Pe 30 noiembrie, românii sărbătoresc Sfântul Andrei, considerat ocrotitorul României și unul dintre cei mai importanți apostoli ai lui Iisus Hristos. Această zi îmbină tradițiile creștine cu obiceiurile populare vechi, fiind marcată de rugăciuni, superstiții și ritualuri menite să aducă noroc, protecție și dragoste.
Cine a fost Sf. Andrei și ce minuni ar fi săvârșit
Sfântul Andrei a fost unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos și fratele Sfântului Petru. Originar din Betsaida, în Galileea, Andrei este considerat primul chemat la apostolie, de unde provine și numele său – „Andrei cel întâi chemat”.
După Învierea Mântuitorului, Sf. Andrei a propovăduit credința creștină în mai multe regiuni, ajungând, potrivit tradiției, și pe teritoriul actual al României, în Dobrogea.
Se spune că Sf. Andrei a săvârșit numeroase minuni: a vindecat bolnavi, a adus ploaia în vreme de secetă și a transformat inimile păgânilor.
În final, a fost martirizat la Patras, în Grecia, fiind răstignit pe o cruce în formă de X, cunoscută astăzi drept Crucea Sfântului Andrei.
Semnificația sărbătorii pentru ortodocșii din România
Pentru credincioșii ortodocși, Sf. Andrei este un simbol al credinței și al începuturilor creștinismului pe pământ românesc. În 1997, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat ziua de 30 noiembrie drept sărbătoare bisericească națională, iar mai târziu, aceasta a devenit zi liberă legală.
Sf. Andrei este privit ca un ocrotitor al poporului român, iar rugăciunile adresate lui sunt considerate aducătoare de pace, sănătate și protecție împotriva răului. În biserici, se oficiază liturghii speciale, iar credincioșii aprind lumânări și rostesc rugăciuni pentru sufletele celor dragi.
Când și de ce se pune busuioc sub pernă
Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Sf. Andrei este legată de busuiocul pus sub pernă. Fetele nemăritate așază, în seara de 29 spre 30 noiembrie, o crenguță de busuioc sfințit sub pernă, în credința că în vis li se va arăta chipul celui sortit.
Busuiocul, considerat o plantă sfântă, este folosit în multe ritualuri de protecție și purificare. În unele zone, se mai obișnuiește ca busuiocul să fie legat cu o ață roșie sau stropit cu agheasmă înainte de a fi pus sub pernă, pentru a spori puterea visului prevestitor.
Ce se întâmplă, conform superstițiilor, în noaptea de Sf. Andrei
Noaptea de Sf. Andrei este învăluită în mister și considerată una a „spiritelor rătăcitoare”. Conform tradițiilor populare, în această noapte se deschid cerurile, iar lumea celor vii se apropie de cea a spiritelor. Pentru a se feri de rău, oamenii ung ferestrele și ușile cu usturoi și lasă o candelă aprinsă până dimineața.
Tot acum se fac și preziceri despre vreme sau despre anul ce urmează. Se spune că dacă în noaptea de Sf. Andrei este lună plină și cer senin, iarna va fi blândă; dacă ninge sau plouă, urmează o iarnă grea.
Alte tradiții pe 30 noiembrie
În satele românești, ziua de Sf. Andrei marchează trecerea spre iarnă și momentul în care turmele sunt aduse în staul. Se mai respectă și obiceiul „paznicului grânelor” – oamenii pun o crenguță de măceș sau de usturoi în grăunțele păstrate pentru semănat, pentru a le feri de spirite rele.
De asemenea, nu se lucrează în această zi, pentru ca vitele și gospodăria să fie ocrotite de lupi, considerați animale sacre în mitologia populară românească.