O bază militară construită în secret de Statele Unite în timpul Războiului Rece, sub calota glaciară a Groenlandei, pentru a ascunde posibile amplasamente de lansare a rachetelor nucleare, a dus la o descoperire științifică importantă. Sedimentele extrase atunci și redescoperite recent arată că Groenlanda a fost aproape complet lipsită de gheață în urmă cu aproximativ 416.000 de ani, când temperaturile globale au fost doar moderat mai ridicate decât în prezent. Descoperirea oferă noi indicii despre sensibilitatea calotei glaciare la încălzirea globală și riscurile creșterii nivelului mărilor și oceanelor, potrivit slashgear.com.
Războiul Rece a fost o perioadă interesantă, marcată de competiția dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică în domenii precum dezvoltarea armamentului, cursa spațială și altele. În timpul Războiului Rece, SUA au decis să construiască o bază numită Camp Century în Groenlanda. Totuși, această bază nu a servit exclusiv cercetării științifice, așa cum s-a comunicat public la acea vreme. Ea a fost utilizată și pentru a găzdui, sub gheață, instalații de lansare a armelor nucleare, ascunzându-le și protejându-le de sovietici, pentru a putea fi folosite în caz de nevoie.
Probele au fost redescoperite și analizate abia recent
Din fericire, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată, iar Camp Century nu a devenit un complex vast de silozuri răspândite sub calota glaciară a Groenlandei. În cadrul „Proiectului Iceworm”, numele dat planului de construcție a silozurilor, au fost extrase sedimente de la o adâncime de aproape o milă sub calota glaciară; acestea au fost redescoperite și analizate abia recent. Cercetătorii au stabilit că ultima dată când sedimentele au fost expuse la lumina soarelui a fost acum aproximativ 416.000 de ani, perioadă în care zona era lipsită de gheață. Acest aspect este semnificativ, având în vedere că proba a fost prelevată la aproximativ 800 de mile sud de pol.
Studiind aceste sedimente, oamenii de știință pot afla informații prețioase despre clima Pământului de acum 400.000 de ani, date extrem de utile pentru climatologii din prezent. Groenlanda nu era doar lipsită de gheață; probele redescoperite în 2017 indică prezența unor ierburi, arbuști și mușchi, caracteristice unei zone de tundră. Această descoperire oferă indicii despre cum arăta lumea înainte de evoluția oamenilor moderni și oferă perspective asupra impactului global al schimbărilor climatice, inclusiv efectele topirii calotelor glaciare asupra nivelului mării, precum și asupra modurilor în care am putea contracara aceste schimbări.
Ce au indicat probele din sendimente
În prezent, calota glaciară a Groenlandei are, în anumite zone, o grosime de aproape două mile și o suprafață de aproximativ trei ori mai mare decât cea a statului Texas. Cu toate acestea, probele de sedimente prelevate de sub Camp Century dezvăluie că, acum 416.000 de ani, regiunea arăta cu totul altfel. Întrucât acest interval de timp geologic este prea scurt pentru a permite mișcări semnificative ale plăcilor tectonice, încălzirea identificată prin intermediul acestor probe nu a fost cauzată de o astfel de deplasare. În schimb, probele au dezvăluit că gheața s-a topit, cel mai probabil, acum mai puțin de un milion de ani.
Oamenii de știință care studiază clima au stabilit că o încălzire moderată a fost suficientă pentru a provoca această topire dramatică; așadar, nu este nevoie de o creștere extremă a temperaturii globale pentru a afecta calota glaciară a Groenlandei. Această perioadă de încălzire moderată este cunoscută sub numele de „Stadiul Izotopic Marin 11” (Marine Isotope Stage 11) – un interval cuprins între 424.000 și 374.000 de ani în urmă – care a dus la o creștere a nivelului global al mării cu cel puțin 5 picioare (aproximativ 1,5 metri). O creștere a nivelului mării de o asemenea amploare ar avea consecințe dezastruoase pentru orașele de coastă din întreaga lume.
Topirea a fost cauzată, parțial, de nivelul de CO2 din atmosferă, care a afectat gheața în mod gradual, declanșând o perioadă interglaciară ce a durat mii de ani. Paul Bierman, om de știință la Universitatea din Vermont și unul dintre cercetătorii implicați în studiu, a declarat pentru Phys.org: „Aceasta este, practic, prima dovadă incontestabilă că o mare parte din calota glaciară a Groenlandei a dispărut atunci când clima s-a încălzit”. Studiind perioadele trecute de topire din Groenlanda, oamenii de știință pot înțelege mai bine modul în care nivelurile ridicate de CO2 afectează o calotă glaciară care, în trecut, a contribuit semnificativ la creșterea nivelului global al mării.
