În timp ce Statele Unite și Iranul discută despre redeschiderea permanentă a Strâmtorii Ormuz și despre reluarea livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu, următoarea mișcare importantă de pe piața petrolului ar putea depinde de o țară care nu participă la negocieri: China, scrie CNN.
China este al doilea cel mai mare consumator de petrol din lume și a făcut tot posibilul pentru a-și proteja aprovizionarea, după ce războiul din Iran a blocat accesul la peste 11 milioane de barili de petrol pe zi. Beijingul a redus importurile, a folosit stocurile mari de petrol și a mizat mai mult pe energia curată. Astfel, China a reușit să limiteze efectele prețurilor mai mari pe plan intern, chiar dacă nu le-a eliminat complet.
Aceste decizii au avut efecte și pe piața mondială.
După mai mult de trei luni de război, unii analiști au estimat că prețul petrolului ar putea urca anul acesta până la 200 de dolari pe baril. Totuși, chiar dacă pierderile de ofertă au trecut de 1 miliard de barili, prețurile au rămas relativ moderate. Mulți analiști spun că principalul motiv este China.
"China a avut un rol esențial. A amortizat impactul pentru restul Asiei și, prin asta, pentru economia globală", a declarat Daan Walter, director la Ember, un think tank specializat în energie.
Luni, petrolul Brent, referința globală a pieței, a coborât sub 78 de dolari pe baril. Scăderea a venit pe fondul așteptărilor că Strâmtoarea Ormuz, prin care trece o cincime din petrolul lumii, ar putea reveni curând la un trafic normal. În săptămânile de dinaintea atacurilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului, Brent se tranzacționa sub 70 de dolari pe baril. La începutul lunii mai, acesta ajunsese însă la 114 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.
Pe măsură ce influența Chinei pe piața globală a energiei crește, analiștii spun că deciziile Beijingului și nivelul consumului chinez vor conta tot mai mult pentru prețurile petrolului, indiferent cât de repede va fi redeschisă Strâmtoarea Ormuz.
"Mâna invizibilă" a Chinei
Într-o analiză publicată la începutul acestei luni, analiștii Societe Generale au amintit că embargoul arab din 1973 a redus oferta globală de petrol cu 7% și a dus la o creștere de 134% a prețului. De această dată, prețurile nu au crescut la fel de mult, deși războiul din Iran a afectat 14% din oferta globală.
Explicația, spun ei, este în mare parte China, pe care au numit-o "mâna invizibilă care reechilibrează piața". Beijingul a putut reduce importurile de petrol cu aproximativ 3 milioane de barili pe zi, o cantitate aproape egală cu întregul consum de țiței al Japoniei.
China a reușit să reducă semnificativ consumul din mai multe motive. Înainte de război, Beijingul își mărea rezervele de petrol, profitând de livrări ieftine din Rusia și Iran, țări aflate sub sancțiuni, a explicat Janiv Shah, vicepreședinte pentru piețele petroliere la Rystad Energy.
Acum, China are peste 1 miliard de barili de petrol în rezerve comerciale și strategice. Potrivit analiștilor, Beijingul a început să folosească aceste rezerve în luna mai. "China a susținut prețurile, punând un prag minim pe piață", a spus Shah. "Anul acesta, acest tipar s-a inversat."
Guvernul chinez a limitat și exporturile de produse rafinate, precum motorina și benzina, pentru a se asigura că piața internă este aprovizionată. Această măsură a redus interesul rafinăriilor chineze de a cumpăra țiței de pe piața globală, mai ales în condițiile în care marjele lor erau mai mici, iar accesul la piețele externe era limitat.
În același timp, creșterea rapidă a pieței mașinilor electrice din China a redus nevoia de combustibili fosili. Aproximativ una din două mașini noi de pasageri vândute în China este acum un vehicul cu energie nouă. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, mașinile electrice din China au redus anul trecut consumul de petrol cu aproximativ 1 milion de barili pe zi.
"A fost o supapă excelentă pentru piața globală a țițeiului", a declarat David Fishman, director la Lantau Group, specialist în sectorul energiei și electricității din China.
Prețurile ridicate vor continua, probabil, să reducă cererea din partea consumatorilor și a rafinăriilor. Totuși, capacitatea Chinei de a atenua șocul de pe piața globală depinde de cât timp poate continua să folosească rezervele de combustibil, a spus Fishman.
"Stocurile de țiței nu pot fi folosite la nesfârșit", a spus el. "Dacă prețurile ar scădea, primul lucru pe care l-ar face China ar fi, probabil, să înceapă din nou să-și refacă rezervele."
De la criză la exces de petrol?
După luni întregi în care piețele s-au temut de efectele celei mai grave crize petroliere din istorie, Agenția Internațională pentru Energie avertizează acum că redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea duce la un exces de ofertă anul viitor.
În raportul său lunar despre piața petrolului, publicat miercuri, AIE a estimat că anul viitor oferta va crește mai mult decât cererea, cu un surplus de 4,7 milioane de barili pe zi. Acest lucru s-ar întâmpla pe măsură ce producția de petrol din Orientul Mijlociu revine la niveluri normale.
"Aceasta ar putea oferi pieței o pauză binevenită și o șansă de a reface stocurile epuizate sau de a construi noi rezerve strategice, pe măsură ce țările își revizuiesc strategiile și politicile energetice ca răspuns la criză", a transmis organizația în raport.
Deși cererea globală de petrol este așteptată să crească anul viitor, instabilitatea recentă a crescut interesul pentru energia regenerabilă. Pe termen lung, acest lucru ar putea reduce consumul de țiței. China, lider mondial în mașini electrice, baterii și panouri solare, a înregistrat în martie exporturi record de tehnologii pentru energie curată, după începerea războiului din Iran.
"Accelerarea electrificării prinde viteză", a spus Cosimo Ries, analist la Trivium China, specializat în energie și industria auto. "Va trebui să vedem cum vor evolua negocierile dintre SUA și Iran, dar, în linii mari, acesta ar putea fi un moment important pentru decarbonizarea globală."
Muyu Xu, analist senior pentru piața țițeiului la Kpler, o platformă de date pentru mărfuri, a spus că excesul de ofertă ar putea apărea chiar de luna viitoare. Dacă Strâmtoarea Ormuz se redeschide rapid, aproximativ 100 de milioane de barili de petrol blocați ar putea intra din nou pe piață, a explicat ea.
În același timp, Iranul își va crește probabil rapid producția, mai ales dacă sancțiunile americane vor fi ridicate. Dar acest lucru ar putea face petrolul iranian mai puțin atractiv pentru China. Până acum, Beijingul l-a cumpărat la preț redus tocmai pentru că Iranul, aflat sub sancțiuni, avea puține alte opțiuni de vânzare.
Totuși, Xu a adăugat că multe țări și-au asigurat deja necesarul de petrol pentru vară. În aceste condiții, China ar putea deveni din nou foarte importantă pentru echilibrarea pieței. "Este o imagine complet diferită față de acum doar două luni", a spus Xu. "În acest moment, țara care poate absorbi excesul de ofertă este China. Problema este: ce vrea China să cumpere?"