Cercetătorii care au depus eforturi uriaşe ca să afle de ce nu există viaţă pe Marte au făcut o descoperire uluitoare. Acest lucru a fost posibil cu ajutorul unui rover NASA, care a găsit un indiciu esenţial. Potrivit UChicago News, una dintre marile probleme nerezolvate ale științei planetare moderne este scrisă pe suprafața Planetei Roşii.
De ce Marte a fost condamnată să fie un deşert şi nelocuibilă, deşi, viaţa a prosperat întotdeauna aici, pe planeta care seamănă cu Terra? Este o întrebare la care oamenii de ştiinţă se străduiesc să găsească o explicaţie. Şi asta pentru că, în trecutul îndepărtat, pe Planeta Războiului, cum mai este cunoscută Marte, puteau curge sporadic râuri. Un rover NASA a oferit un indiciu pentru acest mister, au anunțat săptămâna aceasta noi cercetări, au relatat jurnaliştii de la CTV News.
Se crede că Marte are în prezent toate ingredientele necesare pentru viață, cu excepția, probabil, a celui mai important: apa în stare lichidă. Suprafaţa celei mai apropiate vecine a Pământului este marcată de urmele unor lacuri şi râuri străvechi, iar aceste informaţii arată clar că, odinioară, apa curgea pe Planeta Roşie.
În aceste clipe, pe Marte există mai multe rovere, vehicule robotizate, care caută urme de viaţă care ar fi putut exista în acele vremuri mai locuibile, acum milioane de ani.
La începutul acestui an, roverul Curiosity al NASA a descoperit o piesă lipsă în acest puzzle: roci bogate în minerale carbonatice, potrivit CTV News. Acestea sunt de acelaşi tip cu calcarul găsit pe Pământ şi s-au format ca nişte bureţi din dioxidul de carbon capturat din atmosferă.
Un nou studiu, care a fost publicat în revista ştiinţifică "Nature", a modelat cu exactitate modul în care aceste roci pot schimba înţelegerea noastră asupra trecutului planetei Roşii.
Autorul principal al studiului, Edwin Kite, cercetător planetar la Universitatea din Chicago și membru al echipei Curiosity, a declarat pentru AFP că ar fi înregistrat "scurte episoade de habitabilitate în anumite momente şi locuri" de pe Marte. Dar aceste "oaze" au fost mai degrabă excepţie de la regulă, a mai explicat specialistul, au mai scris jurnaliştii de la CTV News.
Pe Pământ, dioxidul de carbon din atmosferă încălzeşte planeta, iar pe perioade lungi de timp, acesta este încorporat în rocile carbonice. Înainte ca erupţiile vulcanice să trimită gazul înapoi în atmosferă, creând un ciclu climatic care ajută la menţinerea ciclului apei.
Numai Marte a avut o rată "scăzută" de eliberare a gazelor vulcanice, bogate în carbon, comparativ cu cea a Pământului, a explicat Edwin Kite în timpul unor declaraţii. Rezultatul a fost un dezechilibru care a lăsat Planeta Războiului mult mai rece şi mai puţin ospitalieră.
Conform cercetătorilor, scurte perioade de apă lichidă pe Marte au fost urmate de 100 de milioane de ani de deşert, mult prea mult timp pentru ca ceva să supravieţuiască. Pe de altă parte, expertul Edwin Kite nu exclude prezenţa unor buzunare de apă lichidă adânc sub suprafaţă.
Un alt rover NASA, Perseverance, care a aterizat în 2021 într-o altă deltă străveche a Planetei Roşii, a găsit, de asemenea, urme de roci carbonice la marginea unui lac secat. Văzută de pe Pământ, Marte are o culoare roșiatică, asemănată simbolic cu sângele și războiul. Ea este supranumită "Planeta Roșie" datorită compoziției solului marțian, bogat în oxid de fier – rugină. Această pulbere fină acoperă suprafața planetei și reflectă lumina Soarelui într-o nuanță roșcată.
Dar, pentru a ajunge la finalul poveştii, trebuie să putem studia mostre din aceste roci pe Pământ, au mai transmis jurnaliştii de la CTV News. Programele spaţiale americane, europene şi chineze au în vedere acest lucru.
În cele din urmă, oamenii de ştiinţă caută răspunsul la una dintre cele mai mari întrebări adresate omenirii: "Este Pământul singura planetă care adăposteşte viaţă?". Până în prezent, astronomii au descoperit aproximativ 6.000 de planete în afara sistemului solar. Însă, toate acestea sunt mult prea îndepărtate pentru a spera că într-o zi vor aduce înapoi mostre.
Acesta este un aspect subliniat de Edwin Kite în apărarea unei misiuni care să aducă înapoi mostre de pe Marte. Aceasta ar permite să se stabilească dacă planeta ar fi putut conţine chiar şi microorganisme în perioada în care apa era prezentă. În caz contrar, ar fi un indiciu al dificultăţii de a vedea viaţa apărând în altă parte. Dimpotrivă, găsirea unor astfel de urme de viaţă trecută în probe "ne-ar spune că apariţia vieţii este uşoară la scară planetară", a mai precizat Edwin Kite.