Valul de căldură din Europa nu lovește pe toată lumea la fel. Săracii plătesc de patru ori mai mult

Valul de căldură necruțător din această săptămână lovește europenii acolo unde doare cel mai tare – și nu doar în sensul disconfortului fizic. Costurile gospodăriilor explodează pe măsură ce prețurile la energie ating recorduri istorice, părinții se zbat să găsească în regim de urgență îngrijire pentru copii, iar muncitorii care lucrează în aer liber pierd ore pe care nu-și permit să le piardă, notează Euronews.

Un studiu nou publicat săptămâna aceasta de Climate Analytics arată că evenimentele combinate de căldură extremă și secetă reduc veniturile medii ale gospodăriilor europene cu aproape trei procente.

Dacă încălzirea globală ajunge la 2,7°C până în 2100 – traiectoria pe care o urmăm în condițiile politicilor actuale –, venitul mediu al unei gospodării europene ar putea scădea cu 27 de procente. Limitarea încălzirii la 1,5°C, conform Acordului de la Paris, ar reduce această pierdere la șapte procente.

„Valul masiv de căldură care cuprinde acum Europa amenință deja sănătatea oamenilor, mijloacele lor de trai și capacitatea de a munci”, declară Jessie Schleypen, autoarea principală a studiului și economist senior în domeniul climei la Climate Analytics. „Acolo unde căldura extremă se suprapune cu seceta, pagubele pot fi mult mai mari”.

Recorduri la prețul energiei. Și ce înseamnă asta pentru factura ta

Cel mai imediat impact financiar se simte în facturile la energie. Prețurile la electricitate au urcat marți seară (23 iunie) la niveluri record, pe fondul cererii explozive pentru aparate de aer condiționat, combinată cu o ofertă fragilă, potrivit agenției de știri din piața energetică Montel News.

Belgia a înregistrat un nou record absolut al prețului la electricitate pe interval de un sfert de oră: 1.038,25 euro/MWh – acest indicator urmărește costul energiei electrice în intervale de 15 minute și afectează direct clienții cu tarife variabile. Este de peste zece ori mai mult decât prețul mediu angro al electricității în UE, care se situează în mod obișnuit între 50 și 100 de euro/MWh în afara perioadelor de criză.

Olanda a atins 902,47 euro/MWh, zona DK1 a Danemarcei a urcat la 786,83 euro/MWh, iar Germania – cea mai mare piață de electricitate din Europa – a atins vârful de 747,10 euro/MWh.

Creșterile se concentrează seara, când producția solară scade, dar temperaturile și nevoia de răcire rămân ridicate. În acel interval, operatorii de rețea sunt nevoiți să apeleze tot mai mult la centralele pe gaz. Sub sistemul european al „ordinii de merit”, cea mai scumpă sursă de energie necesară pentru acoperirea cererii stabilește prețul pentru întreaga rețea – ceea ce înseamnă că, atunci când este nevoie de gaz scump, câștigurile aduse de energia regenerabilă ieftină sunt anulate dintr-un foc.

Problema se agravează în timpul valurilor de căldură, deoarece centralele electrice își pierd eficiența la temperaturi ridicate. Panourile solare pierd între 0,3 și 0,5 procente din producție pentru fiecare grad Celsius cu care temperatura suprafeței lor depășește 25°C – tocmai când cererea este la apogeu. Centralele pe gaz cu ciclu combinat suferă un efect similar, pierzând până la 0,9 procente din putere pentru fiecare grad peste nivelul de referință.

În Germania, cantitatea de electricitate neacoperită de surse regenerabile – cunoscută sub numele de „sarcină reziduală” – a atins marți seară 51,5 GW, cu aproximativ 10,4 GW peste nivelul normal pentru acea oră din zi. Cu cât sarcina reziduală este mai mare, cu atât este nevoie de mai mult gaz – și cu atât prețul crește mai mult.

Salarii pierdute: Părinți, muncitori în aer liber și costul economic invizibil

Costurile nu se opresc la facturile de energie. În Franța și Marea Britanie, mii de școli s-au închis sau și-au redus programul în această săptămână, lăsând pe umerii părinților – și, în mod disproporționat, ai mamelor – golul de îngrijire rămas.

„Școlile vor închide mai devreme, iar părinții – să fim sinceri, în special mamele – vor trebui să apară ca prin minune și să acopere golul, consumând zile de concediu sau luând concediu fără plată, plătind prețul cu salariul și cu imaginea de «angajat de încredere» în ochii angajatorului”, a scris autoarea și activista pentru drepturile femeilor Joeli Brearley pe LinkedIn.

Postarea ei a strâns peste 150 de răspunsuri de la părinți care au descris situații de închidere de la o zi la alta, un comentator cerând guvernelor să introducă plăți pentru situații meteo extreme, care să acopere costurile de îngrijire a copiilor în urgență.

Pentru muncitorii care lucrează afară, pierderile sunt și mai dureroase. Muncitorii în construcții, curieri, zilieri agricoli și angajații din fabrici pierd ore productive pe măsură că căldura forțează schimbări în programul de lucru.

Numeroase zone din Franța au interzis munca pe câmp după-amiaza pentru a reduce riscul de incendii provocate de culturile uscate – o măsură care reduce câștigurile zilnice ale muncitorilor, mulți dintre ei migranți sezonieri.

Anulările de trenuri din Franța și Belgia, introduse pentru a preveni deformarea infrastructurii feroviare supraîncălzite, împing mai mulți navetişti la volan, adăugând costuri cu combustibilul la presiunile financiare ale gospodăriilor.

Franța, Germania, Marea Britanie: Cine plătește cel mai scump?

Cercetarea Climate Analytics arată că loviturile cad mai greu asupra gospodăriilor cu venituri mici. Cele mai sărace 20 de procente din gospodăriile europene pierd patru procente din venituri în timpul evenimentelor combinate de căldură și secetă, față de 1,1-1,8 procente pentru restul populației.

La nivel regional, Madridul a înregistrat scăderi de venit de aproape 10 procente în astfel de episoade, centrul Ungariei 9,4 procente, iar centrul Spaniei 8,8 procente.

Cu toate deceniile de avertismente științifice, guvernele europene rămân periculos de nepregătite pentru costurile căldurii extreme. Comitetul pentru Schimbări Climatice al Marii Britanii a declarat luna trecută că planurile de adaptare ale guvernului „nu au fost la înălțimea situației”.

Organismul consultativ al Franței, Haut Conseil pour le Climat, a avertizat că decalajul dintre nevoile de adaptare și acțiunile concrete se adâncește. Un studiu Climate Analytics realizat pentru Banca Mondială, publicat în ianuarie 2026, a constatat că Germania „nu dispune de soluții comprehensive” pentru a proteja populația de stresul termic în creștere, implementarea chiar și a planurilor regionale de sănătate în context de căldură extremă „rămânând în mare parte în urmă”.

Consecințele inacțiunii se acumulează în timp, arată studiul Climate Analytics. La 2,7°C de încălzire, veniturile gospodăriilor din Spania ar scădea cu mai mult de o treime, iar cele din Grecia cu mai mult de jumătate. La nivelul continentului, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie ar putea crește de la 60 de milioane în scenariul de 1,5°C la 127 de milioane la 2,7°C – Grecia, Spania, România, Bulgaria și Cipru numărându-se printre țările cele mai afectate.

Valul de căldură actual este prognozat să continue în cea mai mare parte a Europei Centrale și de Vest până la începutul lunii iulie.