Ursula von der Leyen a făcut apel la unitate când a apărut luni în fața deputaților europeni — pentru binele întregii Europe. La trei luni după ultimul vot de neîncredere, președinta Comisiei Europene a adoptat o atitudine puțin mai conciliantă, similară cu cea a adversarilor săi mai moderați, scrie Politico. Chiar şi aşa, cele două moţiuni de cenzură sunt, încă din septembrie, "sortite eşecului".
În iulie, von der Leyen profitat de ocazie pentru a se apăra de acuzațiile legate de "Pfizergate" — schimbul de mesaje text nepublicate cu directorul general al unui producător de medicamente în timpul pandemiei de COVID. De data aceasta, au existat mai puține dezbateri politice și mai puține surprize.
Deputații europeni vor vota joi cele două moțiuni de cenzură depuse de extrema dreaptă și extrema stângă, deși von der Leyen este aproape sigură că va supraviețui, deoarece adversarii ei de centru spun că o vor susține.
Iată câteva aspecte observate la discursul şefei UE.
Un ton mai blând, cu referiri la amenințările din partea Kremlinului
Când s-a confruntat cu primul său vot de neîncredere, în iulie, președinta Comisiei a acuzat criticii că ar fi "sprijiniți de dușmanii noștri și de marionetele lor din Rusia sau din alte părți". De data aceasta nu a fost atât de vehementă, dar a insistat că nu trebuie să cadă în "capcana" întinsă de Vladimir Putin, afirmând că încercările lui de a diviza Europa sunt printre cele mai vechi trucuri și urmăresc "slăbirea hotărârii și rezistenței noastre".
"Aceasta este o capcană și pur și simplu nu putem cădea în ea", a spus ea.
O atitudine mai conciliantă
Von der Leyen a recunoscut că multe critici la adresa sa "vin dintr-un loc de îngrijorare reală și legitimă", invocând teme precum Gaza, Ucraina, comerțul și relațiile cu SUA. Aceasta nuanță este mult mai calmă decât tonul din iulie.
Stabilitatea ca strategie
În contextul tumultuos global, von der Leyen se prezintă ca un factor de stabilitate.
"Lumea se află în cea mai precară și periculoasă stare din ultimele decenii, iar Europa este în alertă maximă, de la incursiuni spațiale nesăbuite până la încercări de coeziune economică", a spus ea.
"Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce contează cu adevărat — să oferim rezultate europenilor", a subliniat von der Leyen.
Susținere din partea centriștilor
În ultimele luni, tensiunile între centrul-dreapta condus de von der Leyen și socialiștii/democrații de centru-stânga au escaladat.
Au existat dispute publice între liderii Manfred Weber (PPE) și Iratxe García (S&D). Totuși, acum se pare că s-au aliniat în jurul interesului comun — respingând extremele și menținând-o pe von der Leyen la putere. Weber a criticat grupul de extremă-dreapta Patrioți pentru Europa pentru opoziția față de acordul comercial cu SUA.
García i-a spus lui von der Leyen că sprijinul este condiționat.
"Veți avea sprijinul nostru doar dacă vă veți respecta promisiunile convenite", a spus Garcia.
"Sprijinul nu înseamnă aprobare deplină la tot ce faceţi"
García a atenționat că sprijinul nu este necondiționat.
"Sprijinul nu înseamnă aprobarea deplină a tot ce faceți; depinde de modul în care vă veți ține de cuvânt", a spus ea.
Aceasta sugerează că opoziția rămâne o opțiune viabilă.
Un discurs mai scurt este mai eficient?
Von der Leyen a adoptat o strategie de discurs mai scurt: dacă în iulie a vorbit aproximativ 15 minute, de data aceasta discursul a durat doar șapte minute.
Parisul domină scena
Criza politică de la Paris pare să iradieze la nivel european. Cele două moțiuni de neîncredere sunt propuse de europarlamentari francezi de extremă dreapta și stânga. Weber a descris moțiunile drept instrumente de propagandă.
"Sper că ați adunat suficient material pentru campania voastră electorală din Franța", a spus el.
Extremă-dreapta franceză nu se ascunde
"Acesta este un vot împotriva Europei lui Macron", a declarat Jordan Bardella, europarlamentar francez de extremă-dreapta și propunător al uneia dintre moțiuni. De reţinut este faptul că Macron și von der Leyen nu sunt din același partid.
Critici dure
Manon Aubry, copreședinta Stângii, a acuzat-o pe von der Leyen că "ați însoțit genocidul din Gaza". Bardella a criticat politicile de migrație și extindere ale UE, acuzând-o pe președinta Comisiei că erodează suveranitatea europeană.
Defecte în majoritatea pro-europeană
Von der Leyen s-a bazat pe partidele principale ale UE pentru a-și asigura sprijin. Însă liderul Renew Europe, Valérie Hayer, a afirmat că majoritatea "funcționează defectuos". Votul în favoarea ei nu reflectă, potrivit lui, că s-au făcut progrese reale de la prima moțiune de cenzură.
Verzii rămân critici
Terry Reintke, co-lider al Verzilor, a acuzat PPE-ul condus de von der Leyen de ezitare în probleme climatice și reacții întârziate la suferințele din Gaza. Totuși, Verzii nu intenționează să voteze împotriva ei, considerând că nu este momentul pentru o criză instituțională.
ECR – un sprijin indecis
Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) nu sunt fanii lui von der Leyen, dar nici nu intră în opoziție.
"Ca și în iulie, delegațiile naționale sunt libere să voteze "conform conștiinței și interesului cetățenilor lor", a declarat Nicola Procaccini.
Un discurs care vrea să "reverbereze"
Von der Leyen și-a încheiat intervenția spunând că mesajul ei trebuie să "reverbereze în Europa și nu numai", totodată subliniind că "Europa este unită — și realizează împreună". Dacă asta va avea ecou la Praga, Budapesta, Bratislava sau chiar Berlin și Paris, rămâne de văzut.
Se pare că von der Leyen va supraviețui acestei săptămâni, dar amenințările din jur nu dispar.