Economistul Adrian Mitroi a explicat, la Antena 3 CNN, că în timp ce o creștere a cotațiilor petrolului a fost anticipată în cazul izbucnirii unui conflict în Orientul Mijlociu, scumpirea gazelor nu a fost prevăzută și ca, atare, nimeni nu s-a pregătit pentru acest scenariu. Profesorului a adăugat că, de la 1 aprilie, piața se va liberaliza în România, ceea ce pune țara noastră într-o situație economică extrem de dificilă, într-un moment deja complicat, în care prețurile ridicate nu pot fi susținute de populație, iar deficitul uriaș împiedică o compensare de la stat. Economistul a declarat că nu vede o soluție în acest moment pentru a ieși din această capcană, în afară de calmarea piețelor, dacă războiul din Iran se prelungește.
„Deocamdată, eu nu văd să crească cursul, cel puțin al țițeiului, cu mult pentru peste asta pentru că deja era un premium de război acolo. Se știa de ceva timp, dar pe gaz n-am făcut acest premium. Și am fost într-o relaxare și ia uitați ce ne-a lovit gazul exact când nu avem noi nevoie acum, la 1 aprilie”, a spus Adrian Mitroi la Antena 3 CNN.
Prețul gazelor naturale a explodat, la burse, și a crescut cu aproape 60% ca efect imediat al conflictului din Orientul Mijlociu. În contextul scumpirii petrolului, din același motiv, combinația este devastatoare și nu a fost anticipată.
„Grija mare vine de la gaz și nu ne-am dat seama oricât am încercat noi, a venit pe turnant această surpriză. Știți Qatarul, ce s-a întâmplat acolo cu portul și închiderea celui port. Acolo vorbim de 35% din gazul natural lichefiat care alimentează economia lumii și asta este marea surpriză pentru noi. La 1 aprilie, știți ce urmează da? Liberalizarea prețului. Este o suprapunere absolut nesănătoasă care ni se întâmplă acum. Probabil o să găsim soluție.
(...) Aveți dreptate cu cotațiile acestea. Ele sunt aproape duble. Sunt la vreo 60 euro. Este extrem de mult pentru gazul natural. Nici nu ne-am fi gândit. E pentru prima dată când se suprapun cele două crize, deși, dacă mă uit la petrol, să știți, a slăbit un pic țițeiul, dar gazul nu știu ce facem aici, pentru că de-abia găsisem soluția aceasta. Știți care? Azerbaidjan, Kazahstan și Qatar. Aici suntem complet descoperiți, pentru că vine acest fatidic 1 aprilie și noi suntem pe finețea unei creșteri economice sub 1%.
(...) Dacă noi mai ținem și nu liberalizăm diferențialul acesta, care este semnificativ, înseamnă procente semnificative din deficit. Eu nu-mi dau seama de unde o să alimentăm acest diferențial neașteptat”, a explicat profesorul universitar.
Economistul a subliniat că mare parte din această creștere de preț se datorează emoției din piață, iar creșterea gazelor naturale se reflectă direct în rata dobânzilor.
„Crește petrolul și gazul natural, cresc dobânzile și se întâmplă un fenomen foarte interesant datorită emoției de pe piață, că e multe emoție. Ați văzut, țițeiul coboară un pic acum. Se numește backwardation, adică cotațiile pe termen scurt sunt mai mari decât cele pe termen lung. Ca și cum dobânda la bancă acum la trei luni ar fi 3% și la șase luni ar fi, închipuiți-vă, 2%, o absolută anomalie emoțională. Evident că e prima de război, dar dacă va continua așa, de aici începe să fie foarte serios. Prețurile sunt lipicioase. Odată urcate, știți că nu mai coboară de acolo.
Așteptările de inflație. Ce credeți că o să facă Banca Centrală? în cel mai bun caz, nu mai coboară dobânzile și aveam nevoie ca de aer de asta. Așa că norii aceștia nu sunt neapărat nori negri, dar sunt o combinație destul de nepotrivită. Nu aveam nevoie de așa ceva. S-au adunat toate acuma și ne va fi, eu cred, mai greu decât mai ușor în perioada următoare”, a spus Adrian Mitroi.
În ceea ce privește prețul combustibilului în România, economistul a explicat că cel mai mult ar trebui să fie o creștere de doi sau trei bani la litru, dar nu există în acest moment niciun motiv de majorare a prețurilor.
„Pe termen scurt nu există motive, chiar dacă aceste cotații sunt crescute, e doar 25% costul materiei prime, a țițeiului, restul știți ce sunt marjele comercianților și vreo 55% știți cine este acolo, cel care beneficiază de asta. Nu uitați că de prețul mai mare la petrol beneficiază și OMV, și Petrom. Corect? Și avem redevențe mai mari și avem dividende mai mari. Deci cumva ne compensează aici. Și vă dați seama că doar o creștere e modestă creșterea totuși, de la 70 la 80, vorbim în general, da. O să-mi spuneți că-i mult, dar sunt doar 10 dolari acolo. Da, vorbim de 12% pentru 25% nu-i mult. 2,5% ar trebui, dacă e corect și n-ar fi să vedeți ce interesant e mecanism economic.
Ar trebui să vorbim aici de doi sau de trei bani, ați înțeles, dar noi vorbim de 20 de bani, nu știu de unde este asta, probabil este emoție negativă. Eu cred că se va stabiliza într-un fel situația, dar mi-e teamă de o inflație lipicioasă și va veni încetul și nu ne va lăsa să creștem economic cum dorim. Costuri mari de finanțare ale deficitului, adică genul acesta de subzistență economică insuficientă. Noi avem nevoie de alt mers economic acum și așa că o să trebuiască să ne obișnuim cu asta.
Nu este de criză, nu există motive. Economia n-are nevoie de prețurile astea așa mari. Ele nu vor fi susținute de o cerere care să țină prețurile astea atât de sus”, a spus Mitroi.
Profesorul a subliniat însă că problema României rămâne însă prețul gazelor naturale, odată ce piața va fi liberalizată de la 1 aprilie.
„Mi-este teamă de liberalizarea impusă și nu știu ce soluții o să găsească, pentru că este următoarea lucru. Dacă țin mai departe prețurile în control, vă dați seama ce se cască deficitul. Toți banii aceia de investiții și tot ce au promis că vor face vor trebui mutați aici. Corect? Dacă nu vor face asta, cine va suporta? Populația, nu? Suntem eminamente o țară funcțională pe motorină și pe gaz.
Nu văd o soluție la momentul ăsta decât o calmare a piețelor. Dar vă spun cu o surprindere că oricât de multă inteligență artificială am folosit noi să ne pregătim să vă spunem scenarii, cea cu gazul și combinația și petrol și gaz n-a mai văzut-o până acum. Este ceva nou. Comparați asta și cu un dolar ușor depreciat. America nu mai are nevoie de dolarul mare, puternic, ca să-și compenseze prețul mare la petrol și, culmea culmilor, avem un euro apreciat. Numai asta nu ne mai trebuia și un leu ușor apreciat față de dolar”, a spus profesorul.
Ştiri video recomandate
