Zeci de mii de români primesc în fiecare vineri acelaşi mesaj. De ce provoacă frica, ce înseamnă şi cât adevăr este în el

Îl știți deja, chiar dacă poate nu v-ați dat seama. Apare ciclic, aproape ca un ritual: joia sau vinerea, pe grupurile de Facebook, WhatsApp și în comentarii, începe să circule un mesaj alarmant. „Începând de vineri, ora 14:00, toate drumurile expres și naționale sunt monitorizate integral”. Urmează o listă întreagă de autostrăzi, bulevarde bucureștene, drumuri expres, apoi cifre care sună apăsat: peste 10.000 de camere, 24 de centre de comandă, recunoaștere facială pe Magheru și Aviatorilor, corelări cu ANAF, cu RO e-Transport, cu e-Factura. La final, anunțurile astea au aceeași concluzie: „Scopul declarat: disciplinarea traficului. Scopul nedeclarat: control total al mobilității”.

Și de fiecare dată se creează isterie. De un an de zile, nu există lună în care mesajul să nu reapară.

Redăm, mai jos, mesajul care circulă pe rețele, exact așa cum este scris, fără să îl corectăm noi:

„Atentie: De vineri, ora 14:00, toate drumurile expres și naționale sunt monitorizate integral. Scopul declarat: disciplinarea traficului și reducerea accidentelor. Scopul nedeclarat: control total al mobilității.

România intră într-o nouă eră a supravegherii rutiere. Începând de vineri, camerele de monitorizare amplasate pe DN1, pe autostrăzile A1, A2, A3, A10, dar și pe arterele majore din București, anume Bulevardul Iuliu Maniu, Regina Elisabeta, Gheorghe Magheru, Unirii, Aviatorilor și I.C. Brătianu, au fost oficial puse în funcțiune.

De vineri, ora 14:00, sistemul va fi extins și pe toate drumurile expres (DEx12, DEx16, DEx4, DEx5A, DEx6), precum și pe drumurile naționale DN2, DN3, DN4, DN5, DN6, DN7 și arterele adiacente, completând practic rețeaua de monitorizare la nivel național.

Implementarea acestui sistem face parte din proiectul amplu de Supraveghere Inteligentă a Traficului Rutier, coordonat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Centrul de Informatică Rutieră.

Camerele sunt interconectate într-o bază de date unică, gestionată de Direcția Rutieră, care permite:

identificarea automată a numerelor de înmatriculare (ANPR),
verificarea în timp real a valabilității RCA, ITP și rovinietei,
detectarea vitezei instantanee și medii între puncte,
semnalarea vehiculelor suspecte sau căutate în dosare penale.
În paralel, sistemul este compatibil cu platforma ETRAFFIC, care colectează date privind fluxurile de trafic, pentru ajustarea semaforizării și identificarea congestiilor.

Potrivit Ministerului Transporturilor, obiectivul principal este reducerea numărului de accidente rutiere și creșterea disciplinei în trafic.
Totuși, surse din sistem afirmă că proiectul are și o componentă de control fiscal, întrucât permite corelarea datelor din trafic cu cele din Sistemul de monitorizare al transporturilor de mărfuri (RO e-Transport) și RO e-Factura.

„De exemplu, un camion care apare pe camere fără a avea înregistrare în e-Transport poate fi semnalat automat inspectorilor ANAF”, explică o sursă tehnică implicată în proiect.

Big Brother rutier: peste 10.000 de camere și 24 de centre de comandă

Rețeaua actuală numără peste 10.000 de camere fixe și mobile, distribuite pe tronsoanele de mare circulație. Datele sunt centralizate în 24 de centre regionale de comandă, fiecare dotat cu echipamente de analiză video bazate pe inteligență artificială (AI), capabile să recunoască:

depășiri ilegale,
treceri pe roșu,
opriri neregulamentare,
folosirea benzii de urgență,
lipsa centurii de siguranță sau utilizarea telefonului la volan.
Rezultatele sunt transmise automat către polițiștii rutieri, care pot genera procese-verbale electronice fără intervenție umană.

Bucureștiul, oraș-pilot pentru recunoaștere facială în trafic

Un aspect mai puțin discutat, dar confirmat de surse guvernamentale, este testarea tehnologiei de recunoaștere facială în zona centrală a Capitalei, în special pe Magheru, Aviatorilor și Unirii”.

De ce prinde: pentru că e rețeta perfectă a unei conspirații

Fake news-ul acesta funcționează pentru că amestecă, cu abilitate, adevărul cu minciuna. Nu e o invenție totală. Și tocmai asta îl face periculos.

Pornește de la fapte reale: da, România chiar are un sistem de monitorizare rutieră numit e-SIGUR. Da, chiar există o licitație pentru sute de camere noi. Da, camerele chiar pot recunoaște plăcuțe de înmatriculare și verifica rovinieta.

Doar că peste acest strat de realitate se toarnă apoi ingredientele de senzație: recunoaștere facială, „Big Brother”, corelări cu Fiscul, „control total al mobilității”, o dată și o oră fixă care creează urgență („de vineri, ora 14:00”). Și produce isterie.

Totodată, mesajul apelează la o frică legitimă. Supravegherea de stat, protecția datelor personale, sentimentul că cineva „ne vede” permanent; toate acestea sunt temeri reale, pe care oamenii le au și în alte contexte. Conspirația nu inventează frica, ci o deturnează și o hrănește cu detalii false.

Astfel de știri false sunt crezute pentru că „suntem cei mai slabi din UE” la competențe digitale

Pentru a înțelege de ce astfel de mesaje prind atât de ușor tocmai la noi, l-am întrebat pe Dragoș Stanca, expert în media digitală, cum arată terenul pe care se propagă dezinformarea în România.

„Mă tem că România se conturează ca fiind o victimă sigură în noua lume dominată de tehnologiile ghidate de inteligența artificială, din mai multe motive. În primul rând, avem 45% dintre elevii României analfabeți funcțional și doar 28% dintre adulți cu competențe digitale de bază. Asta înseamnă că suntem cei mai slabi din Uniunea Europeană. Altfel spus, șapte din zece români nu au competențele digitale necesare în economia modernă. Iar dacă combinăm analfabetismul funcțional cu gradul foarte redus de educație digitală și ne uităm și la datele legate de educația media foarte precară. Iar când coroborăm asta și cu timpul extrem de mare pe care îl petrec, mai ales tinerii sub 45 de ani, în social media – unde numai informare nu se face și unde adevărul este sufocat de algoritm –, avem un tablou destul de gri, complet, și un peisaj media în care aproape orice narativ vrei să impui cu armele moderne poți să-l impui, pentru că populația este vulnerabilă și vulnerabilizată din acest punct de vedere”, a declarat acesta, pentru Antena.3ro.

Ce e sistemul e-SIGUR

E-SIGUR e sistemul național de monitorizare automată a traficului, gândit ca jalon în PNRR încă din 2022. Este operațional din data de 1 ianuarie 2025 și reunește informațiile culese de camere și radare printr-o bază de date a Ministerului de Interne, la care au acces instituțiile abilitate în zona de siguranță rutieră.

Ideea acestui sistem pleacă de la sancționarea unor abateri (în special viteza) fără a mai fi nevoie ca șoferul să fie oprit fizic în trafic. Camera surprinde abaterea, datele ajung la Poliție, iar agentul constatator decide.

În practică, sistemul funcționează astăzi pe mai multe paliere.

Poliția lucrează pe trei direcții în paralel. Prima este constatarea directă: adică polițistul care te oprește în trafic, clasic, așa cum îl știm cu toții.

A doua este monitorizarea prin cele aproximativ 700 de camere mobile aflate în dotarea Poliției, asociate conceptului e-SIGUR: sunt aparate care se mută dintr-un loc în altul. Nu sunt instalații fixe, montate permanent pe stâlpi. A treia direcție, mai puțin cunoscută, este procesarea sesizărilor trimise chiar de șoferi – filmările făcute de participanții la trafic, care pot deveni probă.

Dintre toate acestea, componenta care chiar funcționează astăzi este cea a Poliției – mai exact radarele mobile de tip TruCam2. Sunt acele dispozitive pe care le vedeți uneori așezate pe trepied, pe marginea drumului: măsoară automat viteza și înregistrează abaterea, în special depășirea limitei legale.

Ele nu au nicio legătură cu „rețeaua națională de 10.000 de camere” din mesajul viral, ci sunt aparate punctuale, mutate de la o zi la alta, nu un sistem care „vede tot, peste tot, permanent”.

Iar ce nu există încă este partea de camere fixe, pe autostrăzi și drumuri expres, gestionată de CNAIR. Și aici apare confuzia din fake-news-ul nostru.

Cât costă și când vine „marea rețea”

Componenta CNAIR – cele 400 de camere fixe cu radar – nu funcționează. Pentru simplul motiv că încă nu a fost cumpărată.

Valoarea estimată a contractului este de 82 de milioane de lei, iar termenul de implementare a sistemului este finalul anului 2027. În euro, licitația are o valoare estimată de 82.045.000 de lei, adică peste 16 milioane de euro, iar finanțarea vine din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027.

Data-limită pentru depunerea ofertelor a fost 9 martie 2026, iar implementarea efectivă începe abia după semnarea contractului. Cu o durată de implementare de 22 de luni, primele rezultate reale sunt așteptate, cel mai devreme, în toamna lui 2027.

Astfel că, în momentul în care mesajul viral spune că „toate drumurile sunt deja monitorizate integral”, camerele despre care vorbește nici măcar nu au fost cumpărate.

Ce spune Poliția Română

„Ca urmare a unui mesaj distribuit în spațiul public și pe rețelele de socializare, potrivit căruia «începând de vineri, ora 14:00, ar fi fost pusă în funcțiune o rețea națională de monitorizare integrală a autostrăzilor, drumurilor expres și drumurilor naționale», Inspectoratul General al Poliției Române este abilitat să comunice următoarele: Informațiile care circulă în spațiul public privind astfel de sisteme sunt false. Nu există un astfel de sistem pus în funcțiune la data și în condițiile prezentate în mesaj.

În schimb, Poliția Română utilizează, în mod concret, mijloace tehnice și sisteme de monitorizare a traficului rutier pentru constatarea și sancționarea abaterilor la regimul circulației. În acest sens, menționăm faptul că sistemul e-SIGUR este operațional din data de 1 ianuarie 2025.

Este necesară însă o distincție clară între funcționarea actuală a sistemului e-SIGUR, aflat deja în utilizarea Poliției Române, și extinderea acestuia prin integrarea altor sisteme de monitorizare operate de administratorii drumurilor publice. Aceste două componente nu trebuie confundate. Pe de o parte, există un sistem aflat deja în exploatare operațională. Pe de altă parte, extinderea capacităților de monitorizare și constatare automată prin integrarea altor sisteme presupune parcurgerea unor etape legale, tehnice și operaționale distincte.

Simpla existență a unor camere video instalate de administratori ai drumului public nu înseamnă, în mod automat, că imaginile furnizate de acestea pot fi folosite imediat într-un sistem național unitar de constatare și sancționare a abaterilor rutiere. Pentru ca aceste date să poată fi utilizate în condiții de legalitate, eficiență și acuratețe, este necesară îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de cadrul normativ și tehnic aplicabil.

Recomandăm cetățenilor să se informeze exclusiv din surse oficiale și să nu distribuie mesaje a căror proveniență nu poate fi verificată”, a declarat, pentru Antena3.ro, Bogdan Ghebaur, purtătorul de cuvânt al Poliției Române.

Ce spune CNAIR

Antena3.ro l-a întrebat pe Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, cât e adevăr și cât e minciună în textul care a încins internetul (și) în acest sfârșit de săptămână.

„Practic, cam de un an de zile este recurentă și de fiecare dată dezmințim că ar fi vorba de camerele CNAIR. Într-adevăr, noi avem o licitație acum, una dintre componentele e-SIGUR, și anume achiziționarea a 400 de camere și crearea unui centru de monitorizare – de fapt, de integrare a acestor date de la camere –, dar contractul respectiv este acum la licitație, nu a fost semnat. Deci nici nu putem vorbi despre cele 400 de camere ale CNAIR în sensul că ar funcționa. De ce? Ele nu funcționează pentru că nu s-a semnat contractul, deci nici n-au fost achiziționate, nici montate. Primele rezultate ar putea să apară în toamna anului viitor, în cazul în care semnăm anul acesta contractul. Dar mai e o componentă a sistemului e-SIGUR, și anume componenta Poliției, care are deja sisteme de camere mobile și care funcționează la ora actuală”, a declarat Alin Șerbănescu, pentru Antena3.ro.

Acesta a mai lămurit și lista de drumuri din mesajul viral, susținând că multe dintre ele... nu există.

„Dar aici, la acest text, văd că se vorbește despre, să spunem așa... se vorbește despre artere. Pe de o parte, despre arterele din orașe, pe care nu le avem noi în gestiune și nu știu cine le are. Aici probabil primăriile trebuie întrebate. Doi la mână, se vorbește despre drumuri expres. Noi vom monta camerele radar pe drumurile naționale: DN1, DN2, DN6, pe drumul expres Craiova-Pitești. Drumul DX4 la fel nu există, nu există DX5, nu există DX6 în momentul ăsta este, practic, în construcție cel de la Brăila-Galați. Adică sunt și niște, cum să spunem noi, niște sectoare de drum care, strict în speță, nu sunt gata. Unul singur este gata, și anume DX12”, adaugă acesta.

Cum va funcționa, de fapt, sistemul, odată finalizat: „Și aici, într-adevăr, pe aceste drumuri expres și pe autostrăzi, din contract... pe cele noi din contract sunt prevăzute niște camere care vor putea fi folosite ca și camere radar, dar revenim la momentul la care acest contract pe care urmează să-l semnăm va fi finalizat. Pentru că prin acest contract construim inclusiv acel centru de date care poate prelua informațiile, poate integra camerele care sunt pe drumurile naționale, care vor fi montate – cele 400 de camere ale CNAIR – și pe autostrăzi, și pe drumuri expres. Ulterior, după ce va fi acest centru de date gata, de la noi aceste informații se vor duce direct la Poliție; noi doar administrăm sistemul, achiziționăm, montăm și asigurăm mentenanța”, explică Alin Șerbănescu.

Iar decizia amenzii, a subliniat el, rămâne la om, nu la algoritm. Datele vor ajunge la Poliție, iar agenții constatatori vor fi cei care verifică evenimentele și decid dacă dau o amendă.

Paradoxul: un fake news care, poate, salvează vieți

„Aici este totuși un paradox, deci sunt două fețe ale aceleiași monede. Într-un fel e bine. Există astfel de informații, chiar dacă sunt false, pentru că știți foarte bine că România este campioană la accidente rutiere cauzate în special de viteză. Dacă oamenii vor crede că există astfel de camere, poate cu ocazia asta vor decide să reducă viteza și vă garantez că se vor salva niște vieți. Paradoxul acestei știri false este că poate va determina această știre falsă pe oameni să mai reducă viteza și să se salveze viața lor sau a celorlalți participanți la trafic”, a adăugat acesta.

Ce efecte produce în mintea noastră un astfel de mesaj

Dar de ce prinde frica asta atât de ușor și de ce revine, lună de lună, deși e de fiecare dată dezmințită? Răspunsul ține de felul în care funcționează mintea noastră.

Frica de supraveghere nu are nevoie de dovezi ca să se instaleze. Nouă ne este este suficientă bănuiala. Creierul uman e construit să reacționeze la amenințare înainte de a o verifica: e un mecanism de supraviețuire vechi de când lumea, moștenit de la strămoșii pentru care o umbră într-un tufiș putea însemna un prădător.

Când citim „ești urmărit permanent, peste tot”, partea rațională a minții – cea care ar întreba „dar ia stai puțin, chiar există 10.000 de camere? Care nu au altă treabă decât să ne urmărească pe noi?” – se activează abia după ce frica a apărut deja.

La asta se adaugă un lucru pe care cercetătorii îl studiază de secole, încă de la conceptul de Panopticon al lui Jeremy Bentham: ideea că oamenii își schimbă comportamentul nu când sunt cu adevărat supravegheați, ci când cred că ar putea fi.

Nu contează dacă o cameră e acolo, dacă cineva te poate vedea cu adevărat; contează doar să nu poți fi sigur că nu e. Iar acest efect este măsurabil. Un studiu al cercetătorului Jon Penney de la Oxford a documentat o scădere de 20% a accesărilor articolelor de pe Wikipedia legate de terorism – inclusiv cele care menționau „al-Qaeda”, „mașină-capcană” sau „taliban”.

Oamenii evitau efectiv să citească, să se informeze despre aceste subiecte pe internet, de teamă că simplul gest i-ar putea aduce sub o umbră de suspiciune.

Adică teama de a fi văzuți i-a făcut pe oameni să se autocenzureze până și în ceea ce citesc. fără ca cineva să fi trebuit vreodată să-i pedepsească. Exact pe acest resort psihologic apasă mesajul viral: nu trebuie să fie adevărat ca să funcționeze. Trebuie doar să te facă să te întrebi, o clipă, dacă nu cumva chiar ești urmărit. De mii de camere. De pe străzile din România.