Potrivit unui raport făcut public, joi, de Comisia Europeană (CE), speranţa de viaţă în România rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană (UE). Consumul de alcool rămâne cel mai ridicat din UE, iar majoritatea adulților nu practică suficientă activitate fizică. În timp ce rata de fumat este mai apropiată de media UE, utilizarea țigărilor electronice în rândul adolescenților este în creștere.
Conform raportului, 30% dintre toate decesele în 2021 au fost din cauza alimentației deficitare, fumatului, consmului de alcool și lipsei de activitate. Alte 6% dintre decese pot fi atribuite poluării aerului.
Raportul consemnează ” îngrijorări deosebite cu privire la oferta actuală şi viitoare de medici de familie”.
Concluziile principale ale raportului:
Speranţa de viaţă în România rămâne printre cele mai scăzute din UE
Conform raportului, după scăderea abruptă din timpul pandemiei de COVID-19, speranţa de viaţă şi-a revenit şi a atins un nou record de 76 ani în 2024, însă este în continuare cu peste cinci ani sub media UE.
Riscurile comportamentale - alimentaţie deficitară, fumat, alcool şi inactivitate fizică - au contribuit la aproape 30% dintre toate decesele în 2021, iar alte 6% dintre decese pot fi atribuite poluării aerului
De asemenea, potrivit raportului, în anul 2023, doar 1% din cheltuielile totale pentru sănătate au fost alocate prevenţiei.
Noua iniţiativă de îngrijire primară, „Riskogramme”, lansată în 2024, are ca scop depistarea timpurie a bolilor cronice şi a factorilor de risc comportamentali la adulţii peste 40 de ani.
Bărbații trăiesc cu 7,6 ani mai puțin decât femeile
Speranța de viață în România a scăzut drastic în timpul pandemiei, dar a început să crească din nou în 2022 și a atins un nou record istoric de 76 ani în 2024.
Cu toate acestea, ea a rămas cu 5,1 ani sub media UE. În România există în continuare o diferență mare între speranța de viață a bărbaților și cea a femeilor, bărbații trăind în medie cu 7,6 ani mai puțin decât femeile.
Totodată, în anul 2024, speranța de viață la naștere a fost de 72 ani pentru bărbați și 80 ani pentru femei, diferență mai mare decât media UE (7,6 ani față de 5,2 ani). Diferența este explicată parțial prin expunerea mai ridicată a bărbaților la factori de risc, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool.
Și bulgarii stau prost la acest capitol. Potrivit raportului, speranța de viață este de 75.
În schimb, italienii și suedezii au cea mai lungă speranță de viață, ocupând primele două locuri din top. Potrivit datelor din raport, în aceste două țări speranța de viață este de 84 ani.
Bolile cardiovasculare și cancerul continuă să fie principalele cauze de deces, reprezentând aproape trei sferturi din totalul deceselor.
Bărbații tind să dezvolte boli cardiovasculare mai devreme decât femeile
Raportul arată că bărbații tind să dezvolte boli cardiovasculare mai devreme din cauza expunerii mai mari la factori de risc comportamentali, cum ar fi fumatul.
Cu toate acestea, populația numeroasă de femei în vârstă din România - determinată de speranța de viață mai lungă a femeilor - duce la o incidență brută mai mare în rândul femeilor, deoarece riscul de boli cardiovasculare crește brusc odată cu vârsta.
Odată diagnosticate, femeile tind să aibă rezultate mai proaste și o mortalitate mai mare din cauza bolilor cardiovasculare.
Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor sunt cele mai mici din UE
Potrivit raportului, în anul 2023, cheltuielile pentru sănătate au fost sub jumătate din media UE. Nevoile medicale şi stomatologice nesatisfăcute sunt printre cele mai mari din UE, cu rate deosebit de ridicate în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie.
Internările evitabile pentru multe boli cronice sunt ridicate, reflectând deficienţe istorice în capacitatea şi coordonarea îngrijirii primare. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi alte fonduri europene, România investeşte în dezvoltarea infrastructurii de îngrijire primară, promovarea integrării serviciilor şi oferirea de stimulente financiare pentru prevenţie.
Ratele de vaccinare în rândul copiilor sunt foarte scăzute, în ciuda măsurilor recente de politică publică
Rata vaccinării împotriva rujeolei a fost cea mai scăzută din UE în 2024, iar România a reprezentat 67% din toate cazurile de rujeolă din UE între august 2024 şi august 2025.
Vaccinarea antigripală la vârstnici şi vaccinarea HPV rămân, de asemenea, mult sub mediile UE, pe fondul reticenţei faţă de vaccinuri şi al barierelor sistemice.
Rezistenţa antimicrobiană (AMR) este o problemă majoră
Între anii 2022-2023, România a raportat cel mai ridicat nivel de rezistenţă bacteriană din UE.
Consumul de antibiotice a crescut din nou, îndepărtând ţara de obiectivul de reducere pentru 2030.
În anul 2024, au fost introduse noi reguli de monitorizare. Acestea obligă farmaciştii să înregistreze şi să raporteze eliberarea antibioticelor pentru a limita utilizarea.
Problemele de retenţie continuă să contribuie la deficitul de medici şi asistente, existând îngrijorări deosebite cu privire la oferta actuală şi viitoare de medici de familie.
Regiunile mai sărace au cea mai mică densitate de medici de familie, ceea ce agravează nevoile de îngrijire primară
Teleconsultaţiile şi alte instrumente de sănătate digitală ar putea îmbunătăţi accesul, dar utilizarea lor este limitată de nivelul scăzut de alfabetizare digitală şi de infrastructura deficitară.
Fondurile UE, inclusiv Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, oferă sprijin financiar României pentru modernizarea spitalelor şi a cabinetelor de medicină primară, accelerarea transformării digitale, formarea personalului şi înfiinţarea de centre comunitare integrate.