Ucraina nu a jucat niciun rol în sabotajul din anul 2022 asupra gazoductului Nord Stream, care transporta gaz rusesc către Germania prin Marea Baltică, a reafirmat, duminică, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, contrar concluziilor investigației efectuate de autoritățile germane, relatează Agerpres.
Procurorii germani au stabilit luna trecută că exploziile subacvatice care au avariat conducte ale sistemului Nord Stream au fost provocate la ordinul statului ucrainean.
Întrebat duminică de presă despre acest subiect, Zelenski a răspuns că „Ucraina nu a participat niciodată oficial la vreo operațiune legată de sabotajul asupra Nord Stream”.
Președintele ucrainean, care a negat mereu orice implicare a țării sale în acea operațiune, a susținut în plus că Germania este „perfect conștientă de faptul că Ucraina nu a fost la originea, nici la execuția și nici măcar la planificarea acestei operațiuni”.
El a adăugat că Ucraina colaborează cu Germania în anchetă, exprimându-și speranța că acest caz nu le va afecta relațiile bilaterale, mai ales că Germania este principala susținătoare europeană a Ucrainei în războiul cu Rusia.
„Este foarte important pentru noi să nu pierdem parteneriatul nostru, să nu pierdem încrederea țărilor europene care au ajutat Ucraina încă de la începutul acestui război”, a spus Zelenski.
Un ucrainean a fost arestat în Croaţia
Întrebarea care i-a fost acum adresată de presă survine după arestarea, miercuri, în Croația, a unui cetățean ucrainean suspectat de participare la sabotajul asupra Nord Stream. Potrivit Parchetului german, acest bărbat a colaborat cu un alt ucrainean, arestat în Italia anul trecut și predat între timp Germaniei.
Pe 26 septembrie 2022, o explozie subacvatică a avariat în apropierea insulei daneze Bornholm una din cele două conducte ale gazoductului Nord Stream 2, cel mai recent construit și care până atunci nu fusese folosit deloc. Alte explozii provocate în același timp și în aceeași zonă au avariat ambele conducte ale gazoductului Nord Stream 1, prin care Germania importa gaz rusesc din anul 2011.
După sabotaj, anchete judiciare au fost deschise de Germania, Suedia și Danemarca. Anchetele au fost închise în cele două țări scandinave în 2024, dar ancheta germană a identificat o celulă ucraineană alcătuită din cinci bărbați și o femeie ca participanți la sabotaj.
Deși un tronson al Nord Stream 2 mai poate fi folosit - celelalte necesitând reparații complexe - și Rusia a propus Germaniei să-i livreze gaz prin acesta, Germania a refuzat, invocând invazia din Ucraina și noua politică a UE de reducere a importurilor de gaze naturale rusești.