Bursele comunitare, visul studentului susţinut de familie. Facultatea în străinătate nu e pentru cei săraci

22 Apr 2010   •   08:18
Bursele comunitare, visul studentului susţinut de familie. Facultatea în străinătate nu e pentru cei săraci erasmus
EXCLUSIV ANTENA3.RO // Eşti student, ai medii bune şi speri ca statul şi programele comunitare să-ţi susţină ambiţiile peste hotare? Las-o baltă. Învăţământul în străinătate uşurează buzunarele de sute de euro pe lună şi, cel mai adesea, părinţii sunt cei care sfârşesc plătind factura.

Mădălina Popescu are 23 de ani şi e studentă în primul an la master. Îi place să călătorească, să piardă vremea cu prietenii şi, în momentele de veselie maximă (sau de tristeţe extremă), mâzgăleşte forme şi feţe pe blocurile de desen abandonate în apartamentul din Craiova. Şi-a dat deoparte pasiunea pentru arhitectură acum patru ani când nesiguranţa şi fizica de liceu au împins-o la Bucureşti spre o facultate de economie. De atunci, ambiţia şi dorinţa de a cunoaşte noi orizonturi au purtat-o din oraş în oraş, în ţări vecine şi cercuri străine. Acum, îşi face din nou bagajele, spre Franţa. Va studia un an într-un oraş luminos, cu monumente aurite şi străzi largi, departe de România, departe de casă.

Munca în străinătate susţine studiile din ţară

Mădălina a copilărit într-o comună din Dolj, la 45 de kilometri de Craiova. Părinţii au părăşit oraşul curând după naşterea ei şi s-au stabilit în Mârşani, unde au înfiinţat o asociaţie familială. Tatăl le vindea oamenilor din sat materiale de construcţii şi furaje, iar mama activa tot în domeniul în care lucrase la oraş: confecţii.

Încă din generală, Mădălina a studiat în particular matematica, româna, engleza şi geografia. Deşi nivelul şcolii din comună era unul slab, fata şi-a făcut curaj şi, la sfârşit de clasa a opta, şi-a ales un liceu de renume naţional, cu numeroşi olimpici şi absolvenţi plecaţi să studieze peste hotare. În liceu, a descoperit că nici matematica, nici fizica, nici informatica nu-i vor fi prietene o viaţă. În ciuda mediilor bune şi a profesorilor dăruiţi, nu pleca la olimpiade, nici la concursuri, iar gândul unei facultăţi cu un profil asemănător celui din liceu (mate-info) era tot mai departe de dorinţele ei. La facultate, avea să studieze economia.

Într-a zecea, părinţii i-au cumpărat un apartament cu două camere lângă Parcul Romanescu, al treilea ca mărime din Europa, în care Mădălina să locuiască împreună cu fratele ei mai mic. Costurile achiziţiei de aproape 400.000.000 lei vechi, echivalentul de acum a 40.000 de lei, au fost acoperite de părinţi din bani puşi deoparte şi dintr-un credit la bancă luat pe 10 ani. Pentru a-şi ajuta copiii şi pentru a se ajunge cu banii, mama Mădălinei a plecat să muncească în Grecia. De şase ani, e menajeră pe tărâm elen şi cu greu se gândeşte să se întoarcă acasă. Acolo, câştigă aproape 1.000 de euro lunar şi mai bine de 800 îi trimite acasă.

Bursa de studiu, primul câştig

Mădălina şi-a petrecut anii de facultate la Bucureşti. A studiat managementul la Academia de Studii Economice, a locuit la cămin şi şi-a făcut prieteni în Capitală. Mediile bune au ajutat-o să ia bursă de studiu din primul an, iar, acum, la master, primeşte de la stat 350 de lei pe lună, din care mai mult de 100 îi acoperă chiria de la cămin. Totuşi, costurile de cazare sunt de aproape patru ori mai mici decât cele suportate de alte colege de grupă care aleg să locuiască împreună cu prietenii într-un apartament din centrul Bucureştiului. Lunar, părinţii îi mai trimit Mădălinei în jur de 400 de lei.

Bugetul de 750 de lei, însă, pare infim pentru un bucureştean obişnuit să achite la fiecare 30 de zile facturi de mii de lei, însă unui student care mănâncă la cantină cu 10 lei pe zi îi pot fi de prisos.

Anul acesta, Mădălina s-a înscris în programul Erasmus şi a fost selectată pentru a studia un an în Nancy, Franţa, la Universite Nancy 2. De Erasmus, s-a interesat încă din anul trei. Şi-a sunat toate prietenele care s-au folosit de acest program şi toate au încurajat-o să plece pentru că e o experienţă unică, dă bine la CV şi-ţi facilitează obţinerea unui job.

Depunerea dosarului

Cu aproape trei săptămâni înainte de deadline, îm cadrul ASE s-a ţinut sesiunea de informare. Le-a fost prezentat programul, alte tipuri de burse, condiţiile de eligibilitate şi date utile unui student ce vrea să ia contact cu un mediu universitar străin. Apoi, Mădălina şi-a depus dosarul, a completat formularele cu opţiunile universităţilor pe ale căror cursuri şi-ar fi dorit să le urmeze şi a dat examenele, scris şi oral, de limbă franceză. La Nancy 2, Mădălina a concurat pe singurul loc cu alte 11 persoane. Surprinzător sau nu, Universitatea Paris 12, actuala Paris-Est Creteil, a fost a treia ei opţiune.

Mădălina recunoaşte că, cel mai probabil, pentru un student străin cu dorinţe de a vizita cât mai multe şi de a cunoaşte numeroase persoane care să îi faciliteze obţinerea unui loc de muncă în Franţa, universitatea din Paris ar fi fost mai potrivită. Însă bursa Erasmus valorează maxim 350 de euro, iar costurile de subzistenţă pentru un student în Paris pot trece de 500 de euro.

Un plan de costuri al unui student care a studiat în capitala Franţei timp de un an arată că doar căminul i-a uşurat buzunarul de 193 de euro. Alţi 200 i-a cheltuit pe mancare şi 100 pe transport şi spălătorie. Nici distracţiile nu sunt ieftine în Paris. O ieşire în gaşcă într-un club poate atinge şi 30 de euro. Părinţii şi economiile au contribuit, deci, cu aproape jumătate din sumă.

    Planul de costuri al studentului la Paris
  • Cămin: 193 euro
  • Mâncare: 200 euro
  • Laundry: 60 euro
  • Timp liber: 25-30 euro/ieşire în oraş



Nancy se anunţă cu mult mai ieftin, dar, chiar şi aşa, Mădălina recunoaşte că nu ar fi avut niciodată curaj să aplice la Programul Erasmus fără o discuţie în prealabil cu ai ei. Părinţii au asigurat-o de sprijinul lor financiar şi i-au oferit 5.000 de euro ca sumă maximă ce-i va acoperi cheltuielile de şedere în Nancy timp de nouă luni, biletele de avion ( inclusiv în vacanţe) şi excursiile în ţările vecine, Nancy situându-se la doar 100 de km de Germania, Belgia şi Luxemburg.

Petra Mihalache, colegă a Mădălinei la master şi în cei trei ani de facultate, mărturiseşte că Erasmus este unul dintre momentele studenţiei care nu trebuie ratate, dar este, cel mai adesea, condiţionat de bani. Acum doi ani, Petra a fost acceptată la Universite d'Orleans, dar a renunţat la bursă din lipsă de timp şi posibilităţi materiale. Cei 350 de euro pe care i-ar fi primit în dar lunar de la comunitatea europeană nu i-ar fi fost de ajuns pentru a se întreţine în Franţa, iar părinţii nu ar fi putut să o sprijine financiar, cu atât mai mult cu cât, în prima lună, studenţii străini sunt nevoiţi să îşi acopere, în întregime, cheltuielile. Bursa e virată în conturi mai târziu.


Fapt divers

Pentru cei 5.000 de euro pe care părinţii Mădălinei sunt dispuşi să-i scoată din buzunar, un student român cu o bursă medie de 350 de lei lunar ar trebui să-şi pună banii deoparte aproape 7 ani. Un student care a avut norocul să-şi găsească şi un loc de muncă în anii facultăţii, cu un salariu mediu pe economie de 1.500 de lei lunar, ar trebui să-şi strângă venitul timp de un an. Pentru niciunului dintre calcule, nu s-au luat în considerare cheltuielile de întreţinere a fiecăruia dintre studenţi.

    Ce este Erasmus?
  • Componenta Programului Lifelong Learning Programme al Uniunii Europene, care cuprinde acţiuni destinate cooperării europene în domeniul învăţământului superior, sprijinind dezvoltarea dimensiunii europene a studiilor universitare şi post-universitare şi acoperind toate disciplinele şi domeniile de studiu.


    Cine sunt aleşii?

  • Cetăţenii români sau cetăţenii altei ţări, înregistrat la cursuri regulate (la zi) la o universitate cu parteneriate europene care are un permis de rezidenţă temporară sau permanentă, eliberat de autorităţile române competente; studenţi/masteranzi/doctoranzi ai Universităţii din Bucureşti, care au absolvit primul an de studii, cunosc o limbă străină şi au avut rezultate bune în anul academic anterior. Student Erasmis poţi fi odată în viaţă.


    Curiozităţi


  • Mobilităţile de studiu Erasmus se desfăşoară pe perioade limitate, cuprinse între 3 luni (minim) şi 12 luni(maxim), în cadrul unui singur an universitar, în limita parteneriatelor existente pentru anul universitar respectiv.

  • Perioada de studii Erasmus este validată dacă durata mobilităţii este cea stipulată în contractul financiar şi dacă a fost realizat programul de studii prevăzut în contractul de studii (ca discipline şi ca număr de puncte de credit). Realizarea programului de studii presupune promovarea examenelor şi realizarea numărului minim de puncte de credit ECTS aferent perioadei de mobilitate. Nerespectarea programului de studii atrage după sine returnarea suportului financiar alocat.

  • Mobilităţile pot fi acompaniate de un grant Erasmus ? beneficiarului i se acordă un suport financiar din fonduri comunitare (aproximativ 300 - 350 Euro/lună) - sau pot fi ?Zero grant? ? beneficiarul este scutit de taxele de şcolarizare la universitatea parteneră, dar îşi suportă integral cheltuielile de subzistenţă.






Sintia Radu, Antena3.ro

Parteneri
x close