Un studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI) a ajuns la o concluzie tranșantă: Ordinea în care România și-a construit securitatea după 1990 se subțiază, fapt care afectează și independența energetică. Dumitru Chisăliţă, președintele AEI, susține că statutul de beneficiar pasiv de securitate devine instabil, iar “valoarea noastră strategică se va măsura mai puțin în declarații și mai mult în capacitatea de acțiune”.
Potrivit acestuia, în ciuda retoricii care a încurajat de la începutul anilor ‘90 interconectarea piețelor de energie, astăzi, într-un context de competiție între marile puteri, așa cum se prefigurează, resursele sunt folosite ca armă – fragmentarea piețelor și riscul de întreruperi, inclusiv atacuri hibride, face ca actualul model de securitate să devină insuficient.
“În acest cadru, energia este mutată din registrul economic în registrul de securitate. Nu pentru că prețul energiei ar fi singurul determinant al puterii, ci pentru că energia alimentează continuitatea statului: industrie, transport, sănătate, comunicații, ordine publică, apărare. Un stat poate rămâne formal suveran și totuși să fie vulnerabil dacă, în criză, nu poate furniza electricitate, căldură și combustibili. Analiza afirmă, fără menajamente, că în secolul XXI eșecul statal poate apărea prin blocarea sistemelor critice, nu neapărat prin invazie”, a precizat Dumitru Chisăliţă.
În acest context, AEI susține necesitatea trecerii la o formă mai complexă decât a independenței energetice – ”autonomia energetică”. Aceasta presupune capacitatea de a acoperi consumul critic în vârf și în criză din resurse și infrastructuri real controlabile (producție, rețele, stocuri, flexibilitate).
Asociația atrage atenția că dependența de importuri și de piețe spot poate deveni în momente de criză o vulnerabilitate strategică .
Scenarii posibile pentru securitatea energetică a României
Dumitru Chisăliţă spune că există trei traiectorii posibile pentru România anilor 2025–2035:
Scenariul A – Autonomia energetică ca autosusținere în stres.
“Esența lui este simplă: producție internă suficientă în momentele de vârf, mix electric echilibrat (surse stabile completate de regenerabile integrate fără a destabiliza sistemul), rețele redundante și protejate, stocuri strategice gestionate pe criterii de risc, nu de optimizare de moment. În această logică, energia devine instrument de suveranitate: reduce șantajul, stabilizează costurile, susține competitivitatea și, crucial, permite funcționarea capacităților militare și administrative fără constrângeri externe majore. Beneficiul secundar, dar strategic, este poziționarea regională: România ar putea oferi sprijin limitat vecinilor și ar deveni furnizor de stabilitate, nu doar consumator al ei”, precizează expertul în energie.
Scenariul B este inversul scenariului A: achiziționarea de energie din import la vârf de consum, stocuri exclusiv comerciale.
Potrivit președintelui AEI, în acest tablou, energia nu mai este doar scumpă, dar devine rară: “Apar raționalizări, întreruperi, prioritizări dure. Prețurile cresc abrupt, economia intră în stres, bugetul se sufocă din compensări, iar societatea se fragmentează sub presiunea inechității percepute și a dezinformării. Consecința strategică centrală este degradarea apărării: costuri operaționale mai mari, logistică afectată. Într-o regiune instabilă, aceasta nu este o problemă sectorială, ci un risc de securitate națională”.
Cel mai nesustenabil și periculor, deși “seducător” este scenariul C, potrivit expertului în energie: suficientă funcționare a sistemelor energetice ca să nu pară urgent, suficientă vulnerabilitate ca să coste constant.
“Importuri sezoniere gestionate ad-hoc, proiecte strategice blocate (hidro, extragere de gaze etc.) sau împinse înainte fără un orizont de timp, rețele parțiale modernizate, intervenții reactive și plafonări care calmează temporar, dar nu repară structural. România rămâne într-un regim de improvizație administrată: nu colapsează, dar nici nu câștigă libertate de mișcare. Devine dependentă de „unde bate vântul” geopoliticii. România se găsește astăzi în această situație periculoasă”.
Ştiri video recomandate
