Meta se confruntă cu tensiuni fără precedent între Mark Zuckerberg și consiliul de administrație, în contextul cheltuielilor masive pentru inteligența artificială și al scăderii acțiunilor companiei. Mai mulți membri ai consiliului ar fi amenințat cu demisia dacă directorul general continuă să insiste pentru o majorare substanțială a remunerației sale, în timp ce fluxul de numerar al companiei a ajuns pe minus pentru prima dată din 2012, potrivit thecooldown.com.
Mai mulți membri ai consiliului de administrație al Meta erau dispuși să părăsească această structură dacă Zuckerberg continua să insiste pentru o majorare semnificativă a remunerației, acordată în mare parte sub formă de acțiuni, potrivit Futurism, care citează The Wall Street Journal.
La începutul lunii septembrie, o echipă formată din trei membri ai consiliului de administrație începuse să elaboreze un plan alternativ, în cazul în care Zuckerberg refuza să renunțe la solicitările sale. Acest plan de rezervă includea, ca ultimă soluție, „demisia din consiliul de administrație”.
The Wall Street Journal a descris disputa dintre Zuckerberg și consiliul de administrație drept un „război pentru putere și bani”.
Banii, în centrul rupturii
Totuși, banii par să se afle în centrul rupturii. Meta a înregistrat un flux de numerar liber negativ, de 2,12 miliarde de dolari, în al treilea trimestru din 2026, marcând prima dată când compania a ajuns pe minus din acest punct de vedere din 2012.
Robert Pavlik, administrator senior de portofoliu la Dakota Wealth, a rezumat îngrijorările investitorilor într-o declarație pentru Reuters: „Cheltuieli mai mari, flux de numerar liber negativ și venituri insuficiente generate de aceste cheltuieli, toate acestea îi îngrijorează pe investitori, care se tem că situația devine un fel de groapă fără fund în care se aruncă bani”.
Disputa privind cheltuielile reflectă o întrebare mai amplă cu care se confruntă industria tehnologică: cât de mult pot investi companiile în inteligența artificială înainte ca investitorii să înceapă să ceară o schimbare de strategie?
În cazul Meta, reacția negativă relatată pare să fie legată de hotărârea lui Zuckerberg de a continua investițiile masive în infrastructura pentru inteligența artificială. Această poziție a fost evidentă la o întâlnire cu investitorii din octombrie 2025, când Zuckerberg a apărat cheltuielile, recunoscând totodată incertitudinile legate de boomul mai amplu al inteligenței artificiale.
„Cred că strategia corectă este să anticipăm în mod agresiv construirea capacității, astfel încât să fim pregătiți pentru cele mai optimiste scenarii”, le-a spus el acționarilor în 2025.
Sistemele de inteligență artificială de mari dimensiuni necesită o putere de calcul enormă, iar extinderea lor depinde de centre de date care consumă cantități semnificative de energie electrică și apă.
În același timp, inteligența artificială poate optimiza sisteme complexe, inclusiv rețele de energie curată, astfel încât impactul acestei tehnologii nu se manifestă într-o singură direcție.
Chiar și așa, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale poate pune presiune asupra resurselor, poate crește costurile, poate genera probleme de securitate și poate avea consecințe sociale neintenționate.
Conflict la vârful Meta
Futurism a adăugat că Meta s-a confruntat cu probleme în ceea ce privește testarea securității sistemelor de inteligență artificială și implementarea automatizării, precum și cu ceea ce publicația a descris drept „dezastrul continuu legat de siguranța Muse”.
La începutul lunii septembrie, echipa de negociere formată din trei membri lucra deja la o variantă de rezervă, ceea ce indică faptul că unii membri ai consiliului de administrație erau pregătiți să recurgă la o măsură extraordinară, în loc să accepte pur și simplu cererile lui Zuckerberg privind remunerația.
Opoziția consiliului de administrație este unul dintre puținele mecanisme de control vizibile pe care acționarii le pot invoca atunci când strategia unei companii în domeniul inteligenței artificiale devine atât de costisitoare încât amenință fluxul de numerar.
În acest caz, amenințarea relatată cu demisii sugerează că cel puțin unii membri ai consiliului doreau să obțină un avantaj în negocierile cu un director general care a continuat să susțină investițiile masive în inteligența artificială.
Între timp, Zuckerberg a făcut deja clară poziția companiei: cheltuielile trebuie să continue pentru extinderea capacității în domeniul inteligenței artificiale, în anticiparea cererii viitoare.
Meta pare să încerce să facă simultan două lucruri dificile: să apere o strategie de extindere a capacităților de inteligență artificială și să gestioneze un recul financiar care i-a alarmat pe investitori.
Conflicte de acest fel pot influența prioritățile companiilor și pot afecta ritmul în care produsele bazate pe inteligență artificială sunt dezvoltate, testate și finanțate.