilor din Libia, Italia și Grecia întâmpină dificultăți în a-și mobiliza aliații. Premierul italian Giorgia Meloni a discutat subiectul cu președintele francez Emmanuel Macron în cadrul unei întâlniri de trei ore, pe 4 iunie, la Roma.
„Libia este, desigur, un subiect de importanță majoră atât pentru Italia, cât și pentru Franța”, a declarat un oficial italian, cu acces direct la discuții, subliniind „îngrijorările comune, în special în ceea ce privește securitatea, inclusiv prezența tot mai mare a Rusiei, și migrația”. Totuși, oficialul a recunoscut că există „nuanțe” între pozițiile celor două țări privind posibilele soluții politice.
Libia este tot mai des menționată în discuțiile diplomatice, dar, în termeni concreți, puține lucruri se întâmplă. În timp ce Italia caută sprijin din partea Franței, interesul Parisului este mai redus, iar subiectul expune și eșecurile recente ale Franței în Mali și Niger.
„Pentru Italia, Libia este o chestiune prioritară pe termen scurt, mai mult decât pentru Franța”, afirmă Virginie Collombier, profesoară la Universitatea Luiss din Roma și expertă în Libia. „Din punct de vedere politic, guvernul francez are puține motive să tragă semnalul de alarmă privind Rusia, pentru că asta ar scoate în evidență eșecurile sale în Africa”, adaugă ea.
Iar cum SUA se concentrează tot mai mult pe regiunea Pacificului, speranțele că Washingtonul va investi capital politic semnificativ în stabilizarea Libiei sunt minime.
Cel mai grăitor indiciu este faptul că cea mai recentă declarație NATO, semnată pe 25 iunie la Haga, nici măcar nu menționează Africa. „Nimeni nu a vrut să includă subiecte sensibile, deoarece NATO are acum o agendă extrem de minimalistă”, afirmă Alessandro Marrone, director al programului pentru apărare și securitate la Istituto Affari Internazionali din Roma.
O realitate amară pentru italieni. „Roma trebuie acum să facă față acestei realități”, a conchis Marrone.