Când ne gândim la prețul unei repatrieri, deseori neglijăm costurile emoționale. Află aici câteva sfaturi pentru a face față deceselor care au avut loc peste granițele noastre.
E ușor să găsim un pret repatriere online - tarifele diferă în funcție de țară, distanță și condiții, însă cu siguranță ne pregătim să cheltuim câteva mii de euro. Totuși, nu banii ar trebui să fie focusul în cazul acesta, ci cei dragi, dar și noi înșine.
Ce este costul emoțional?
Arată diferit pentru fiecare persoană în parte. Poate fi:
● Discrepanța dintre ritmul firesc al doliului și birocrație.
● Stresul constant de a gestiona acte și de a răspunde la telefoane.
● Stresul financiar în ceea ce privește costuri repatriere.
● Presiunea socială a „întoarcerii acasă”, chiar dacă poate nu era voința decedatului.
● Vinovăție, oboseală mentală și împovărarea logistică suprapusă peste durere.
Cum putem gestiona costul emoțional mai ușor?
În general, când vine vorba de repatrieri, oamenii deleagă responsabilitățile logistice către unei firme specializate. Serviciile costă, într-adevăr, dar este o investiție în liniște sufletească și timp câștigat. Mulți aleg firme precum Petru Funerare, care se vor asigura un proces lin.
Sfaturi utile:
● Dacă decesul este unul anticipat, testamentul, dorințele exprimate despre locul de odihnă și voința persoanei decedate exprimate clar vor reduce conflictele.
● Sarcinile împărțite între familie și prieteni vor ameliora stresul, însă nu uităm nici de comunicare - în momentele de cumpănă, sinceritatea și doliul ne poate apropia și ne poate alina suferința.
● Liniștea e mai presus de toate. Când telefoanele sună de zor, e bine să facem un pas înapoi și să păstrăm puțin timp pentru noi înșine pentru a lua o pauză de la tot. Încercarea de a trece prin perioadele de stres fără pauză nu este sănătos.
● Alegem o persoană de încredere cu care să discutăm deschis despre sentimente, posibile traume și regrete nespuse, pentru a evita clocotul emoțiilor și răbufnirea lor în momente în care trebuie să fim prezenți.
Costul emoțional și alegerea între incinerare și înmormântare atunci când persoana decedată nu și-a exprimat dorința legat de acest subiect - ce e de făcut?
Când nu există o dorință exprimată de persoana decedată, familia rămâne cu o povară dublă: alegerea ritualului și gestionarea vinovăției care o însoțește. Alegerea vine cu câteva riscuri tabu pe care dorim să punem în lumină:
● Fractură în familie: unii vor înmormântare, alții incinerare. Conflictele se nasc rapid.
● Teama de a „greși” față de memoria persoanei.
● Proiecția socială: rude sau comunitate care critică alegerea.
● Durerea doliului ce se amestecă cu presiunea culturală și cuvintele celorlalți.
Alegerea nu e ușoară. Ține de contextul religios și cultural, cât și de indiciile lăsate în urmă de răposat (discuții, valori de viață, atitudinea decedatului față de tradiții etc.) În cele din urmă, odată ce luăm o hotărâre, trebuie să mergem cu ea până la capăt.
Decizia poate fi marcată printr-un ritual simbolic suplimentar: rugăciune, pomenire, gest personal. Va atenua senzația că lipsește ceva. De asemenea, trebuie să acceptăm că nu există o decizie perfectă.
Și, să nu uităm - repatrierea nu e doar despre distanță și bani, ci despre posibilitatea ca cei vii să-și poată lua rămas bun de acasă.
Ştiri video recomandate
