Drept la replică SOS
Partidul S.O.S. România solicită publicarea și difuzarea de urgență a prezentului drept la replică, ca urmare a informațiilor eronate prezentate în cadrul transmisiunii difuzate de Antena 3 CNN, referitoare la protestul din plenul reunit al Parlamentului României.
În cadrul comentariilor făcute în direct, protestul parlamentarilor S.O.S România în care au fost afișate mesajele „Nu ne băgați în război” și „Noi vrem pace, nu război”, a fost atribuit în mod manipulator reprezentanților AUR, fără a se menționa faptul că acțiunea a aparținut parlamentarilor Partidului S.O.S. România.
Facem precizarea că protestul din plen a fost organizat de grupul parlamentar S.O.S. România, iar parlamentarii acestui partid au fost singurii care au votat împotriva hotărârii adoptate în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, prin care a fost aprobată cererea Statelor Unite ale Americii privind dislocarea unor forțe și echipamente militare pe teritoriul României.
Omiterea numelui Partidului S.O.S. România și atribuirea acțiunii unui alt partid politic reprezintă o dezinformare gravă a opiniei publice, nefiind prima oară când se întâmplă acest gen de manipulare care creează o imagine falsă asupra pozițiilor exprimate în Parlamentul României de parlamentarii partidului nostru, inducând în eroare telespectatorii cu privire la adevărata opoziție față de această decizie.
Considerăm că o televiziune de știri cu pretenții de corectitudine are obligația profesională de a verifica informațiile înainte de difuzare și de a prezenta faptele în mod complet și exact, mai ales atunci când este vorba despre decizii care privesc securitatea națională și implicarea României în acțiuni militare.
Solicităm difuzarea prezentului drept la replică în aceleași condiții de vizibilitate și corectarea informațiilor prezentate.
În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a sesiza instituțiile competente și de a acționa pe cale legală pentru dezinformare și prejudiciu de imagine.
Românii au dreptul să cunoască adevărul.
Ce s-a votat în plenul reunit
Plenul reunit al Parlamentului a luat act, miercuri, de două informări din partea președintelui Nicușor Dan cu privire la aprobarea forțelor și mijloacelor Ministerului Afacerilor Interne care sunt trimise la misiuni și operații în afara teritoriului național în anul 2026, respectiv aprobarea intrării și staționării în România a Forței de reacție NATO (Allied Reaction Force/ARF) sau tranzitarea teritoriului național de către aceasta, în scopul pregătirii și/sau desfășurării de operații militare, dacă va fi cazul, în anul 2026.
O altă decizie a fost mandatarea ministrului Apărării Naționale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea ARF, care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2026.
'Evoluțiile situației de securitate din imediata vecinătate a țării noastre, marcate de agresiunea militară inițiată de Federația Rusă asupra Ucrainei, au demonstrat fără echivoc importanța coordonării eforturilor și a acțiunilor desfășurate atât la nivelul Alianței Nord-Atlantice, cât și la nivelul Uniunii Europene, prin adoptarea de măsuri concrete și credibile pentru consolidarea capacității de apărare și reacție la situații de criză. Concentrându-ne asupra dimensiunii de apărare, un rol important în asigurarea securității naționale a României îl reprezintă participarea cu personal la misiuni și operații internaționale, ca parte integrantă a eforturilor derulate la nivelul partenerilor internaționali în scopul asigurării unui mediu de securitate stabil, la nivel regional și global. (...) Tematica soluționării conflictelor prelungite în regiunea Caucazului reprezintă un subiect important pe agenda de politică externă a României, aspect demonstrat de eforturile constante depuse la nivel politico-diplomatic pentru creșterea vizibilității acestui subiect pe agenda internațională', se arată în primul document, citat de Agerpres.
Pornind de la această referință, se adaugă în informare, în corelare cu eforturile derulate la nivelul UE pentru consolidarea capacităților de gestionare a crizelor, a fost acordată o atenție deosebită misiunilor Uniunii Europene din Republica Moldova (EU Partnership Mission in the Republic of Moldova) și Armenia (EUMA), prin menținerea prezenței Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv pe parcursul anului 2026.
'Modul de angajare a forțelor și mijloacelor Ministerului Afacerilor Interne care pot participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2026, prezentat în anexă, a avut în vedere o serie de aspecte care să asigure un grad ridicat de eficiență pe linia participării personalului Ministerului Afacerilor Interne la misiuni și operații internaționale și să răspundă, în egală măsură, intereselor de securitate ale României, în special în regiunile apropiate țării noastre. În acest context, în conformitate cu prevederile Legii nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, cu modificările și completările ulterioare, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am aprobat forțele și mijloacele Ministerului Afacerilor Interne care sunt trimise la misiuni și operații în afara teritoriului național în anul 2026. Totodată, am aprobat ca, în corelare cu cerințele operaționale, situația de securitate, evoluția misiunilor și operațiilor, adaptarea participării la misiuni să se realizeze de către ministrul afacerilor interne, în limitele numărului total de efective aprobat', a subliniat președintele.
Potrivit celei de-a doua informări, forța de reacție a NATO (Allied Reaction Force/ARF) este o capabilitate strategică multinațională, multidomeniu, la dispoziția Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), destinată dislocării în maximum 10 zile, pentru a asigura răspunsul imediat la orice amenințări la adresa Alianței.
Documentul amintește că, începând din luna iulie 2024, ARF a înlocuit Forța de Răspuns a NATO (NRF), constituind principalul pachet de forțe cu nivel ridicat al capacității de luptă, disponibil pentru angajare în interiorul sau în afara zonei de responsabilitate a SACEUR.
În situația apariției premiselor pentru declanșarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicații asupra independenței/suveranității naționale a României, Consiliul Nord-Atlantic/NAC poate lua decizia dislocării pe teritoriul României inclusiv a ARF, alături de forțele prevăzute în Planul Regional de Sud-Est, în scopul dezamorsării crizei și/sau descurajării escaladării acesteia. În funcție de decizia SACEUR, dislocarea pe teritoriul național a ARF poate să includă Forța de Reacție în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control și de sprijin, care se stabilesc adhoc, în funcție de amploarea/tipul/particularitățile operației avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operațională de nivel strategic și/sau operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianței, se menționează în document.
Statele de tranzit/de destinație planifică și pun în aplicare, din timp, măsurile convenite pe linia acordării sprijinului națiunii gazdă, în scopul facilitării dislocării ARF. Aceste măsuri se planifică la nivel național în consultare cu autoritățile NATO competente și implică demersuri naționale derulate la nivel interministerial/interinstituțional, în cadrul mecanismelor de cooperare instituite potrivit legii. Pentru punerea în aplicare a măsurilor pregătite la nivel național în scopul recepției ARF, în intervalul de timp foarte scurt la dispoziție, este necesar ca dislocarea sau tranzitarea teritoriului național să fie pre-aprobată încă din timp de pace.
Drept urmare, în conformitate cu Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armatelor străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la propunerea prim-ministrului, după consultarea CSAT, președintele amintește că a aprobat intrarea și staționarea în România a Forței de reacție NATO (Allied Reaction Force/ARF) sau tranzitarea teritoriului național de către aceasta, în scopul pregătirii și/sau desfășurării de operații militare, dacă va fi cazul, în anul 2026, precum și mandatarea ministrului Apărării Naționale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea ARF, care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2026.
Al treilea document, este cel referitor la trupele americane și solicitarea Statelor Unite. Documentul a fost clasificat strict secret și potrivit Președintelui României solicitarea vizează:
„Dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România:
-avioane de realimentare
-echipamente de monitorizare
-echipamente de comunicații satelitare în corelare cu scutul de la Deveselu.
Aceste echipamente sunt defensive. Ele nu sunt înzestrate cu armamente propriu-zis, sunt non-cinetice”.
Ilie Bolojan: Vă asigur că această propunere este în interesul României
Ilie Bolojan: Vă asigur că această propunere este în interesul României, este pentru siguranța Românilor, este o propunere făcută cu responsabilitate
Cu tot respectul, gândiți-vă ce înseamnă să iei decizii importante pentru țară. Ele nu pot fi luate cu vuvuzele. Vă rog să votați în interesul României.
Sorin Grindeanu a cerut suspendarea dezbaterilor și trecerea direct la vot, din cauză că cei de la Opoziție fac circ în continuare.
Hotărârea a fost adoptată, cu 272 de voturi pentru și 18 împotrivă
Radu Miruță: Nu este vorba de a băga România în război
Radu Miruţă a afirmat, în plen, că parlamentarii Opoziţiei au spus multe dezinformări, precizând că este o "minciună" afirmaţia că Ministerul Apărării va decide în locul Parlamentului.
"Nu este vorba nici de a băga România în război, nu este vorba nici de a deveni ţintă, nu este vorbe nici de a deveni mai slabi. Probabil că de asta sunteţi dumneavoastră de la AUR, SOS şi POT supăraţi astăzi. Ceea ce se supune la vot astăzi este o sporire a capacităţii de apărare a României pentru a deveni mai puternici, pentru a descuraja mai mult. Nu este nevoie doar de militari, de soldaţi, ci este nevoie şi de capacităţi tehnice de apărare. Capacităţile tehnice de apărare care vor veni în România în perioada următoare, după ce Parlamentul votează asta, indică gradul de descurajare al celor care se uită cu ochi sticloşi spre România. Probabil că cei de la AUR de asta sunt deranjaţi, pentru că devin inconsecvenţi, pentru că nu mai ştiu cum să explice stăpânilor de la Apus faptul că România îşi creşte capacitatea de apărare", a susţinut ministrul.
El s-a referit la faptul că parlamentarii au protestat gălăgios, cu vuvuzele, în timpul şedinţei de plen.
"Probabil că de asta este gălăgie, atunci când nu ai argumente. România nu este ţara care să lase capacitatea de apărare pe mâna gălăgiei. Suntem foarte fermi, suntem într-o relaţie de parteneriat strategic şi sporirea capacităţii de apărare este o responsabilitate, şi nu este un moft şi o astfel de decizie este luată în Parlament", a spus ministrul.
Cei de la SOS îl întrerup pe ministrul Apărăii cu vuvuzele, Sorin Grindeanu îi amenință din nou că vor fi dați afară din sală.
George Simion a cerut din nou drept la replică: Domnul Miruță nu știe lucruri de bază. Românii merită mai mult.
Opoziția de extremă votează împotrivă
Anamaria Gavrilă: Nicușor Dan a fost pus Președinte al României. Nicușor Dan nu își asumă decizii care țin de funcția de Președinte. Nu ne spune ce a negociat el pentru România. CSAT a anulat alegerile dar acum nu își asumă o decizie care ține de CSAT. Nu vom vota pentru această decizie.
Grupul PACE a anunțat același lucru ca și colegii săi de la AUR și POT.
USR către AUR: Plecați din România înapoi la rușii voștri
Paul Dimitriu de la USR: ”este ziua în care vedem cine sunt trădătorii și cine ține cu Putin. Plecați din România înapoi la rușii voștri”. Declarația lui a fost bruiată cu vuvuzele de opoziție. Sorin Grindeanu i-a amenințat pe aceștia că îi evacuează din sală: ”Vă rog să vă opriți”
George Simion a cerut drept la replică: ”Dacă admiri un curent de politică nu înseamnă să fii un slugoi cum sunteți voi”
George Simion: Jurământul nostru de credință nu este față de alte țări
George Simion: ”Este o decizie luată pe genunchi. Jurământul nostru de credință nu este față de alte țări. Nu vom da votul. Nu avem garanții. Avem răspunderea față de poporul român ca niciun cetățean să nu fie supus riscurilor
Analiza de risc asupra României din partea unui regim terorist trebuie făcută urgent.
Noi prețuim parteneriatul cu SUA, avem însă datoria de a feri românii de război”
În discursul său din plenul reunit, Simion a atransmis un mesaj public către ambasadorul SUA, căruia i-a cerut ”să nu gireze” regimul Nicușor Dan.
Opoziția face scandal la discursul lui Sorin Grindeanu
Sorin Grindeanu susține un discurs, din partea grupului PSD:
”Ne aflăm într-un context de securitate internațional fără precedent. Conflictul din Orientul Mijlociu se suprapune peste războiul din Ucraina, aflat deja într-o fază prelungită. Acest cumul de tensiuni obligă Uniunea Europeană și NATO să își adapteze rapid și realist abordările economice și militare.
România, ca stat membru al ambelor structuri, are nu doar dreptul, ci și responsabilitatea de a contribui activ la consolidarea securității regionale, în special în zona Sud-Estul Europei și la Marea Neagră.
Poziționarea noastră strategică pe Flancul Estic ne conferă un rol esențial în contracararea riscurilor de securitate, iar acest rol nu poate fi asumat doar declarativ, ci prin decizii concrete și coerente!
În acest cadru, aprobarea solicitării Statelor Unite reprezintă un gest firesc și necesar. Este un semnal clar că România își respectă angajamentele și că este un partener serios, capabil să contribuie efectiv la securitatea proprie și a aliaților săi.
Doamnelor și domnilor,
O alianță puternică se bazează pe încredere reciprocă și consecvență. Ezitările sau retragerile din fața responsabilităților asumate slăbesc relațiile dintre aliați și pot genera vulnerabilități periculoase.
Principalul nostru Aliat strategic este cel care continuă să asigure cea mai solidă umbrelă de securitate în fața amenințărilor externe.
Parteneriatul Strategic cu Statele Unite a adus României beneficii majore: integrarea în NATO, sprijin pentru intrarea în Spațiul Schengen, stabilitate, securitate și protecție într-o regiune marcată de conflicte.
Astăzi pacea și siguranța de care ne bucurăm sunt, în mare măsură, rezultatul acestui Parteneriat.
Votul pentru această decizie este un vot pentru siguranța reală a României. Este o dovadă de responsabilitate, de consecvență și de maturitate ca Stat Aliat.
Suveranitatea autentică nu se construiește prin izolare sau gesturi simbolice, ci prin stabilitate, alianțe solide și decizii care protejează interesul național pe termen lung”
Nu a fost lăsat însă să își termine discursul, parlamentarii grupului PACE s-au dus la tribună în fața lui și au început să sune din trompete
AUR cere suspendarea ședinței
AUR cere retrimiterea scrisorilor de la CSAT înapoi la Nicușor Dan. Sorin Grindeanu, președintele de ședință, spune că nu există motiv pentru acest lucru.
Deputata Șerban de la AUR spune că parlamentarii nu au citit documentele, acestea fiind clasificate. ”Nu cred că este momentul să ne jucăm cu astfel de doucmnete și să votăm în orb”, a spus ea. Ea a cerut suspendarea ședinței, pentru ca parlamentarii să aibă timp să citească documentul.
Sorin Grindeanu: Au fost 3 ore să poată să meargă oricine dorește să citească această scrisoare. A fost foarte mult timp liber, cine a vrut să studieze a avut timp să studieze
POT nu participă la vot: ”Pericolul grav al intrării într-un conflict militar”
Partidul Oamenilor Tineri anunță că nu va participa la votul din Parlament, pentru că ”transferă responsabilitatea unor decizii strategice către Parlament, deși acestea aparțin Președintelui și CSAT”
POT va da semnăturile necesare pentru suspendarea lui Nicușor Dan, amnunță partidul Anei Maria Gavrilă, într-un comunicat. „În fața pericolului grav al intrării într-un conflict militar și în fața eschivărilor Președintelui Nicușor Dan și a tăcerii CSAT, nu putem participa la un vot-mascaradă solicitat de un președinte debusolat”, a declarat președinta POT, Anamaria Gavrilă.
Simion a cerut cuvântul, Grindeanu l-a anunțat că îi taie microfonul
George Simion a cerut dreptul la cuvânt, pe primul punct al ordinii de zi. Sorin Grindeanu i-a spus că îi taie microfonul, deoarece nu are dreptul procedural să ia cuvântul pe o informare a Președintelui. ”Nici derptul la cuvânt nu mai avem”, a spus Simion.
Grindeanu a precizat că documentele de la CSAT sunt clasificate, în plen fiind prezentat doar raportul Comisiilor de Apărare, de către Nicoleta Pauliuc, președinta comisiei de Apărare din Senat.
A început ședința plenului reunit al Parlamentului.
A început ședința plenului reunit al parlamentului. 72 de voturi au fost împotriva ordinii de zi, pe care se află solicitările CSAT privin trupele și echipamentele SUA pe teritoriul României.
Comisiile de Apărare au aprobat solicitările SUA
Comisiile pentru apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat, miercuri, cu majoritate de voturi, hotărârea care să permită, conform scrisorii preşedintelui României, prezenţa în baza de la Mihail Kogălniceanu a unor capabilităţi ale Statelor Unite, care se vor desfăşura pe o perioadă determinată, a anunţat preşedinta Comisiei senatoriale, Nicoleta Pauliuc, menţionând că este vorba despre capabilităţi defensive.
Documentul urmează să fie supus aprobării plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţa de la ora 17:00.
"Şedinţa reunită a celor două comisii ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au încheiat această dezbatere. Am aprobat cu majoritate de voturi o hotărâre care să permită, aşa cum e şi solicitarea, scrisoarea preşedintelui României, prezenţa pe baza de la Mihail Kogălniceanu a unor capabilităţi care se vor desfăşura pe o perioadă determinată. Există această întrebare, poate şi în spaţiul public, dar şi noi am dezbătut-o în cadrul comisiei: de ce hotărâre şi nu informare, pentru că există un text de lege, când anul trecut, în 2025, în septembrie, am prezentat o informare în cadrul Parlamentului legat de prezenţa unor avioane care să facă alimentarea în aer, a unor capabilităţi şi, în acelaşi timp, pe lângă acest lucru, în momentul în care se schimbă configuraţia de parametri, adică avem anumite rotaţii, modificări de prezenţă militară, atunci e nevoie de o hotărâre a Parlamentului", a afirmat Pauliuc, după şedinţa comisiilor, citată de Agerpres.
Ea a precizat că este o decizie politică şi o decizie argumentată juridic.
"Este un document clasificat cel pe care l-am studiat, pe care l-am dezbătut şi în baza căruia am luat această decizie. Pot să confirm doar faptul că ceea ce a comunicat preşedintele Nicuşor Dan sunt elemente pe care le regăsim în hotărâre. Capabilităţile pe care Statele Unite le vor reloca la Mihail Kogălniceanu sunt capabilităţi defensive", a adăugat Pauliuc.
Aceasta a arătat că, la şedinţa comisiilor, reprezentanţii AUR nu au votat.
În timpul dezbaterilor din comisii, mai mulţi parlamentari ai AUR şi Pace Întâi România au cerut să participe la şedinţă şi să aibă acces la documentul clasificat. Aceştia au fost nemulţumiţi că le-a fost refuzat accesul şi că au fost trimişi să consulte documentul la staff-ul comisiilor.
Parlamentarii AUR, indignați că cererile CSAT sunt clasificate
Parlamentarii AUR se declară indignați de faptul că au fost trimiși să consulte cererile CSAT privind trupele SUA la secretariatul comisiei de apărare, pentru că documentele sunt clasificate. Deputata Geanina Șerban a spus că ”am fost trimiși să consultăm documentul la staff” și că la plenul reunit se va vota hibrid, și fizic și online, ceea ce înseamnă că cei care votează online nu vor ști ce scrie în documentele clasificate. Deputații AUR s-au dus la Comisia de Apărare de la Camera Deputaților dar au fost scoși din sală deoarece ședința era secretă.
Și parlamentarii SOS s-au dus la Comisia de Apărare și au fost scoși din sală.
Parlamentarii AUR vor să boicoteze ședința de plen în care trebuie aprobate cererile SUA
Parlamentarii Coaliției au fost anunțați că sunt obligați să se prezinte miercuri la ședința plenului reunit al Parlamentului, care trebuie să aprobe cererile americanilor privind aducerea în România a unor echipamente, avioane și trupe suplimentare. Motivul obligativității este dat de faptul că parlamentarii AUR ar intenționa să boicoteze ședința și există riscul ca un vot să nu se poată da din cauza lipsei de cvorum.
Parlamentul se reunește în ședință, după CSAT, la ora 16:00
Cele două informări și decizia CSAT au ajuns, cu Poșta Militară, în Parlamentul României. Urmează ședința Biroului Permanent Reunit (BPR), apoi cea a plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului, începând cu ora 16:00.
Surse oficiale: solicitarea SUA vizează bazele Kogălniceanu și Câmpia Turzii
Potrivit surselor Antena 3 CNN, solicitarea SUA vizează bazele Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Americanii ar vrea să disloce pentru 90 de zile aproximativ 400-500 de militari în România.
SUA au cerut dislocarea în România de „echipamente non-cinetice” și forțe militare.
Continuă declarațiile președintelui:
„Și punctul al treilea al discuției de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu,
Subliniez că acest chipamente sunt defensive și nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. Sunt echipamente non-cinetice.
Ele vor fi, în măsura în care Parlamentul aprobă în ședința care urmează să aibă loc azi, ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România și SUA și e o colaborare a României cu SUA similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac.
Pentru aca este echipamente și aceste forțe militare să ajungă în România e nevoie de votul Parlamentului. Am trimis o scrisoare Parlamentului și să avem o dezbatere în Parlament în această după-amiază.
Subliniez că e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României, deci îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură.”
Declarațiile președintelui Nicușor Dan pot fi urmărite aici:
Nicușor Dan: Au revenit din zonă în România aproximativ 5.700 de oameni
Președintele Nicușor Dan face declarații după ședința CSAT:
„Am avut azi o ședință a CSAT cu trei subiecte. Am discutat despre situația din Orientul Mijlociu, dintr-o perspectivă militară și previziuni pe termen scurt mediu și lung, am discutat despre situația românilor din zonă, am avut o expunere a doamnei ministru de Externe, până la acest moment au revenit din zonă în România aproximativ 5.700 de oameni, din care cam 3.700 au fost ajutați într-un fel sau altul de autorități.
Am discutat de partea politică a acestui cnflict. România, împreună cu țările europene încearcă prin mijloace diplomatice, politice să oprească acest război care are consecințe asupra economiilor noastre, a românilor care trăiesc în zonă. Parte din acest efort diplomatic, recent o reuniune a reprezentanților UE cu reprezentanții consiliului de cooperare al Golfului, care au condamnat atacurile iraniene asupra țărilor din Golf.
Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situația economică și consecințele economice ale războiului: creșterea prețului petrolului, aici am avut o expunere a domnului ministru al Energiei și discuții cu premierul, ministrul de Finanțe, ministrul Energiei cu privire la diferitele scenarii și care va fi reacția statului român.
În ceea ce privește gazul, Guvernul a adoptat o schemă de plafonare”
CSAT a trimis Parlamentului două informări și o decizie. Ședința plenului reunit, la ora 14:30
CSAT a trimis Parlamentului, după ședința care a durat peste trei ore, două informări și o decizie. Biroul Permanent Reunit (BPR) va convoca ședința plenului reunit al celor două Camere pentru ora 14:30.
Nicușor Dan face declarații de presă
Președintele României Nicușor Dan va susține o declarație de presă, după ședința CSAT, de la ora 13:30.
Ședința CSAT s-a terminat
Potrivit unor surse oficiale, ședința CSAT s-a terminat.
Urmează ca Administrația Prezidențială să transmită un comunicat de presă.
Potrivit surselor citate, solicitarea Statelor Unite nu se referă doar la baza de la Mihail Kogălniceanu, ci ar fi vorba și despre alte baze din țara nostră.
Oana Ţoiu: Discutăm despre situația de securitate din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România
Ministra de Externe, Oana Ţoiu, a transmis, miercuri dimineaţă, care sunt punctele pe ordinea de zi în şedinţa CSAT:
"Astăzi avem ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată de președintele Nicușor Dan, pentru a discuta situația de securitate din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România.
Punctele pe ordinea de zi sunt evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România și analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare".
Parlamentul urmează să aprobe decizia din CSAT
Membrii CSAT sunt în ședință de o oră și jumătate.
La final, președintele Nicușor Dan va trimite către Birourile Permanente documente din CSAT. Va urma apoi o ședință a comisiilor de Apărare din Parlament, care vor da avizele necesare și raport, iar apoi o ședință a plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului.
A început ședința CSAT
Ședința CSAT a început la Palatul Cotroceni. Membrii vor analiza scrisoarea Departamentul de Război al SUA (Pentagonul n.red), care a solicitat în scris Ministerului Apărării Naționale din România să poată utiliza unele baze aeriene românești pentru operațiunile din Orientul Mijlociu.
La ședință participă și ministrul Energiei, deși nu face parte din CSAT, deoarece se discută și criza petrolului.
Surse: Ce vor americanii să aducă în bazele aeriene din România
Departamentul de Război al SUA (Pentagonul n.red) a solicitat în scris Ministerului Apărării Naționale din România să poată utiliza unele baze aeriene românești pentru operațiunile din Orientul Mijlociu, au declarat surse oficiale pentru Antena 3 CNN. România nu va fi implicată în acțiuni de război, potrivit surse citate.
Americanii au cerut permisiune pentru amplasarea și tranzitul unor echipamente de logistică și protecția forței. Mai exact, ni se solicită prezența unor avioane cisternă (de realimentare în zbor) și staționarea unor echipamente militare (comunicații și radar) necesare trupelor americane ce desfășoară misiuni în Orientul Mijlociu.
Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu e cea mai potrivită pentru acest tip de misiuni. Din 2003, MK este punctul strategic folosit de mai multe ori de forțele militare americane pentru operațiuni în Afganistan, Irak și altele.
Între România și SUA există un Acord privind activitățile Forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României, intrat în vigoare în decembrie 2005, aprobat de Parlamentul României și promulgat de președinte. În acest acord sunt prevederi foarte clare despre pre/poziționarea echipamentelor de apărare, bunurilor și materialelor.
„Noi avem un acord-cadru semnat cu Statele Unite ale Americii, la Washington, în 6 decembrie 2005, un Defense Cooperation Agreement, care a fost ratificat ulterior de Parlamentul României printr-o lege, care a devenit Legea 268 din 2006. Practic, prin această lege, Parlamentul aprobă un cadru general care permite: staționarea și rotația de forțe ale SUA în România, utilizarea de baze militare românești, cum ar fi, de pildă, cea în discuție acum, de la Mihail Kogălniceanu, sau, de ce nu, cea de la Câmpia Turzii, desfășurarea de exerciții și așa mai departe”, a explicat fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor.
Fifor a amintit că o solicitare similară din partea Statelor Unite a existat și anul trecut, în legătură cu baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
„Vă reamintesc că anul trecut a mai existat o astfel de solicitare pentru Mihail Kogălniceanu, atunci când ar fi trebuit ca aici să aibă loc realimentarea aeronavelor americane. S-a decis altfel într-un final și nu au mai venit la noi, dar, într-un asemenea context, sigur că CSAT-ul poate să dezbată și să fie pregătit cu un pas înainte vizavi de orice situație care poate să apară pe parcurs”, a mai declarat fostul ministru.
Nicușor Dan a convocat CSAT după ce americanii au cerut să folosească Baza Kogălniceanu
Președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc miercuri, 11 martie 2026, ora 09:30, la Palatul Cotroceni.
CSAT are loc după ce Departamentul de Război al SUA a solicitat în scris Ministerului Apărării Naționale din România să poată utiliza unele baze aeriene românești pentru operațiunile din Orientul Mijlociu, au declarat surse oficiale pentru Antena 3 CNN. Scrisoarea americanilor va fi prezentată şi aprobată în ședința CSAT.
Administrația Prezidențială a transmis că pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la:
- Situația din Orientul Mijlociu. Implicații pentru România;
- Evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România;
- Analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare;
Totodată, la ședința CSAT, ar putea fi discutat și subiectul Ucraina, în contextul în care președintele Volodimir Zelenski vine, joi, la București.