Statele din Caraibe pregătesc un plan de acțiune cu mai multe variante juridice prin care vor să ceară de la Marea Britanie compensații pentru 300 de ani de sclavie, au anunțat oficiali prezenți la o conferință pe acest subiect, scrie The Guardian.
CARICOM (Comunitatea Caraibelor) are 15 state membre: Antigua și Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Dominica, Grenada, Guyana, Haiti, Jamaica, Montserrat, Saint Kitts și Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent și Grenadinele, Surinam, Trinidad și Tobago
Liderii din regiune speră ca Marea Britanie să accepte negocieri în cadrul viitoarelor summituri ale Commonwealth-ului și ONU. Dacă Londra va continua să respingă soluțiile diplomatice, statele din Caraibe sunt pregătite să apeleze la instanțele internaționale.
La începutul acestei luni, un purtător de cuvânt al lui Andy Burnham a reiterat poziția guvernului britanic, potrivit căreia "Marea Britanie nu plătește și nu va plăti reparații".
Ralph Gonsalves, fost premier al statului Saint Vincent și Grenadinele, a declarat că reuniunea regională CARICOM privind reparațiile, organizată în această săptămână în Barbados, a fost importantă pentru stabilirea unei strategii comune și pentru aducerea Marii Britanii la masa negocierilor. Gonsalves este în prezent consilier al organizației Repair Campaign, care militează pentru justiție reparatorie.
El a spus că sclavia s-a desfășurat pe parcursul mai multor secole, iar orice program de reparații ar trebui să fie realist și să se întindă pe mai multe decenii. "Avem nevoie de un plan concret, care să se desfășoare de-a lungul mai multor generații", a declarat el.
În privința posibilităților juridice, Gonsalves a respins argumentul potrivit căruia Marea Britanie nu a încălcat legile vremii prin implicarea în comerțul transatlantic cu sclavi. El a susținut că angajamentele asumate ulterior de Regatul Unit prin convențiile ONU creează obligații privind repararea consecințelor sclaviei.
"Consecințele sclaviei intră în mod clar în responsabilitatea Comitetului ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, care obligă statele să contribuie la remedierea efectelor genocidului populațiilor indigene și ale sclaviei", a spus Gonsalves.
În martie, 123 de țări au votat pentru o rezoluție a ONU care a descris sclavia ca fiind "cea mai gravă crimă împotriva umanității"
Marea Britanie s-a numărat printre țările europene care s-au abținut. Luna trecută, un comitet ONU pentru eliminarea discriminării rasiale a afirmat că statele au obligația juridică de a lua în considerare reparațiile pentru comerțul transatlantic cu sclavi și de a adopta măsuri pentru a combate efectele persistente ale discriminării rasiale.
David Comissiong, vicepreședintele Grupului național de lucru pentru reparații din Barbados, a declarat că statele din Caraibe analizează "mai multe strategii juridice".
"Jamaica a încercat să folosească sistemul judiciar britanic, inclusiv Consiliul Privat. Aceasta este una dintre strategii", a spus el. O altă variantă ar fi sesizarea Curții Internaționale de Justiție pentru obținerea unui aviz consultativ.
Hilary Beckles, președintele Comisiei CARICOM pentru Reparații, a spus că reparațiile sunt o chestiune de justiție. El a subliniat că statele din Caraibe au fost nevoite să-și construiască instituțiile și economiile după colonialism, ale cărui efecte se resimt și astăzi.
"Când Jamaica și-a prezentat petiția în Marea Britanie, a trebuit să arătăm că, în momentul în care țara și-a câștigat independența, în 1962, 80% dintre jamaicanii de culoare nu știau să citească și să scrie. După 300 de ani de colonizare britanică, Jamaica a intrat în independență cu un nivel al analfabetismului de 80%. Cum poți construi o țară modernă, cu atât mai puțin o economie competitivă, în aceste condiții?", a spus el.
Premierul Barbadosului, Mia Mottley, a declarat la conferință că statele din Caraibe "nu vor să ducă pe nimeni la faliment". "Dar vrem dreptate", a adăugat ea.
La începutul acestui an, Barbados a comandat un raport care a estimat că Marea Britanie a exploatat, prin sclavie, echivalentul a 25 de milioane de ani de viață și muncă în această țară.
Mottley a mai spus că guvernului britanic i-au trebuit aproape 200 de ani pentru a achita datoria creată atunci când a plătit proprietarilor de sclavi 20 de milioane de lire sterline. Ea a dat drept exemplu și Germania, care a plătit 95 de miliarde de dolari comunității evreiești pentru crimele comise în timpul Holocaustului.
Premierul Barbadosului a subliniat că nu dorește "ca nimeni să minimalizeze faptul că, în această țară pe care am onoarea să o conduc, oamenii au fost tratați ca bunuri timp de 211 ani, începând cu colonizarea din 1627".
"Dacă îndrăzneau să vorbească sau să facă lucruri care îi nemulțumeau pe cei aflați la putere, viața și integritatea lor fizică erau puse în pericol. Dovezile sunt clare. Ceea ce lipsește este voința", a spus Mottley.