Singura țară din Europa care poate ignora criza după războiul din Iran. Are cele mai mici facturi la energie și le poate păstra așa

În ultimii șase ani, Spania a investit masiv în energie eoliană și solară, ajungând astfel la unele dintre cele mai mici prețuri la electricitate din Europa. Asta o face să fie mai bine poziționată în fața șocurilor care zguduie lumea după închiderea Strâmtorii Oormuz și reducerea exporturilor de energie din Orientul Mijlociu, scrie Euronews.

Din 2019, Spania și-a dublat capacitatea de producție din surse eoliene și solare, adăugând peste 40 GW, mai mult decât orice alt stat din Uniunea Europeană, cu excepția Germaniei, a cărei piață de electricitate este de două ori mai mare decât cea a Spaniei.

Ca urmare, prețul electricității din Spania este mult mai puțin influențat de costul mereu fluctuant al gazului, care a crescut cu 55% în ziua de după izbucnirea războiului cu Iranul și a continuat să urce.

"Creșterea capacităților eoliene și solare ale Spaniei a redus cu 75% influența producătorilor scumpi pe bază de combustibili fosili asupra prețului electricității din 2019 încoace. Această scădere a numărului de ore în care prețul electricității era legat de costul energiei produse din gaz a fost mai rapidă decât în alte țări dependente de gaz, precum Italia și Germania”, potrivit unui raport publicat în octombrie anul trecut de think tank-ul energetic Ember.

Experții sunt de acord că dependența de importurile de combustibili fosili lasă țările periculos de expuse.

"Tulburările la care asistăm astăzi în Orientul Mijlociu arată clar că ne confruntăm cu un sistem energetic global în mare parte legat de combustibilii fosili, în care oferta este concentrată în câteva regiuni, iar fiecare conflict riscă să trimită unde de șoc în economia mondială”, spune secretarul general al ONU, António Guterres.

Facturile la energie din Spania sunt printre cele mai mici din Europa

Potrivit raportului Ember, între 2020 și 2024, Spania "și-a redus factura de import pentru sectorul energetic mai mult decât orice alt stat din UE”. A reușit acest lucru prin construirea de noi parcuri solare și eoliene, care "au evitat importuri de gaze de 26 de miliarde de metri cubi, în valoare de 13,5 miliarde de euro".

Spania nu a folosit deloc energie produsă din cărbune în august 2025. Este o diferență uriașă față de situația de acum doar 10 ani, când cărbunele reprezenta un sfert din producția de electricitate a țării.

Trecerea la regenerabile a fost un mare câștig pentru facturile gospodăriilor. În 2019, înainte de revoluția eoliană și solară a Spaniei, țara avea unele dintre cele mai mari prețuri la electricitate din Europa. Acum are unele dintre cele mai mici.

"Spania a început anul 2026 cu unele dintre cele mai mici prețuri la electricitate din Europa, tendință care a continuat și în prima săptămână din martie", spune Chris Rosslowe, unul dintre autorii raportului Ember.

Ceea ce mai lipsește în Spania, la fel ca în mare parte din Europa, este o capacitate mai mare de stocare a energiei, flota sa de baterii, de 120 MW, este abia a 13-a ca mărime din Europa.

Regenerabilele presupun costuri fixe, suportate o singură dată

În condițiile în care guvernele sunt sub presiune constantă să reducă datoria și taxele, producția de energie trebuie să coste cât mai puțin posibil.

Spre deosebire de turbinele eoliene și panourile solare, pe care țările le cumpără și le instalează o singură dată, petrolul și gazele trebuie achiziționate în mod continuu, iar prețurile lor sunt expuse unor șocuri imprevizibile, precum războiul.

Unii s-au întrebat dacă războiul dus de Trump împotriva Iranului ar putea împinge, fără intenție, Europa către tehnologii verzi fabricate în China. Expertul în finanțarea energiei Gerard Reid arată că regenerabilele au costuri pe termen lung mai mici decât combustibilii fosili.

"Aș prefera să depind de China pentru importul de panouri solare și baterii decât pentru petrol și gaze din Golf și vă spun de ce: pentru că, dacă cumpăr acel panou solar, acea baterie, acea turbină eoliană, acel transformator, le cumpăr o dată la 25 de ani. Nu trebuie să le cumpăr în fiecare zi."

Un nou raport publicat pe 11 martie de Comitetul britanic pentru Schimbări Climatice întărește această idee. Costul total pentru atingerea țintei de emisii nete zero până în 2050 este probabil să nu fie mai mare decât costul unui singur șoc al prețurilor la combustibili fosili, precum cel declanșat de invazia Rusiei în Ucraina.

Simulând o criză similară în 2040, raportul a constatat că, dacă Marea Britanie ar fi pe drumul către emisii nete zero, facturile la energie ale gospodăriilor ar crește cu doar 4%, comparativ cu 59% în absența măsurilor climatice.

Ar putea războiul cu Iranul să accelereze trecerea către energia curată?

Caroline Baxter, directoarea Converging Risks Lab din cadrul Council on Strategic Risks din Washington, spune că „nu ar fi surprinsă” dacă ar exista o anumită orientare către energia verde din cauza conflictului, fie și doar pentru că energia regenerabilă oferă mai multă stabilitate decât combustibilii fosili.

"Cred că există o oportunitate, pe bună dreptate sau nu, ca statele să se orienteze mai mult spre interior și să încerce să se alimenteze energetic într-un mod care să le reducă dependența de alte națiuni pentru această resursă", afirmă Baxter, care a fost adjunct al secretarului apărării al SUA pentru educație și instruire militară în perioada 2021–2024, în administrația Biden.

Baxter spune că, dacă are dreptate și dacă "toată lumea face asta în propria curte", atunci schimbările climatice viitoare vor fi limitate "fără negocierile diplomatice dificile, fără gesturile de curtoazie și fără manevrele din spatele ușilor închise” caracteristice conferințelor internaționale privind clima.

Summitul climatic ONU COP30 de anul trecut s-a încheiat fără asumarea unui angajament privind eliminarea treptată a combustibililor fosili.

Războiul va duce în lunile următoare la instalarea unui număr mai mare de panouri solare și pompe de căldură, spune analista în energie Ana Maria Jaller-Makarewicz, de la IEEFA Europe.

Aici pot contribui și oamenii obișnuiți, nu doar pentru a-și reduce propriile facturi la energie, ci și pentru a diminua dependența țării lor de combustibilii fosili. După cum spune Marin Gillot, de la Strategic Perspectives, "fiecare pompă de căldură, vehicul electric, turbină eoliană sau panou solar instalat înseamnă mai puține molecule de gaz importat".