De patru ori mai înalt decât celebrul semn Hollywood și de aproximativ șapte ori mai mare decât Casa Albă, cel mai nou centru cultural al Uzbekistanului este un monument de proporții epice, potrivit CNN.
Parțial muzeu, parțial centru de cercetare academică, Centrul pentru Civilizația Islamică (CISC) din Tașkent — o clădire cu trei etaje, în valoare de 150 de milioane de dolari — va fi deschis publicului în martie 2026 și este conceput pentru a celebra și reînvia rolul istoric al Uzbekistanului ca centru al studiilor islamice.
„Această regiune a fost locul de origine al multor strămoși care au influențat civilizația mondială”, a spus Firdavs Abdukhalikov, directorul CISC. „Marea întrebare a fost cum să prezentăm această influență lumii, generațiilor tinere, într-un mod captivant și modern.”
› Vezi galeria foto ‹
Construcția clădirii a început acum opt ani
În ultimii opt ani, cât timp clădirea s-a aflat în construcție, CISC a implicat 1.500 de specialiști din peste 40 de țări pentru a contribui la dezvoltarea componentelor științifice, arhitecturale și culturale ale centrului.
De exemplu, printr-o „zonă educațională interactivă” ce utilizează tehnologii de realitate virtuală, realitate augmentată și inteligență artificială, cu expoziții precum conversații cu „portrete vii” ale unor savanți și gânditori istorici, centrul speră să inspire copiii să exploreze astronomia, medicina, literatura și arta.
Etajul al doilea va fi dedicat cercetării, unde academicieni internaționali vor putea accesa peste 200.000 de cărți în bibliotecă.
„Nu este doar un muzeu — este o platformă culturală și educațională. Aici nu interacționăm doar cu artefacte, ci și cu viețile și ideile unor figuri influente”, a adăugat Abdukhalikov.
Reînvierea trecutului
Deși Uzbekistanul este o națiune laică, islamul este o parte esențială a istoriei și identității sale culturale. Cuceririle arabe au adus islamul în Asia Centrală în secolul al VII-lea, înlocuind tradițiile zoroastriene și budiste, iar între secolele IX–XII, regiunea a cunoscut o epocă de aur în știință, literatură și arhitectură.
Uzbekistanul medieval și întreaga Asie Centrală reprezentau „o lume globalizată înaintea globalizării”, spune istoricul Farhan Ahmad Nizami, director fondator al Centrului de Studii Islamice de la Universitatea Oxford, care nu este afiliat CISC.
Orașe uzbece precum Buhara și Samarkand erau popasuri importante pe Drumul Mătăsii, ruta comercială transcontinentală ce se întindea de la Veneția la Xi’an timp de 1.500 de ani (130 î.Hr. – 1453 d.Hr.) și constituia un punct de întâlnire al culturilor și ideilor din Est și Vest.
„Contribuția Uzbekistanului în știință și arte este evidentă, iar acum oamenii o redescoperă, chiar dacă nu a primit suficientă atenție”, a adăugat Nizami.
Ulterior, în secolele XV–XVI, Imperiul Timurid a cunoscut o a doua renaștere în artă, știință și diplomație, având Samarkandul ca centru — o epocă din care arhitectura CISC se inspiră, cu arcade monumentale acoperite cu mozaicuri, cupole albastre și ornamente complexe.
„O mare parte a comorilor noastre culturale au părăsit țara în perioada sovietică”
În secolul al XIX-lea, expansiunea rusă a integrat multe părți din Asia Centrală în Imperiul Rus și apoi în Uniunea Sovietică, care a impus un regim laic și a suprimat practicile islamice.
„O mare parte a comorilor noastre culturale au părăsit țara în perioada sovietică”, spune Abdukhalikov.
Abia în 1991 Uzbekistanul și-a recăpătat independența și a început să își revigoreze patrimoniul islamic și identitatea culturală. În acest sens, CISC a primit sarcina de a recupera obiectele istorice.
„Am participat la licitații precum Christie’s și Sotheby’s, readucând părți din patrimoniul nostru cultural. Am recuperat 2.000 de obiecte și ne continuăm activitatea”, afirmă Abdukhalikov.
Expozițiile centrului explorează istoria Uzbekistanului prin aceste obiecte, inclusiv Coranul lui Uthman din secolul al VII-lea — unul dintre cele mai vechi din lume — și o colecție de 114 manuscrise coranice create de conducători și caligrafi renumiți de-a lungul secolelor.
„Potențial enorm”
Deși Nizami afirmă că centrul are „un potențial enorm”, el avertizează că „clădirea este o platformă; ceea ce se întâmplă pe platformă este cu totul altceva”, subliniind că succesul depinde de cercetare, educație și implicare culturală pe termen lung.
Există și critici la adresa centrului, legate de costul său, sursele de finanțare și libertatea religioasă limitată din țară.
CISC a refuzat să comenteze costul clădirii sau sursele de finanțare.
Un incendiu izbucnit pe șantier în septembrie a întârziat lansarea inițială, însă lucrările principale de construcție au fost finalizate.
Având în vedere că aproximativ 60% din populația Uzbekistanului are sub 35 de ani, Abdukhalikov spune că muzeul este dedicat generației următoare.
„Trebuie să îi inspirăm și să le spunem povestea marii noastre istorii prin inovație și creativitate”, a adăugat el.