Au trecut 55 de zile de la anunțarea celei mai mari sancțiuni din istoria sistemului bancar românesc. Consiliul Concurenței a amendat zece instituții de credit cu un total de aproape patru miliarde de lei, după ce a concluzionat că și-au coordonat comportamentul în stabilirea indicelui ROBOR. De atunci, milioane de români care au avut credite calculate în funcție de acest indice nu au primit nicio formă de despăgubire.
Au trecut aproape două luni de la decizia prin care Consiliul Concurenței a aplicat amenzi-record de 3,73 miliarde de lei în dosarul privind stabilirea indicelui ROBOR. Autoritatea a concluzionat că au fost încălcate regulile de concurență în cadrul procedurii de fixing, iar sancțiunile au vizat 10 instituții de credit. Documentul anexat deciziei arată valoarea fiecărei sancțiuni și procentul aplicat din cifra de afaceri. Amenzile diferă de la o instituție la alta, în funcție de criteriile stabilite de Consiliul Concurenței.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: "Dacă vorbim direct de amenzi, într-adevăr, cum ați spus dumneavoastră, ele sunt un procent din cifra de afaceri și atunci, normal, cu cât banca e mai mare, deci are o cifră de afaceri mai mare, și amenda e mai mare. Procentele sunt, în general, între cinci și șase la sută și au variat în funcție de durată."
Decizia Consiliului Concurenței nu este însă acceptată fără rezerve. Banca Națională a cerut explicații privind fundamentarea juridică și economică a sancțiunilor.
Mai exact, BNR a solicitat lămuriri cu privire la prevederile legale considerate încălcate, la încadrarea schimbului de informații ca practică anticoncurențială și la modul în care poate fi stabilit un nivel al ROBOR diferit de cel publicat.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: "Dacă vorbim de dovezi, aici este un complex. Nu este un singur element care contează. Există schimburi de mesaje între bănci, există coordonare, există schimburi de informații, dar elementul cel mai important este faptul că pot să vadă, în perioada de cotare, ce fac alte bănci. Nu se păstrează confidențialitatea cotațiilor."
În paralel cu disputa dintre cele două instituții, Banca Națională atrage atenția și asupra consecințelor pe care această decizie le-ar putea avea în instanță.
Potrivit BNR, clienții care au avut credite calculate în funcție de ROBOR ar putea solicita despăgubiri, iar dacă astfel de acțiuni vor avea succes, costurile generate de litigii ar putea depăși chiar valoarea totală a amenzilor aplicate.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: "Noi constatăm că a existat un comportament incorect al băncilor, o denaturare a procesului de cotare a ROBOR și, pe baza acestei constatări, aplicăm sancțiuni. Cei care se consideră prejudiciați au la dispoziție legislația europeană, transpusă în legislația națională, pentru a cere despăgubiri".
Efectele deciziei se limitează, deocamdată, la amenzile aplicate de Consiliul Concurenței. Pentru românii cu credite raportate la ROBOR nu există încă nicio măsură de compensare, iar eventualele despăgubiri pot fi obținute doar în instanță, prin acțiuni separate.
"Una dintre cele mai grave încălcări ale regulilor de concurență constatate în UE în ultimii ani"
Ședința de deliberare a Plenului Consiliului Concurenței a avut loc pe 5 iunie 2026, iar sancționarea a fost anunțată public pe 7 iunie 2026, la doar opt zile lucrătoare de la audierea băncilor. Decizia a fost luată în unanimitate de Plen, iar Consiliul a permis ulterior băncilor accesul la minuta ședinței de deliberare, aceasta fiind doar o etapă din procedură. Investigația a fost declanșată prin Ordinul nr. 1267/24 octombrie 2022, iar raportul de investigație, de 540 de pagini, a fost semnat de echipa de anchetă în aprilie 2026, documentând coordonarea nivelului ROBOR de către 11 bănci pe o perioadă de peste șase ani, începând din noiembrie 2018.
Aceasta e cea mai mare amendă din istoria instituției, echivalentă cu 3,8% din capitalul propriu al sistemului bancar și 0,38% din activele bancare totale. Metodologia a plecat de la 8% din cifra de afaceri (nivel maxim pentru încălcări grave tip cartel), cu +5% pentru fiecare an de participare și +10% ca circumstanță agravantă pentru continuarea practicii după deschiderea anchetei, fără circumstanțe atenuante pentru nicio bancă
ROBOR în sine, reglementările sau politica monetară a BNR, ci exclusiv comportamentul băncilor în intervalul de fixing: acestea și-ar fi adaptat cotațiile ferme cunoscând informații strategice de la concurenți, mai ales la maturitățile cu volum redus (3, 6 și 12 luni), unde acest lucru contează mai mult. Chirițoiu a insistat că nu e vorba de un cartel clasic, ci de schimb de informații: "nu este un cartel, în sensul că ne-am întâlnit într-o sală și am stabilit că este 7,5%.
Consiliul a mai precizat că sancțiunile vizează "una dintre cele mai grave încălcări ale regulilor de concurență constatate în UE în ultimii ani".
Băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării scrise a deciziei pentru a prezenta planuri de eliminare a practicilor anticoncurențiale, planuri care urmează să fie aprobate de Consiliu.
Toate cele zece bănci resping acuzațiile și au anunțat contestarea deciziei la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării (art. 20 din Legea concurenței). Banca Transilvania a calificat decizia drept "arbitrară și nefondată", UniCredit a numit-o "injustă, nefundamentată", iar CEC Bank e dispusă să meargă până la instanțele europene.
Până acum, băncile au pierdut primele runde: Curtea de Apel București a respins ca inadmisibile cererile BCR și Raiffeisen de suspendare a investigației/executării, motivând că accesul la documente confidențiale poate fi contestat doar odată cu decizia finală. Motivarea scrisă a deciziei este estimată să apară în jurul lunii octombrie 2026.
BNR a cerut clarificări Consiliului Concurenței, considerând că ROBOR funcționează într-un cadru strict reglementat și supravegheat, fără a contesta însă dreptul autorității de a sancționa. În Raportul de Stabilitate Financiară din 6 iulie 2026, banca centrală a avertizat că litigiile pe care clienții cu credite legate de ROBOR le-ar putea deschide împotriva băncilor pot genera pierderi semnificativ mai mari decât valoarea amenzilor. Un document intern ulterior (analizat de Profit) merge mai departe, calificând situația drept "critică" și avertizând asupra unor efecte negative pentru stabilitatea financiară, intermedierea bancară și percepția agențiilor de rating
Amenzile reprezintă 5-7% din veniturile brute ale băncilor și sunt executorii, urmând a fi colectate de ANAF.
O anchetă similară privind ROBOR/ROBID, deschisă în 2013 după criza financiară din 2008, fusese închisă fără sancțiuni, autoritatea concluzionând atunci că nu existau dovezi de practici anticoncurențiale coordonate.
În paralel cu componenta sancționatorie, raportul de investigație include și recomandări de reglementare adresate BNR, Guvernului și Parlamentului pentru modificarea procedurii de fixing, Consiliul acordând un termen de două luni pentru o nouă procedură.
Avocați precum Gheorghe Piperea au anunțat deja pregătirea unor procese client-bancă pe tema creditelor cu dobândă legată de ROBOR, deși bancherii și avocații CPBR subliniază că existența unei sancțiuni nu generează automat despăgubiri, prejudiciul trebuie dovedit separat, în instanță.
Decizia e definitivă administrativ, dar nu și juridic. Bătălia reală se va da la Curtea de Apel București după publicarea motivării extinse, estimată pentru toamnă.
