Trei adolescenți au inventat un frigider care nu are nevoie de curent electric. Au găsit soluția în manualul de clasa a IX-a

Trei adolescenți au inventat un mini-frigider care se răcește singur cu ajutorul sării și nu necesită conectare la priză. Aceștia îl vor folosi pentru a transporta provizii medicale în zonele rurale fără acces la electricitate, scrie Business Insider.

Dhruv Chaudhary, Mithran Ladhania și Mridul Jain locuiesc în Indore, India, și au toți părinți care lucrează în domeniul medical. Băieții au decis să găsească o metodă de refrigerare pe bază de sare după ce au aflat cât de dificil era să fie transportate vaccinurile anti-COVID-19 în zonele fără electricitate.

Invenția lor, numită Thermavault, le-a adus sâmbătă Earth Prize 2025. Distincția vine cu un premiu de 12.500 de dolari, pe care intenționează să-l folosească pentru a construi 200 de frigidere și a le trimite spre testare în 120 de spitale. Ei speră ca dispozitivul lor să ajute la transportul vaccinurilor, al altor medicamente și provizii medicale, dar și al organelor pentru transplant.

„Am reușit să păstrăm vaccinurile în interiorul Thermavault timp de aproape 10 până la 12 ore”, spune dr. Pritesh Vyas, ortoped care a testat dispozitivul la spitalul V One din Indore, într-un videoclip de prezentare pe site-ul Thermavault.

Cu unele îmbunătățiri, precum un monitor de temperatură integrat, adaugă el, „va fi cu siguranță de ajutor, extrem de util în zonele îndepărtate, în sate”.

Sarea potrivită pentru răcire

Anumite tipuri de săruri pot avea un efect de răcire atunci când se dizolvă în apă. Acest lucru se întâmplă deoarece, în procesul de dizolvare, atomii încărcați (ioni) care compun sarea se separă. Această separare necesită energie, pe care ionii o extrag din mediul înconjurător – ceea ce duce la răcirea apei din jur.

Chaudhary, Ladhania și Jain au început printr-o cercetare online, întocmind o listă cu aproximativ 150 de săruri potențial utile, reducând apoi selecția la 20 de săruri care păreau cele mai eficiente.

Au obținut acces la un laborator de la Institutul Indian de Tehnologie pentru a testa cele 20 de variante. Din păcate, niciuna dintre ele nu a răcit suficient apa.

Au fost nevoiți să o ia de la capăt. Până la urmă, soluția nu a venit de pe internet, ci de la profesoara lor de științe, care le-a recomandat să încerce două săruri: hidroxid de bariu octahidrat și clorură de amoniu.

„Deși am căutat peste tot pe internet să găsim sarea ideală, în final ne-am întors la manualul nostru de științe din clasa a IX-a”, a spus Chaudhary.

Cei trei au descoperit că clorura de amoniu poate menține o temperatură de aproximativ 2–6 °C (ideală pentru multe vaccinuri), iar adăugarea de hidroxid de bariu octahidrat duce la temperaturi sub zero grade Celsius – necesare pentru alte tipuri de vaccinuri sau chiar pentru transportul organelor.

Astfel, au reușit să creeze două opțiuni de refrigerare diferite.

După aproximativ trei luni, construiseră deja un prototip și îl testau în spitale locale.

Frigiderul în sine este un recipient izolat din plastic, cu un perete interior căptușit cu cupru – locul unde sunt plasate vaccinurile sau organele. Soluția răcitoare, obținută prin dizolvarea sărurilor în apă, este turnată între peretele exterior din plastic și cel interior din cupru.

Cum funcționează frigiderul și cum produce gheață

Cutii frigorifice și pachete de gheață sunt deja utilizate pe scară largă pentru transportul vaccinurilor în zonele fără electricitate. Acestea funcționează, în general, pe bază de gheață.

Un avantaj major al soluției cu clorură de amoniu, spun cei trei adolescenți, este faptul că poate fi refolosită în teren fără electricitate. Nu este nevoie de congelator pentru a produce gheață. Soluția salină poate fi scoasă din cutie, apa poate fi evaporată prin fierbere, iar sarea colectată solidă poate fi dizolvată din nou pentru a produce efectul de răcire.

Jain a declarat că plănuiesc să folosească premiul pentru a obține certificarea PQS (Performanță, Calitate și Siguranță) din partea Organizației Mondiale a Sănătății, astfel încât să poată propune frigiderul organizației Gavi – alianța internațională care distribuie vaccinuri.

Programul Earth Prize le pune, de asemenea, la dispoziție un voluntar care îi va ajuta să obțină brevete de invenție, potrivit unui purtător de cuvânt.

Earth Prize este o competiție globală care recompensează adolescenți implicați în proiecte de mediu, desemnând câte un câștigător pentru fiecare regiune a lumii. Chaudhary, Ladhania și Jain au câștigat premiul pentru Asia. Un câștigător global va fi desemnat prin vot public, care se încheie pe 22 aprilie.