„Stațiunile fantomă”, fenomenul care afectează puternic turismul în ultima perioadă

Stațiunea Céüze, din regiunea Hautes-Alpes, este doar unul dintre numeroasele domenii care cedează în fața unui fenomen tot mai îngrijorător: „stațiunile fantomă”. Situația a declanșat dezbateri și a afectat viața localnicilor, scrie TCD.

Ce se întâmplă?

Conform The Guardian, peste 186 de stațiuni de schi din Franța și-au închis definitiv porțile, inclusiv Céüze, una dintre cele mai vechi din țară.

Iernile mai calde și schimbările climatice au dus la zăpadă insuficientă sau imprevizibilă, ceea ce face ca activitatea stațiunilor să nu mai fie profitabilă și să genereze mai multe datorii. Numai deschiderea Céüze pentru un sezon avea un cost de 450.000 de euro.

Pentru a fi profitabilă, stațiunea trebuia să funcționeze cel puțin trei luni pe sezon, însă în 2016 și 2017 nu s-au înregistrat condiții suficient de bune pentru deschidere. În 2018, ultimul an în care stațiunea a primit schiori, aceasta a operat doar o lună și jumătate.

„Am luat în considerare folosirea zăpezii artificiale, dar am realizat că nu am fi evitat inevitabilul”, a declarat Michel Ricou-Charles, președintele consiliului local Buëch‑Dévoluy, care administrează stațiunea.

De ce este important

Locuitorii, precum Richard Klein din Roche des Arnauds, resimt cel mai direct efectele închiderii stațiunilor, precum pierderea tradițiilor culturale, a oportunităților de recreere și a veniturilor din turism.

Lipsa zăpezii naturale afectează și resursele de apă. Când precipitațiile cad sub formă de ploaie, nu se acumulează un rezervor natural care să se topească treptat în lunile mai calde, sprijinind agricultura și aprovizionarea urbană. Apa se scurge rapid, putând provoca inundații, un exemplu al efectelor tot mai frecvente și extreme ale încălzirii globale.

Stratul de zăpadă servește și ca rezervor în perioade de secetă, reducând riscul incendiilor în zonele predispuse, conform Departamentului Californian pentru Resursele de Apă.

Ce se face pentru a remedia situația?

Închiderea stațiunilor a generat dezbateri privind modul de adaptare la schimbările climatice, determinate în mare parte de activitățile umane, precum arderea combustibililor fosili și soarta siturilor abandonate.

Richard Klein consideră că Céüze ar fi trebuit să utilizeze zăpada artificială: „Cred că a fost o greșeală să o închidă. Era mereu aglomerat. Acum e prea târziu”, a spus el.

Alții, precum ecologistul Nicolas Masson și geograful Pierre-Alexandre Métral, se concentrează pe minimizarea impactului echipamentelor degradate și a contaminanților, care includ plastic, azbest, ulei de motor și grăsimi.

În noiembrie, a început procesul de demontare a stațiunii Céüze. Semnele de viață în zonă indică posibilitatea unui proiect de restaurare a mediului și limitare a răspândirii speciilor invazive.

„Trebuie să ne întrebăm ce patrimoniu vrem să păstrăm și ce este doar o ruină care poate fi demontată. Este o întrebare care necesită reflecție”, a spus Masson, adăugând că termenul „stațiune fantomă” nu descrie corect zona, deoarece oamenii continuă să vină să se plimbe pe jos sau pentru alte activități.