Divergenţele dintre autorităţile române şi compania Sterling Resources ar putea fi rezolvate pe cale amiabilă, în urma discuţiilor purtate în această perioadă privind dreptul la explorare şi exploatare a zonelor cu hidrocarburi din Marea Neagră, a declarat, joi, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu.
'În prezent, purtăm discuţii cu compania Sterling pentru rezolvarea problemei contractului încheiat între companie şi statul român. Intenţionăm ca partea română să recapete ponderea pe care o deţinea. Divergenţele se vor rezolva, cel mai probabil, pe cale amiabilă. Nu este cazul să se ajungă la luarea unor măsuri abrupte. Intenţionăm ca, prin intermediul Romgaz, statul român să îşi recapete drepturile', a afirmat Iulian Iancu, care a participat la aniversarea a 60 de ani de la înfiinţarea Institutului de Studii şi Proiectare Energetică
Preşedintele Comisiei de Industrii a precizat că rezultatele analizei Comisiei de Anchetă privind acest caz vor fi prezentate în zece zile.
Statul român intenţionează să modifice contractul cu Sterling Resources, astfel încât partea română să deţină 45 la sută din drepturile de exploatare a zăcămintelor din Marea Neagră, prin intermediul companiei Romgaz, scrie Agerpres.
În 1992, Compania Rompetrol, ce reprezenta la acea dată statul român, şi consorţiul format din firmele Enterprise din Marea Britanie şi Canadian Oxy au încheiat un acord de explorare şi împărţire a producţiei. Acordul a fost preluat ulterior de firma Paladin, de la care a ajuns, în 1997, la Sterling Resources. În 1993, Rompetrol a fost privatizată, iar locul companiei în acordul cu Sterling a fost luat de ANRM.
Potrivit contractului din 1992, publicat de ANRM, cantitatea de ţiţei extrasă prin procesul de exploatare era repartizată într-o cotă de 45 la sută pentru Rompetrol şi 55 de procente pentru consorţiu.
Sterling Resources are peste 4.000 km pătraţi în Marea Neagră prin intermediul a două perimetre. După verdictul de la Haga, care a dat câştig de cauză României în ceea ce priveşte împărţirea platoului continental al Mării Negre, canadienilor le-au revenit circa 500 km pătraţi din suprafaţa câştigată, care avea circa 10.000 km pătraţi.
Antena3.ro
