Dacă până de curând măsurile de securitate ale marilor companii se opreau la garduri înalte, camere de supraveghere și control strict al accesului, amenințarea vine acum din aer. În Elveția, inclusiv gigantul ceasurilor de lux Rolex a obținut restricții de zbor pentru drone în jurul unei noi fabrici, pe fondul temerilor legate de spionaj industrial și sabotaj, potrivit Blick.
Cunoscută pentru discreția cu care își protejează procesele de producție, Rolex ridică în orașul Bulle o fabrică evaluată la aproximativ un miliard de franci elvețieni, unde vor lucra circa 1.000 de angajați. Pentru șantier, compania a solicitat și a obținut instituirea unei zone de interdicție pentru drone. Până la sfârșitul anului 2032, aparatele cu o greutate de până la 30 de kilograme nu vor mai putea survola perimetrul.
Decizia vine după o creștere semnificativă a numărului de drone observate în zonă. Compania se teme atât de fotografii realizate ilegal, cât și de riscuri de securitate, mai ales că în mai 2025 hoții au furat materiale în valoare de peste 100.000 de franci de pe șantier. Autoritățile au primit dreptul de a intercepta și confisca aparatele de zbor neautorizate.
Potrivit publicației elvețiene Blick, măsurile nu se limitează la noua fabrică din Bulle. Rolex analizează soluții similare și pentru principalul său centru de producție din Biel, semn că protejarea secretelor industriale nu mai înseamnă doar pază la sol, ci și monitorizarea spațiului aerian.
Tot mai multe companii investesc în sisteme anti-dronă
Cazul Rolex reflectă o tendință care se extinde în economia elvețiană. Dacă până acum tehnologiile de detectare a dronelor erau asociate în principal cu aeroporturile, bazele militare sau infrastructura critică, tot mai multe companii private investesc în astfel de sisteme pentru a-și proteja informațiile și operațiunile.
Operatorul de telecomunicații Swisscom confirmă că interesul pentru serviciile sale de protecție împotriva dronelor a crescut vizibil în ultimele 12-24 de luni. Cererea vine în special din partea companiilor private, care văd în aceste tehnologii o modalitate de a limita riscurile de spionaj industrial.
Kevin Heneka, specialist german în securitate și consultanță privind protecția împotriva dronelor, spune că firmele încep să conștientizeze amploarea amenințării. În opinia sa, dronele pot fi folosite pentru spionaj economic, acte de sabotaj sau chiar șantaj, iar posibilitățile tehnice sunt încă subestimate.
Dronele pot vedea, asculta și colecta date
O dronă care survolează discret o fabrică poate aduna mult mai multe informații decât simple imagini aeriene. Ea poate monitoriza fluxul camioanelor, identifica semnalele Bluetooth ale vehiculelor și observa cine intră sau iese din incintă și la ce oră.
Mai mult, echipamentele moderne permit interceptarea conversațiilor. Cu ajutorul microfoanelor laser montate pe drone, discuțiile purtate în sălile de ședință aflate la etajele superioare pot fi captate prin vibrațiile geamurilor.
Există și riscul accesării rețelelor informatice. Dacă sunt echipate corespunzător, dronele pot zbura foarte aproape de clădiri pentru a exploata vulnerabilități ale rețelelor Wi-Fi sau ale infrastructurii IT a companiei.
„Dacă o clădire este bine păzită, este dificil să introduci fizic pe cineva în interior. Cu o dronă însă, acest lucru se poate face practic fără să fie observat”, avertizează Heneka.
De ce investesc firmele în detectare, chiar dacă nu pot doborî dronele
Legislația elvețiană nu permite companiilor private să folosească dispozitive de bruiaj sau să doboare drone. Aceste măsuri sunt rezervate autorităților.
Cu toate acestea, sistemele de detectare sunt considerate extrem de valoroase. În momentul în care o dronă necunoscută este identificată, compania poate declanșa imediat proceduri de protecție: jaluzelele din sălile de ședință pot fi coborâte automat, iar echipele IT pot securiza rețelele vulnerabile.
Pentru monitorizare sunt utilizate radare, camere optice și scanere de frecvențe radio, iar inteligența artificială analizează semnalele pentru a identifica dacă acestea provin de la o dronă și chiar ce model este.
Matthias Nyfeler, cercetător și profesor la Universitatea de Științe Aplicate din Zürich (ZHAW), explică faptul că algoritmii funcționează similar celor care recunosc obiecte într-o fotografie. Modelele de inteligență artificială sunt antrenate să distingă tiparele radio specifice diferitelor drone.
Detectarea repetată a aceleiași drone în apropierea mai multor sedii ale aceleiași companii poate reprezenta un indiciu clar că există o acțiune planificată. În astfel de situații, firmele pot adapta măsurile de securitate și pot sesiza autoritățile.
Rolex evită să confirme măsurile
Întrebată despre sistemele de protecție împotriva dronelor de la fabrica din Biel, compania Rolex nu a oferit detalii. Reprezentanții au transmis doar că securitatea angajaților, a activităților și a informațiilor reprezintă o prioritate și că riscurile sunt evaluate periodic. Din motive de confidențialitate, compania nu comentează însă măsurile operaționale de protecție.
Chiar dacă nu confirmă public strategiile adoptate, un lucru pare evident: pentru marile companii, protejarea secretelor industriale nu mai înseamnă doar supravegherea porților de acces, ci și monitorizarea permanentă a cerului de deasupra fabricilor.
