Antena 3 CNN Politică Turul 2 al alegerilor prezidențiale: La cât se închid secțiile în diaspora și în țară. Bonuri de ordine pentru votanți

Turul 2 al alegerilor prezidențiale: La cât se închid secțiile în diaspora și în țară. Bonuri de ordine pentru votanți

I.C.
8 minute de citit Publicat la 14:29 15 Mai 2025 Modificat la 14:29 15 Mai 2025
BEC a adoptat mai multe măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile prezidenţiale 2025. Sursa foto: Getty Images

Votul la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale se poate prelungi atât la secţiile din ţară, cât şi în străinătate pentru cei aflaţi la rând la ora la care urnele ar trebui să se închidă.

Votul în diaspora: Până la ce oră se poate vota

În străinătate, românii votează timp de trei zile.

În cele trei zile, secţiile de votare se deschid la ora locală 7:00.

În prima şi a doua zi ale votării, secţiile din diaspora se închid la ora locală 21:00. În aceste zile, alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secţiei, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mai târziu la ora locală 23:59.

În a treia zi a scrutinului în străinătate, votarea se încheie astfel:

* secţiile organizate în zone al căror fus orar este avansat faţă de cel al României (se va ajunge la ora locală 21:00 înainte ca România să ajungă la respectiva oră) se închid la ora locală 21:00. În această situaţie, alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secţiei de votare din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de a alege până cel mai târziu la ora locală 23:59;

* secţiile organizate în zone situate pe acelaşi fus orar cu cel al României (se va ajunge la ora locală 21:00 în acelaşi moment) se închid la ora locală 21:00. În această situaţie, alegătorii aflaţi la rând pot să voteze până cel mai târziu la ora locală 23:59;

* secţiile de votare organizate în zone al căror fus orar este înapoiat faţă de cel al României (se va ajunge la ora locală 21:00 ulterior momentului în care România ajunge la respectiva oră) se închid la ora locală a României 21:00. Şi în această situaţie, alegătorii care la ora locală a României 21:00 se află la sediul secţiei de votare din străinătate, precum şi cei care se află la rând pot vota până cel mai târziu la ora locală a României 23:59.

Votul în țară: La cât se închid secțiile

În ţară, votarea se desfăşoară într-o singură zi - duminică.

Secţiile se deschid la ora locală a României 7:00 şi se închid la ora locală a României 21:00.

Alegătorii care la ora 21:00 aşteaptă la rând să voteze pot să îşi exercite dreptul de a alege până cel mai târziu la ora 23:59.

Bonuri de ordine pentru oamenii care stau la rând să voteze

Atât în cazul secţiilor de votare din străinătate, cât şi în cazul celor din ţară, la ora locală 21:00 sau la ora locală a României 21:00, după caz, doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare, desemnaţi de către preşedintele respectivului birou electoral, verifică dacă în sediul secţiei şi/sau în afara acestuia se află alegători care stau la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot.

În cazul în care la ora locală 21:00 sau la ora locală a României 21:00, după caz, în sediul secţiei şi/sau în afara acestuia se află alegători care stau la rând, cei doi membri ai biroului electoral efectuează următoarele operaţiuni:

* numără alegătorii aflaţi la rând la ora locală 21:00 sau la ora locală a României 21:00, după caz;

* înmânează bonuri de ordine alegătorilor aflaţi la rând la ora locală 21:00 sau la ora locală a României 21:00, după caz, pe care s-a aplicat ştampila de control a secţiei de votare sau echivalentul acesteia, după caz;

* consemnează numărul alegătorilor aflaţi la rând într-un proces-verbal constatator;

* predau procesul-verbal preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare care comunică, de îndată, prin orice mijloc, biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz, numărul alegătorilor aflaţi la rând;

* rămân în afara localului de vot pentru a monitoriza ordinea de acces în cadrul acestuia;

* interzic altor persoane să se aşeze la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot ulterior orei locale 21:00 sau orei locale a României 21:00, după caz.

Înaintea exercitării dreptului de vot, alegătorii aflaţi în această situaţie predau biroului electoral al secţiei de votare bonurile de ordine primite.

Cum poți cere urna mobilă în turul doi al alegerilor prezidențiale 2025. Termenul limită pentru depunerea cererilor și procedura de vot 

Românii din diaspora - vot la secţie sau prin corespondenţă

Românii cu drept de vot din diaspora au la dispoziţie trei zile pentru a-l alege pe cel care va conduce ţara în următorii cinci ani, fiind aşteptaţi la urne, în cel de-al doilea tur de scrutin, pe 16, 17 şi 18 mai.

În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării.

Cele mai multe secţii de votare sunt în Italia şi Malta - 161, Spania - 147, Marea Britanie - 108, Franţa şi Principatul Monaco - 69, Republica Moldova - 64, SUA - 50, Belgia - 29, Ţările de Jos - 23.

Pentru alegerile din acest an, 29 de secţii au fost relocate în localităţi sau zone apropiate, fie ca urmare a consultărilor cu reprezentanţii comunităţilor de cetăţeni români, fie pentru o mai bună acoperire a comunităţilor din diverse zone, în scopul facilitării accesului acestora la secţiile de votare, arată Ministerul Afacerilor Externe.

MAE precizează că în cazul a cinci secţii de votare din Franţa, Marea Britanie şi Spania vor fi utilizate adrese diferite între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale.

Totodată, alegătorii români din străinătate au posibilitatea votului prin corespondenţă.

Un număr de 6.085 de cereri de vot prin corespondenţă dintre cele 6.496 depuse în acest sens pe portalul www.votstrainatate.ro au îndeplinit condiţiile legale, a anunţat Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform site-ului AEP, cele mai multe cereri pentru vot prin corespondenţă s-au înregistrat în Germania, Marea Britanie, Elveţia, Franţa, Statele Unite, Italia şi Spania.

Alegătorii din străinătate pot vota cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Cum se votează corect în turul doi al alegerilor prezidențiale 2025. Unde se pune ștampila și în ce situații poate fi anulat votul

Vot la secție

Când se prezintă la urne, alegătorul arată actele de identitate membrului-operator de calculator, care preia şi introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

La secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în SIMPV.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Vot prin corespondență

Românii din diaspora îşi pot exercita dreptul de vot prin corespondenţă o singură dată, la fiecare scrutin, sub sancţiunea legii penale. Alegătorul pentru care biroul electoral pentru votul prin corespondenţă a înregistrat primirea plicului exterior nu îşi poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secţiei.

Alegătorul are obligaţia, sub sancţiunea legii penale, de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă.

Procedura de vot este următoarea: pe buletinul de vot se lipeşte autocolantul cu menţiunea ''VOTAT" în patrulaterul care conţine numele candidatului pentru care alegătorul a optat; se introduce buletinul în plicul interior, care nu are niciun semn distinctiv, apoi se sigilează plicul cu eticheta de siguranţă; se completează certificatul de alegător, menţionând data şi semnând olograf; se introduce plicul interior şi certificatul de alegător în plicul exterior, care se sigilează cu eticheta de siguranţă şi se expediază plicul.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei alegerilor, pentru a asigura livrarea acestora până cu 4 zile înaintea zilei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, după caz. Astfel, termenul limită pentru acestea a fost 14 mai, ora 23:59. Plicurile livrate după această dată vor fi anulate fără a mai fi desigilate.

Autoritatea Electorală Permanentă va notifica alegătorii, prin intermediul poştei electronice, cu privire la recepţionarea sau nerecepţionarea documentelor de vot prin corespondenţă de către birourile electorale. Alegătorii care au fost notificaţi, prin email, că documentele de vot prin corespondenţă nu au ajuns la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă pot vota la orice secţie din străinătate.

***

Potrivit BEC, la secţiile de votare din străinătate, procesele de colectare a datelor privind prezenţa la vot, de verificare a îndeplinirii condiţiilor legale de către persoanele care se prezintă la vot, precum şi de generare a listelor electorale suplimentare din străinătate sunt realizate prin intermediul Aplicaţiei de verificare a dreptului de vot (ADV), pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

La prezentarea în secţia de votare, primul pas procedural constă în preluarea în aplicaţie a codului numeric personal al alegătorului în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor de exercitare a dreptului de vot.

Ulterior, doar dacă alegătorul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a vota, membrul - operator de calculator asigură preluarea semnăturii alegătorului prin intermediul terminalului informatic, prin semnarea pe ecranul acestuia. La secţiile de votare din străinătate, semnarea listei electorale suplimentare prin intermediul terminalului informatic este echivalentul semnării fizice a listelor electorale la secţiile de votare din ţară.

Alegătorul primeşte ştampila şi buletinul de vot doar după ce semnează şi se apasă butonul 'Salvează semnătura'. După ce îşi exercită dreptul de vot, acesta introduce buletinul în urnă şi returnează ştampila, ocazie cu care membrul - operator de calculator îi înmânează actul de identitate.

Astfel, BEC atrage atenţia:

* nu se pot introduce în ADV date ale unei persoane care nu se prezintă la vot;

* dacă alegătorul nu îndeplineşte condiţiile legale pentru exercitarea dreptului de vot, nu va putea semna în lista electorală;

* operaţiunea de validare a alegătorului în ADV este anterioară operaţiunii de semnare de către acesta în lista electorală suplimentară;

* alegătorul nu primeşte buletinul de vot şi ştampila decât după ce a semnat în lista electorală şi se apasă butonul 'Salvează semnătura';

* procedural, este imposibil ca alegătorul să îşi exercite dreptul de vot înainte de semnarea în lista electorală şi salvarea semnăturii;

* votul este exprimat pe buletinul de vot tipărit, şi nu prin intermediul sistemului informatic;

* nu este posibilă identificarea buletinului de vot utilizat de către un alegător deoarece acesta se introduce în urnă şi nu prezintă elemente distinctive.

***

La primul tur de scrutin au votat în diaspora 973.129 de cetăţeni români.

 

 

Citește mai multe din Politică
» Citește mai multe din Politică
TOP articole