Economia începe noul an sub presiunea unor riscuri majore, într-un climat dominat de incertitudine, decizii politice fragmentate și dezechilibre persistente. La start de an, perspectivele sunt fragile, iar primele luni se anunță decisive pentru direcția economică a României, într-un context marcat de deficit bugetar ridicat, inflație încă prezentă și temeri legate de o posibilă recesiune.
În ediția specială Income Winter Edition, profesorul de economie Christian Năsulea a avertizat că prima jumătate a anului ar putea fi una dificilă, cu un risc real de încetinire economică. Deși termenul de stagflație este evitat, combinația dintre creștere slabă, inflație și costuri mari de finanțare creează un blocaj din care ieșirea ar fi lentă și costisitoare.
„Foarte mulți dintre politicienii noștri de top, care par să nu înțeleagă niște lucruri, dincolo de faptul că nu se pot pune de acord, au o viziune care nu corespunde cu viziunea ortodoxă asupra economiei, cu modul în care sunt de acord majoritate a econmisiilor că funcționează lucrurile. Și atunci, ca să ne referim la 2026, acesta nu e un cadru bun de la care să așteptăm rezultate extraordinar de bune, când ai politicieni care, dacă înțeleg, au idei care merg în direcții diferite și nu se pot pune de acord. Și printre ei mai ei și politicieni care nu înțeleg efectiv cum funcționează lucrurile, perspectivele pentru noi nu sunt foarte roz în acest moment.
Există un cuvânt pe care economiștii nici nu vor să îl gândească, pentru că este înspăimântător: stagflație. Ne dă fiori doar la gândul că am putea să ajungem în această situație din care este foarte greu să ieși. Pe indicatori, pe datele pe care le avem deocamdată la îndemână, pare că pe acolo suntem. Este într-adevăr o problemă, pentru că trebuie să fie luate niște măsuri foarte inteligente ca să ieșim ușor dintr-o astfel de situație, dacă ea se va confirma.
Ca să explicăm un pic și de ce am ajuns aici, din punctul meu de vedere, analizând creșterile de preț, structura inflației pe 2025, este limpede faptul că în ciuda creșterilor de taxe care au contribuit cu niște procente la inflație, în ciuda fenomenelor efectelor legate de liberalizarea pieței de energie electrică, care și ele au contribuit cu câteva procente, accizele la carburanți evident că au contribuit câteva procente, și accizele la băuturi alcoolice și tutun au contribuit cu câteva procente. Dar în structura inflației mai mult de jumătate din analizele pe care le-am făcut noi reprezintă de fapt efectele deficitului bugetar, reprezintă efectul împrumuturilor foarte mari pe care statul român le face numele nostru, punând ulterior niște bani în piață, fie prin investiții, fie prin pensii, salarii sau alte cheltuieli.
Orice am face, ajungem întotdeauna la aceeași concluzie, concluzia că statul român, fie că vrem să numim asta reformă sau nu sau orice nume i-am dat, trebuie să-și reducă în acest moment cheltuielile. Discuția legată de taxe, din punctul ăsta de vedere, vine în subsidiar. Da, ar trebui taxele să fie reduse ca să putem să stimulăm economia, să poată statul să colecteze bani mai mulți de la o bază mai mare, cu niște taxe mai mici, pentru că asta a funcționat până acum în această țară și asta va funcționa și în continuare”, spune Năsulea.
Împrumuturile masive ale statului continuă să apese asupra economiei, alimentând inflația și limitând spațiul de manevră pentru politici de stimulare. În aceste condiții, politica monetară rămâne prudentă, iar așteptările privind o relaxare rapidă a dobânzilor sunt temperate.
În opinia analiștilor, Banca Națională va menține dobânzile la niveluri ridicate atât timp cât presiunile inflaționiste și dezechilibrele fiscale persistă, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru creditare și investiții. Iar mediul privat resimte direct aceste tensiuni.
Antreprenorul Lucian Cojocaru a subliniat că pentru companii urmează „perioade foarte stranii”, marcate de impredictibilitate și presiuni fiscale. În plus, majorarea TVA este în continuare criticată de antreprenori, în lipsa unor măsuri complementare care să susțină competitivitatea și dezvoltarea afacerilor.
Pe fondul scumpirii energiei în Europa și al presiunilor externe, România rămâne vulnerabilă din cauza unei structuri economice care generează crize recurente. Evoluția cursului valutar este greu de anticipat, iar menținerea stabilității depinde de factori interni și externi dificil de controlat.
În acest context, 2026 pare să se joace în mare parte în mediul privat, care rămâne principalul pilon de susținere al economiei, într-un an al deciziilor dificile și al pariurilor cu miză mare.
Ştiri video recomandate
