Suedia este la un pas de a deveni prima țară din lume declarată oficial „fără fum”, cu o rată a fumătorilor sub 5% din populația adultă. În contrast, în România peste 33% dintre adulți continuă să fumeze. La Stockholm, în cadrul evenimentului global Technovation 2026, organizat de Philip Morris International, cercetători de top și foști oficiali din domeniul sănătății au explicat cum a reușit această țară o performanță unică în Europa.
Tommaso Di Giovanni, Vice President Communications and Engagement, Philip Morris International: "Adevărul este că Suedia reprezintă o anomalie în Europa, în sensul că a menținut aceste produse pe piață. Restul continentului nu a făcut-o. Restul continentului are niveluri semnificativ mai ridicate ale bolilor asociate fumatului decât Suedia. (...) Am investit peste 16 miliarde de dolari în cercetare, dezvoltare, comercializare timpurie și operaționalizare pentru alternative la țigări. (...) Pentru a ajunge la un viitor în care, ca în Suedia, să punem țigările într-un muzeu, este nevoie de foarte mulți oameni împreună pentru a realiza acest lucru".
Dr. Tom Price, fost secretar al Departamentului Sănătății și Serviciilor Umane din SUA (HHS): "Este important ca oamenii să înțeleagă că fumatul este adesea cea mai mare cauză de boli și decese prevenibile într-o țară. Cu siguranță acest lucru este adevărat în Statele Unite și bănuiesc că este la fel și în România. ".
Atunci când factorii de decizie politică nu recunosc știința într-un anumit domeniu, viețile oamenilor au de suferit, iar acest lucru este valabil mai ales în domeniul fumatului și al utilizării tutunului, deoarece există produse fără fum și produse din tutun care nu provoacă același tip de risc.
Nick Ricketts, President Oral Products, Philip Morris International: "Dacă vă uitați la Suedia, în anii 1980, aproximativ 35% din populația adultă fuma, iar acest număr este acum de 5%, corect? Așadar, puteți vedea că, prin reglementare și prin politici bune și, evident, printr-o abordare bazată mult pe bun-simț, oamenii încep să se îndepărteze de țigări, așa că eu cred că cifrele vorbesc de la sine."
În Suedia, tranziția către un viitor fără fum nu s-a bazat pe interdicții agresive, ci pe taxarea inteligentă a produselor cu risc redus și pe validarea științei. Comparativ, în România, dezinformarea și lipsa de înțelegere privind reducerea efectelor dăunătoare ale fumatului (Harm Reduction) au dominat, din păcate, dezbaterea publică. Experții arată că politicile fiscale favorabile produselor cu risc redus joacă un rol important în reducerea fumatului. Dezbaterea din cadrul evenimentului din Stockholm a pus sub lupă și comportamentul pe termen lung al consumatorilor.
Brad Rodu, profesor emerit la Universitatea din LOUISVILLE, Cercetător principal în domeniul THR." Am spera ca produsele din tutun fără fum, considerate mai sigure, să fie tratate diferit, mult mai puțin agresiv decât țigările. Și acest lucru este adevărat în unele jurisdicții și nu este adevărat în altele. România a avut o abordare pozitivă în ceea ce privește ajutarea fumătorilor să facă tranziția. Ei bine, ceea ce se poate întâmpla este perpetuarea riscurilor care există deja pentru fumători dacă nu li se oferă opțiuni pentru a face schimbarea. Țineți minte că majoritatea fumătorilor fie nu pot, fie nu doresc să renunțe complet la toate produsele din tutun."
Experiența Suediei arată că o reglementare mai permisivă a snusului a funcționat de fapt. În Suedia, snusul este numit „luxul omului sărac”. Și aproape întotdeauna a fost taxat mai puțin. Este acceptat pe scară largă în cultura suedeză. Și astfel a devenit în mod natural produsul preferat care a înlocuit țigările.
Atmosfera locală confirmă această realitate: o scurtă vizită prin magazinele specializate de snus din Stockholm și prin ineditul Muzeu al Snusului arată o cultură profund înrădăcinată în alegerile alternative ale consumatorilor, unde tutunul pentru uz oral a înlocuit aproape complet țigările.
Dr. Tom Price, fost secretar al Departamentului Sănătății și Serviciilor Umane din SUA (HHS).:" Acestea sunt faptele în Suedia, acestea sunt faptele în Japonia, acestea sunt faptele în locurile care au încurajat, atât din perspectiva sănătății, cât și din perspectivă financiară, prin politici fiscale favorabile, oamenii să se deplaseze pe acest continuum al riscului, să renunțe, să se îndepărteze de fumat."
În contextul în care fabrica Philip Morris România de la Otopeni a devenit un hub tehnologic major, care susține, alături de unitățile din Grecia și Italia, 75% din producția europeană de produse din tutun încălzit a companiei, „experiența suedeză” oferă României o lecție politică și economică extrem de clară: reglementarea diferențiată și taxarea bazată pe gradul de risc pot accelera declinul fumatului mult mai rapid decât vechile strategii rigide.
Articol susținut pe Philip Morris România
Ştiri video recomandate
