Pentru cei mai mulți dintre noi, amintirile sunt pe cât de prețioase, pe atât de fragile. Chiar și unele dintre cele mai importante evenimente din viața noastră se pot transforma rapid într-o amintire neclară, pierzând detalii esențiale și deformându-se odată cu trecerea timpului. În unele cazuri foarte rare, însă, amintirile sunt la fel de vii ca în ziua în care au fost întipărite. Acest lucru este valabil şi pentru un băiat de 16 ani, care are o memorie mai performantă decât 99,9% din populație, relatează publicaţia Science Alert. Adolescentul îşi aminteşte lucruri de când avea doar trei luni.
Se estimează că mai puțin de 100 de oameni au o memorie autobiografică extrem de dezvoltată, cunoscută sub acronimul HSAM, iar un nou studiu documentează experiențele unuia dintre aceştia: un băiat de 16 ani, pe care oamenii de știință l-au numit KCL pentru a-i proteja identitatea, conform sursei citate.
El are capacitatea remarcabilă de a-și reaminti evenimente din propria viață cu detalii surprinzător de precise.
În februarie 2025, adolescentul l-a contactat pe cercetătorul în științe cognitive Krystian Barzykowski, care a publicat mai multe lucrări despre memoria autobiografică involuntară.
"El a descris existența unor amintiri autobiografice neobișnuit de timpurii, inclusiv amintiri care datează de la vârsta de aproximativ trei luni (aprilie 2009), precum și amintiri din copilăria timpurie (2010 - 2011), despre care a spus că au fost confirmate de părinții săi", au descris Barzykowski și echipa sa în studiul de caz.
Conform declaraţiilor băiatului, în jurul vârstei de trei ani a apărut sentimentul unei experiențe autobiografice conștiente și continue, iar de atunci majoritatea amintirilor sale ar fi foarte detaliate și ușor accesibile.
KCL a spus că amintirile îi erau adesea declanșate involuntar de mici indicii: un miros, un cântec, o anumită frază şi a mai precizat că își poate aminti în detaliu evenimente din aproximativ jumătate dintre zilele care au trecut începând din august 2022.
Cercetătorii l-au supus unei serii de teste desfășurate de la distanță, întrucât adolescentul locuia departe de echipa de cercetare. Rezultatele au confirmat că acesta are HSAM, iar performanța sa se situează la un nivel care, din punct de vedere statistic, depășește 99,9% din populația generală.
Pe de altă parte, atenția, memoria de lucru și funcțiile executive ale băiatului s-au situat în limite relativ normale, ceea ce este surprinzător de tipic pentru persoanele cu HSAM.
Nici dezvoltarea sa nu ar fi prezentat alte elemente neobișnuite. Potrivit informațiilor furnizate de părinții săi, adolescentul a avut o dezvoltare normală de la naștere și nu a avut probleme psihiatrice sau educaționale.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, memoria autobiografică excepțională nu înseamnă că persoanele cu HSAM au performanțe ieșite din comun în toate domeniile memoriei.
"Dovezile tot mai numeroase sugerează că [persoanele cu HSAM] nu sunt «supereroi» din punct de vedere cognitiv", au mai explicat Barzykowski și echipa sa.
Potrivit cercetătorilor, acestea sunt în mare măsură comparabile cu restul populației atunci când vine vorba despre învățarea informațiilor cotidiene sau memorarea numerelor. Diferența apare în modul în care își amintesc și accesează evenimentele pe care le-au trăit sau la care au fost martore.
Krystian Barzykowski și colegii săi au fost interesați în mod special de caracterul involuntar al amintirilor lui KCL, aspect ce amintește de primul caz oficial de HSAM, publicat în 2006, care descria o femeie ale cărei amintiri despre propriul trecut apăreau "neîntrerupt, incontrolabil și automat".
De atunci au mai fost identificate cazuri de HSAM, însă cele mai multe cercetări s-au concentrat asupra capacității subiecților de a-și reaminti informații în mod voluntar. Puține studii au analizat amintirile autobiografice care apar involuntar în rândul persoanelor cu HSAM.