De ani buni, directorii companiilor care investesc sute de miliarde de dolari anual în dezvoltarea diferitelor instrumente de inteligență artificială susțin că, în cele din urmă, tehnologia îi va ajuta pe oameni să petreacă mai puțin timp muncind.
În urmă cu patru ani, un director de inginerie de la Google spunea că AI va face posibilă săptămâna de lucru de patru zile până în 2025. La începutul acestui an, la doar un an după termenul avansat în acea predicție, OpenAI a reluat, într-un fel, ideea. Compania le-a cerut oficial firmelor să înceapă să testeze săptămâna de lucru de patru zile, fără reducerea salariilor, argumentând că AI va putea în curând să accelereze atât de mult munca făcută de oameni, încât mediul de afaceri ar trebui să se pregătească pentru această schimbare.
Un fost angajat tehnic al OpenAI, care a plecat din companie anul trecut, a declarat însă pentru BBC că, în perioada în care a lucrat acolo, firma nu a testat niciodată săptămâna de lucru de patru zile pe care o recomanda altora.
În schimb, el a descris o cultură de lucru adesea epuizantă, cu frecvente „ședințe de criză”, muncă în weekend și evaluări de performanță „extrem de dure”, în urma cărora colegi puteau fi concediați brusc.
„Te duci la muncă sâmbăta sau duminica doar ca să recuperezi sau ca să te asiguri că nu s-a stricat nimic”, a spus acesta.
Și alte companii au susținut ideea că AI va reduce, într-un fel sau altul, numărul de ore pe care oamenii trebuie să le muncească.
Anthropic s-a lăudat că popularul său instrument de programare și chatbot, Claude, poate lucra singur timp de șapte ore fără pauză, practic cât o zi întreagă de lucru într-o companie. Mark Zuckerberg a spus, la rândul său, că Meta se află în anul în care „AI începe să schimbe dramatic modul în care lucrăm” și că astfel de instrumente permit unui număr mult mai mic de angajați să facă mai mult decât era posibil până acum.
Între timp, Meta a concediat unul din zece angajați, iar directorul general al Anthropic, Dario Amodei, a avertizat că, pe măsură ce instrumentele AI devin inevitabil mai productive, ar putea urma pierderi de locuri de muncă la o scară și mai mare.
Cu toate aceste promisiuni, angajații acelorași companii tech, care nu doar dezvoltă, ci și folosesc instrumentele AI despre care se spune că vor prelua o parte din munca oamenilor, susțin că ajung să lucreze mult peste programul obișnuit de cinci zile și 40 de ore pe săptămână.
„Sprinturi”
Angajații din industria tech din Statele Unite sunt, de regulă, bine plătiți, iar în alte domenii, precum bankingul de investiții, avocatura sau medicina, oamenii lucrează frecvent foarte multe ore. Totuși, zilele de lucru de 14 ore nu au fost întotdeauna norma în tehnologie. Mult timp, industria a funcționat mai degrabă după un program clasic de birou, de la 9:00 la 17:00.
Fostul angajat OpenAI a povestit că lucra cel puțin 70 de ore pe săptămână, mult mai mult decât în joburile tech pe care le avusese anterior.
Acum lucrează într-un start-up axat tot pe inteligență artificială și spune că echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a îmbunătățit: ajunge la aproximativ 50-60 de ore de muncă pe săptămână, „în afara sprinturilor”.
Un „sprint” este o perioadă obișnuită în companiile de tehnologie, în care angajații lucrează mult mai intens în săptămânile dinaintea lansării unei noi funcții sau a unui produs. În companiile AI și în marile firme tech care încearcă să avanseze cât mai rapid cu proiectele de inteligență artificială, aceste sprinturi pot deveni însă extreme.
La OpenAI și Anthropic, de exemplu, ele se pot întinde pe mai multe săptămâni, iar angajații pot ajunge la peste 90 de ore de muncă în șapte zile, potrivit mai multor persoane din industria tech care au vorbit cu BBC pentru acest material.
Niciuna dintre cele două companii nu a răspuns solicitărilor BBC de a comenta.
Angajați „recrutați” fără să aibă de ales
La Meta, mai mulți angajați spun că anul acesta au fost mutați brusc în echipe care lucrează la proiecte AI considerate urgente. Potrivit unui actual și unui fost angajat, în interiorul companiei situația a ajuns să fie descrisă drept „drafting”, adică un fel de recrutare forțată, pentru că oamenii nu aveau de fapt posibilitatea de a refuza.
„Pur și simplu te mută”, a spus fostul angajat. „Nu poți spune nu. Sau, dacă spui nu, trebuie să pleci”.
Potrivit acestuia, Meta a început între timp să renunțe parțial la această abordare rigidă, însă până atunci mulți angajați fuseseră deja obligați să se alăture unor astfel de proiecte.
Programul în aceste echipe este adesea foarte lung. Oamenii lucrează până noaptea târziu, în weekend și au senzația că sunt permanent „de gardă”, chiar și în orele în care, teoretic, nu lucrează, potrivit actualului și fostului angajat.
În Statele Unite nu există o limită generală a numărului de ore pe care o persoană de peste 16 ani poate fi obligată să le lucreze. În Marea Britanie și în Europa, în schimb, legislația limitează în general săptămâna de muncă la 48 de ore, inclusiv orele suplimentare.
Printre proiectele AI la care lucrează în prezent Meta se numără dezvoltarea unui instrument care poate fi folosit în ingineria software și în alte tipuri de activități, precum și construirea infrastructurii necesare pentru a măsura cât de bine poate un model AI să reproducă diferite sarcini efectuate de oameni, au mai spus angajații.
„Lucrezi literalmente în echipe de oameni care încearcă să reproducă prin AI ceea ce fac oamenii în diverse joburi”, a spus fostul angajat. Munca aceasta, a adăugat el, pare „fără sfârșit”.
Un purtător de cuvânt al Meta a refuzat să comenteze.
Chiar și angajații din tech care nu lucrează direct la dezvoltarea instrumentelor de inteligență artificială spun că ajung să muncească mai mult din cauza acestei tehnologii. Amin Shali, fost angajat Google, a plecat din companie în luna mai, susținând că AI ajunsese să-i afecteze negativ activitatea. El a povestit că trebuia adesea să lucreze până târziu în noapte pentru a rezolva probleme apărute în sistemele interne de inginerie.
Aceste probleme ar fi devenit mai frecvente pe măsură ce Google a redirecționat resurse esențiale, precum unități de procesare și capacități de stocare, către proiectele AI.
Un purtător de cuvânt al Google a refuzat să comenteze.
După plecarea din Google, Shali a declarat pentru BBC că doarme mai bine și că starea lui generală de sănătate s-a îmbunătățit. El spune că a ajuns la concluzia că dependența puternică de instrumentele AI în marile companii tech „creează o cultură proastă, cu presiune excesivă asupra inginerilor”.
Timpul economisit este „înghițit” de mai multă muncă
Unele cercetări recente sugerează că instrumentele AI nu reduc neapărat volumul de muncă, ci îl pot face chiar mai greu de gestionat.
Un studiu realizat la UC Berkeley a urmărit timp de opt luni sute de angajați ai unei companii tech din Statele Unite în timp ce foloseau AI. Cercetătorii au constatat că angajații „lucrau într-un ritm mai rapid, preluau o gamă mai largă de sarcini și își prelungeau munca pe mai multe ore ale zilei”.
Neil Thompson, cercetător în domeniul inovației la MIT, spune că, nici măcar în companiile tech aflate în avangarda dezvoltării AI, nu este realist ca angajaților să li se spună pur și simplu să folosească instrumentele care preiau o parte din munca lor și apoi să încheie ziua mai devreme.
„Se ajunge într-o situație în care, chiar dacă există o economie reală de timp, aceasta este absorbită de schimbări, de implementarea lor și de verificările necesare pentru a ne asigura că totul funcționează”, a spus Thompson.
Studiul UC Berkeley a arătat că volumul de muncă al angajaților din tech a crescut inclusiv pentru că aceștia trebuie să verifice constant rezultatele produse de instrumentele AI.
Iar atunci când procesele sunt optimizate și AI chiar economisește timp, oamenii tind să umple acel timp cu și mai multă muncă, a adăugat Thompson. Fie pentru că își doresc asta, fie pentru că simt că trebuie să o facă pentru a-și demonstra valoarea în fața angajatorului.
„Oamenii presupun că 20% mai puțină muncă înseamnă săptămâni de lucru de patru zile”, a spus Thompson. „Dar apare muncă nouă”.
Așa cum observa și Shali: „AI ar trebui să facă acum atât de multe lucruri pentru noi, încât mult mai mulți oameni ar trebui măcar să fie mai sănătoși și să doarmă mai bine”.
În realitate, cel puțin deocamdată, pare să se întâmple exact contrariul.