Bogdan Costaș, directorul interimar al TAROM, a explicat duminică, la Antena 3 CNN, că a decis să refuze mandatul de directorul general plin după ce câștigat concursul pentru că nu poate „gira niște decizii care duc la falimentul” companiei. El a declarat că a făcut mai multe încercări de se întâlni cu ministrul interimar Radu Miruță pentru a corecta planul de restructurare al companiei, dar a fost mereu amânat. De asemenea, un fost pilot TAROM a acuzat că au dispărut bani din TAROM și o eventuală închidere a companiei aeriene ar avea „efectul benefic” de a „șterge datoriile, dosarele, urmele”.
Costaș a reiterat că nu a fost demis, ci a refuzat să își preia mandatul plin de director general după o lună de negocieri Consiliul de Administrație, timp în care dialogul instituțional cu Ministerul Transporturilor „s-a deteriorat”.
„Ca director general am decis să refuz mandatul deoarece nu puteam fi părtaș la o direcție managerială și instituțională care compromite viitorul companiei naționale. Am participat la un concurs de selecție a directorului general, am câștigat, am fost desemnat de Consiliul de Administrație câștigătorul acelui concurs, am fost notificat, am primit un draft de contract, am negociat timp de o lună, timp în care nu am ajuns la nicio concluzie cu CA, mai mult dialogul instituțional cu Ministerul Transporturilor s-a deteriorat și am decis pe 17 iulie să informez Consiliul de Administrație că refuz preluarea mandatului pentru că nu pot gira pe viitor niște decizii care duc la falimentul TAROM”, a spus Costaș.
Fostul director interimar al TAROM a spus că între 30 aprilie și momentul demisiei sale a trimis 6 adrese către ministrul interimar Radu Miruță cu privire la starea companiei și la planul de reorganizare stabilit împreună cu Comisia Europeană.
„Încă din luna februarie am constatat că indicatorii planului de reorganizare sunt deviați, am sesizat Ministerul Transporturilor, am notificat Consiliul Concurenței și împreună am organizat o întâlnire cu Comisia Europeană.
Am stabilit împreună cu cei de la de la Comisia Europeană faptul că trebuie să venim cu o propunere reajustare a planului, ceea ce am și făcut și am transmis către minister patru piloni în baza cărora să reajustăm planul de restructurare, însă nu am primit niciun răspuns la această la aceste adrese. Președintele Consiliul de Administrație mi-a solicitat să vin cu planul, cu întreg plan modificat, dar nu poți să faci acest lucru dacă tu nu ai aprobarea modificărilor pe care dorești să le faci în cadrul acelui plan.
Nu poți să angajezi și niște fonduri suplimentare pentru întocmirea unui plan de restructurare modificat fără să ai aprobarea proprietarului. Dacă trei luni de zile nu s-a întâmplat nimic, nu știu ce se întâmplă acum încolo, pentru că este foarte urgent. Este obiectivul numărul unu al TAROM acum să modifice planul de restructurare”, a spus Costaș.
Bogdan Costaș a spus că Comisia Europeană a transmis că „apreciază faptul că executivul TAROM a sesizat din timp devierea planului de structurare și vine din timp să ia măsuri pentru reajustare a acestuia”, dar Radu Miruță a refuzat să discute cu el.
În ceea ce privește acuzațiile că ar fi cerut un buget exagerat pentru companie, Costaș a spus că sunt „bazaconii”.
„Acest buget a fost elaborat pe realitățile de atunci, de la începutul anului, conform OUG 26, conform strategiei fiscal-bugetare pe anul 2026 și a planului de restructurare căruia îi este supus TAROM și implementat acum cu termen de finalizare în decembrie 2026. Monitorizare Comisia Europeană. Noi nu puteam face bugetul pe alți indicatori decât pe cei din planul de restructurare. Între timp, acesta a fost avizat de Consiliul de Administrație și transmis mai departe spre aprobare domnului ministru Miruță.
Domnul Miruță a dorit să reconstruim acest buget pe indicatorii de acum din luna iunie, respectiv iulie, când într-adevăr s-a modificat prețul la carburanți, a scăzut gradul de încărcare a aeronavelor din cauza războiului și alți câțiva indicatori. Dar se poate veni cu o rectificare bugetară și am venit cu acea propunere de rectificare, dar bugetul inițial a fost făcut pe baza indicatorilor din planul de structurare”, a spus Costaș.
Fostul director a subliniat că este imperios ca planul de restructurare să fie revizuit, altfel compania poate fi declasificată și i se va cere ajutorul de stat înapoi.
„Ministerul Transporturilor, care este proprietarul TAROM, este obligat să implementeze acest plan de restructurare care are ca obiectiv viabilizarea TAROM în luna decembrie 2026.
Dacă nu se reface și nu se reajustează acest plan în cel mai scurt timp, TAROM cu siguranță are riscul de a fi declasificat și a i se cere ajutorul de stat înapoi.
În luna aprilie, doamna vicepremier Gheorghiu a declarat că pentru TAROM există două variante: una e găsirea un investitor strategic, a doua e ieșirea ordonată din piață fără să menționeze de plan de structurare. Ulterior, a revenit și a menționat faptul că TAROM este în plan de restructurare.
Dar, până la această dată, cu toate că TAROM, prin executiv, cu avizul CA, a înaintat o propunere de reajustare a planului de restructurare, nu s-a luat nicio măsură”, a conchis Costaș.
Un fost pilot de la TAROM, Cezar Osiceanu a făcut acuzații grave. El susține că au fost ascunse informații cu privire la situația reală în care se află compania aeriană.
„Au dispărut sume de bani foarte mari. Gândiți-vă că TAROM a avut două ajutoare de stat foarte mari, iar una dintre sumele fabuloase este vorba de peste 160 de milioane de euro este ca urmare a neacordării către toți piloții și sunt peste 400 a sporurilor legal cuvenite timp de 10 ani de zile. Ceea ce spun este dovedit cu două hotărâri judecătorești definitive care atestă acest lucru”, a spus Cezar Osiceanu.
Fostul pilot a acuzat că „politicul a distrus tot ceea ce înseamnă TAROM”.
„În momentul de față există o incapacitate politică de a rezolva această situație. Există metoda cea mai ușoară, aplicată de către USR, aceea de a închide compania și de a șterge toate aceste probleme. Închiderea companiei are următoarele efecte benefice tuturor: se șterg datoriile, se șterg dosarele, dispar urmele. Se obține din vânzarea asseturilor companiei, care constau în terenul de la Otopeni, în sediile centrale din București și rutele companiei...”, a conchis Osiceanu.