Directorul general al Siemens a declarat că investițiile în SUA și China sunt mai logice decât cele în UE, din cauza poverii reglementare. Avertismentul vine în contextul în care „efectul Trump” – cu mixul de taxe reduse, dereglementare și amenințări tarifare – atrage deja 15 companii europene spre piața americană, iar Europa se confruntă cu o dilemă majoră: cum să-și construiască propria industrie de cipuri pentru inteligența artificială fără să rămână în urma SUA și Asiei, scrie Euronews.
Săptămâna aceasta, rețelele sociale au fost dominate de declarațiile directorului general al Siemens, germanul Roland Busch, care a spus pentru Bloomberg că investițiile în China și Statele Unite sunt mai logice, având în vedere povara reglementară pe care compania o resimte în UE.
„Este un nonsens să tratezi datele industriale și cele generate de mașini la fel ca datele personale... Nu le pot explica acționarilor mei de ce investesc bani într-un mediu care mă frânează”, a spus acesta.
Declarația poate fi interpretată nu doar prin prisma cadrului european de reglementare a inteligenței artificiale și a negocierilor în curs pe AI Omnibus, ci și prin cea a cadrului legislativ privind datele, care rămâne un obstacol major atât pentru companiile mici, cât și pentru cele mari din Europa.
„Efectul Trump”: provocarea Europei de a-și păstra propria industrie
Amenințarea pierderii campionilor industriali europeni, cel puțin parțial, este cât se poate de reală: mixul american de dereglementare, taxe reduse pentru producătorii interni prin legendarul proiect de lege „One big beautiful bill” și amenințarea permanentă a unor noi tarife, cu incertitudinea aferentă, îi determină pe jucătorii industriali europeni să-și diversifice investițiile pentru a-și menține accesul la piața de consum americană.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat la Forumul Economic Mondial 2025 că „nu va exista un loc mai bun pe Pământ pentru a crea locuri de muncă, a construi fabrici sau a dezvolta o companie decât chiar aici, în buna noastră Americă.”
SUA monitorizează toate companiile globale care planifică investiții pe teritoriul american, iar pe lista „efectului Trump” figurează deja 15 companii din UE.
Dacă aceste investiții sunt noi sau fuseseră deja planificate și sunt doar folosite ca PR politic rămâne incert, însă, analizând listele, grupul Siemens Healthineers va investi 150 de milioane de dolari „pentru extinderea producției, inclusiv relocarea operațiunilor de fabricație ale companiei Varian din Mexic în California”; Siemens va investi 285 de milioane de dolari „în producție și centre de date pentru inteligență artificială în SUA, ceea ce va crea peste 900 de noi locuri de muncă calificate în producție”; iar Siemens Energy va investi un miliard de dolari „pentru creșterea producției de echipamente pentru rețele electrice și turbine pe gaz pe teritoriul american și extinderea programelor de ucenicie și formare.”
Perspectiva germană asupra industriei și datelor
Companiile germane Siemens și SAP au vorbit pe larg, anterior, despre necesitatea revizuirii regulilor privind inteligența artificială și datele pentru marea industrie europeană, un mesaj care a rezonat cu guvernul german. Cel puțin la nivel declarativ, cancelarul german Friedrich Merz a susținut ideea simplificării în multe domenii, cu accent special pe regulile de IA pentru industrie, la recentul târg Hannover Messe.
Deși nu se află deocamdată în prim-plan, dezbaterile privind viitorul Data Act – care, ca urmare a Strategiei Europene pentru Uniunea Datelor, va încerca să fuzioneze Directiva privind datele deschise și Regulamentul privind guvernanța datelor, abrogând totodată Regulamentul privind libera circulație a datelor non-personale – vor fi interesante de urmărit din perspectiva consumatorilor și a companiilor mai mici.
Judecând după primele scurgeri din poziția Consiliului, industria europeană face lobby intens pentru a argumenta că unele obligații impuse jucătorilor industriali de a partaja date în cadrul Data Act sunt excesive și, prin urmare, amenință secretele lor comerciale.
Realitatea este că marii jucători industriali sunt reticenți în a-și partaja sau vinde datele unor companii mai mici, orientate pe date, chiar dacă nu au planuri de a operaționaliza aceste date ei înșiși.
Acest lucru s-a reflectat și în comunicarea Strategiei pentru Uniunea Datelor: „Producătorii individuali sunt reticenți în a partaja aceste date din motive legate de secrete comerciale, confidențialitate și concurență.”
Per ansamblu, găsirea unui echilibru între satisfacerea cererilor industriei și facilitarea unei economii europene mai largi a datelor va fi dificilă pentru UE.
Această provocare este amplificată de politicienii și grupurile de lobby care se opun simplificării, catalogând adesea astfel de eforturi drept „lobby american”, ignorând totodată declarațiile reale ale jucătorilor industriali europeni.
Fricțiunile politice din spatele Gigafabricilor de IA: suveranitate versus viteză
Una dintre pietrele de temelie ale Planului de Acțiune al UE pentru Continentul IA este dezvoltarea a cinci Gigafabrici europene de inteligență artificială – facilități de mari dimensiuni, cu putere de calcul masivă și centre de date, menite să susțină nevoile industriei europene de dezvoltare și aplicare a IA.
Problema este că fiecare Gigafabrică va necesita cel puțin 100.000 de cipuri, dintre care majoritatea provin în prezent din SUA. Deși UE depune eforturi intense pentru a-și dezvolta propria industrie de cipuri, sectorul are nevoie de aceste cipuri optimizate pentru IA aici și acum.
Reacția rapidă a UE la Planul Biden privind difuzarea inteligenței artificiale, la începutul lui 2025, când oficialii Comisiei au cerut SUA să-și regândească abordarea, ilustrează și mai bine faptul că blocul comunitar nu are încă capacitatea de a produce aceste cipuri pe plan intern.
UE a lansat Legea europeană a cipurilor (European Chips Act) în 2022, cu un obiectiv ambițios: dublarea cotei Europei pe piața globală a semiconductorilor, la 20%, până în 2030.
Proiectele importante de interes european comun (IPCEI) dedicate cipurilor au început să fie implementate în 2023, iar cererea globală – care se estimează că va crește cu aproximativ 25% - trage industria europeană în sus, cu o creștere estimată în două cifre în 2026.
Însă, odată cu avântul inteligenței artificiale și nevoia urgentă de cipuri optimizate pentru IA, UE inițiază acum Chips Act 2.0, menit să reducă decalajul dintre liderii globali în cipuri pentru IA și capacitatea europeană. Dialogurile cu industria estimează o nevoie de cel puțin 30-60 de miliarde de euro în finanțare UE, suplimentată de 50-60 de miliarde de la statele membre, ajungând la un total – inclusiv investițiile private – de 200-300 de miliarde de euro.
Revenind la Gigafabricile de IA – la începutul lui 2026, un grup de țări, de la Franța la Polonia, a cerut Comisiei mai multe detalii privind condițiile și regulile înainte de lansarea apelului pentru Gigafabrici.
Euractiv a comentat că Franța este nemulțumită de perspectiva ca Gigafabricile de IA și banii contribuabililor europeni să fie canalizați spre achiziția masivă de cipuri americane, fără a se explora suficient alternativele europene, în timp ce ministerele germane devin tot mai puțin vocale pe acest subiect, invocând o posibilă incompatibilitate cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
Ceea ce rămâne nespus este cum să fie stimulată creșterea industriei locale de cipuri (o soluție pe termen lung), satisfăcând în același timp nevoile imediate (o soluție pe termen scurt). Pentru țările cu industrii competitive la nivel global, care sunt curtate – uneori forțate – de alte jurisdicții să se relocheze în fiecare zi, explorarea alternativelor europene ar putea doar să prelungească procesul și să dilueze investiția deja modestă (20 de miliarde de euro) pentru Gigafabricile de IA.
Mai mult, deși consolidarea industriei europene de cipuri deja existente prin Chips Act 2.0 și investiții suplimentare este o mișcare logică și strategică din partea UE, procesele de implementare și finanțare riscă să se împotmolească în tipicul labirint birocratic și în divergențele de interese. Rezultatul probabil va fi un proces lent, care nu va ține pasul cu viteza americană sau asiatică.
Ştiri video recomandate
