Noi cercetări asupra homarilor norvegieni adaugă dovezi la un număr tot mai mare de studii care arată că aceste crustacee simt durere, un lucru pe care oamenii de știință îl suspectează de mult timp și care a inspirat chiar celebrul eseu din 2004 „Consider the Lobster” (n.r. Ia în considerare homarul), semnat de David Foster Wallace.
Într-un studiu publicat pe 13 aprilie în revista Scientific Reports, cercetătorii au descoperit că două medicamente utilizate pentru calmarea durerii la oameni — aspirina și lidocaina — au redus semnificativ reacțiile de evadare ale homarilor norvegieni (Nephrops norvegicus) atunci când aceștia au fost supuși unor șocuri electrice, potrivit Live Science.
Cercetătorii susțin că medicamentele au diminuat procesarea durerii la animale, iar mișcarea bruscă a cozii este, prin urmare, un reflex de durere, nu doar o simplă reacție la stres.
„Arată cât de asemănător funcționăm”
Echipa de cercetare afirmă că aceste descoperiri sugerează că homarii merită o atenție etică mai mare.
„Faptul că analgezicele dezvoltate pentru oameni funcționează și la homarii norvegieni arată cât de asemănător funcționăm”, a declarat Lynne Sneddon, profesor de zoofiziologie la Universitatea din Göteborg, Suedia. „De aceea este important să ne preocupe modul în care tratăm și sacrificăm crustaceele, la fel cum o facem în cazul găinilor și vacilor.”
Mai multe regiuni — inclusiv Norvegia, Noua Zeelandă, Austria și unele părți din Australia — au interzis deja fierberea crustaceelor vii din motive de bunăstare animală, iar noile descoperiri ar putea crește presiunea pentru reforme mai ample privind modul în care aceste animale sunt tratate și ucise.
Legislații similare sunt propuse și în Regatul Unit, în timp ce industria și cercetătorii analizează asomarea electrică a homarilor și crabilor ca o alternativă potențial mai umană la fierberea lor de vii.
Extrem de dureros
Pentru a înțelege cum reacționează homarii la stimuli dureroși, cercetătorii au împărțit 105 homari norvegieni în mai multe grupuri. Acestea au inclus grupuri de control (care nu au fost supuse electroșocurilor), precum și două grupuri expuse la șocuri electrice, tratate cu lidocaină sau aspirină. Lidocaina a fost dizolvată în apa din acvariu, iar aspirina a fost injectată direct în animal.
Cercetătorii au aplicat apoi un șoc electric de 9,09 volți pe metru timp de 10 secunde asupra grupurilor expuse și au observat comportamentul acestora înainte, în timpul și până la două ore după șoc.
Atunci când erau electrocutați, homarii încercau să evadeze printr-o mișcare rapidă a cozii, o manevră comună de apărare care îi propulsează în afara pericolului în mișcări scurte și rapide. Această reacție a fost observată doar la grupurile supuse șocurilor electrice, nu și la cele de control.
Însă, atunci când animalele au primit lidocaină sau aspirină înainte de șoc, frecvența acestor mișcări a scăzut semnificativ: doar 7 din 13 homari tratați cu lidocaină și 3 din 13 tratați cu aspirină au mai prezentat reacția, în timp ce răspunsurile au fost mult mai intense la grupul netratat.
Potrivit cercetătorilor, rezultatele sugerează că șocurile electrice nu au provocat doar contracții musculare, ci o experiență dureroasă reală. Dacă reacția ar fi fost pur mecanică, analgezicele nu ar fi redus comportamentul de evadare.
În schimb, tratamentul cu calmante a diminuat reacțiile, ceea ce indică faptul că mișcarea cozii implică un mecanism neurologic numit nocicepție — procesul prin care semnalele de la o zonă afectată ajung la creier și declanșează o stare internă negativă asociată durerii.
Dovezi tot mai numeroase
Acest studiu se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări care indică faptul că și alte nevertebrate, precum crabii și caracatițele, pot simți durere.
În studii anterioare, crabii pustnici supuși șocurilor în cochiliile lor au ajuns să își abandoneze „locuințele” pentru a evita stimulul dureros.
Caracatițele au oferit dovezi și mai puternice: într-un studiu des citat, acestea evitau locurile asociate cu durerea și preferau zonele legate de ameliorarea acesteia.
Țări care au legid e protejarea a crustaceelor
Aceste dovezi încep să schimbe treptat politicile privind tratamentul acestor animale.
În Regatul Unit, crabii, homarii și caracatițele sunt recunoscuți oficial, prin legea bunăstării animalelor din 2022, ca fiind ființe sensibile „capabile să simtă durere și suferință”.
Noua Zeelandă a introdus, de asemenea, reguli de protecție pentru animale precum crabii și homarii, impunând ca acestea să fie făcute insensibile înainte de sacrificarea comercială.
Și Statele Unite încep să urmeze această tendință. Mai multe state, precum California și Washington, au interzis deja complet creșterea caracatițelor, invocând practici inumane, iar altele analizează adoptarea unor legi similare.