România ar putea ajunge pe primul loc la procesarea alimentelor în sud-estul Europei. Totul se datorează unor investiții ce depășesc 1 miliard și jumătate de euro pentru acest sector strategic. În paralel, Protecția Consumatorilor cere introducerea în magazine a unui raft destinat exclusiv produselor românești.
Primele zile ale Guvernului Bolojan s-au concentrat pe măsurile dure ce trebuie luate, caracterizate drept "o frână bruscă" chiar de membri ai Executivului, însă perspectiva rămâne una pozitivă.
"Va trebui, după ce oprim mașina înainte de prăpastie, să ne uităm ce facem mai departe. Asta înseamnă pachetul 2 și 3, unde va trebui să oferim încredere în viitor. Trebuie să ne întrebăm ce putem face astfel încât economia României să poată decola: debirocratizare, digitalizare, finanțări – și nu mă refer doar la cele din partea statului, pentru că va fi dificil. Desigur, avem fonduri europene, însă mă refer și la finanțări private și, în acest sens, mă uit către bănci", a spus vicepremierul Dragoş Anastasiu.
În ciuda măsurilor de austeritate, investiţiile în domenii-cheie trebuie să continue, avertizează experții. Un exemplu este sectorul agroalimentar. În următorii 4 ani, România ar putea deveni cel mai puternic stat din sud-estul Europei pe procesarea alimentelor, după finalizarea proiectelor de peste 1,7 miliarde de euro contractate pe Investalim şi prin Planul Strategic.
"Va fi o regândire a programului pe fonduri europene și acestea vor fi dirijate către partea de deficit a balanței comerciale. Dacă am reușit în doi ani să facem ferme de reproducție și peste 10 milioane de locuri în sectorul avicol și producem peste 90 de milioane de pui în România, de ce să nu dirijăm aceste investiții? Lăsăm un pic stadioanele, sălile de sport, și, dacă vrem să echilibrăm deficitul bugetar în următorii ani, trebuie să mergem pe aceste investiții care aduc plusvaloare", a spus ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
În paralel cu proiectele pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar, trebuie combătute problemele actuale ale industriei, subliniază autoritățile. Eradicarea tuturor focarelor de pestă porcină, de exemplu, ar aduce mai multe produse la raft, cu impact direct asupra prețului, și ar transforma România într-un jucător important pe piața cărnii de porc, la fel cum este pe segmentul de pasăre.
"În 2021, când am preluat mandatul, în România existau 1.600 de focare de pestă porcină și 80 de ferme afectate. Astăzi, mai avem doar 25 de focare. Încercăm să combatem aceste focare și să trecem din zona roșie în zona roz, pentru a putea exporta ceea ce producem în România", a spus Alexandru Bociu, directorul ANSVSA.
Autorităţile au în plan alocarea unui spaţiu comercial important, pentru produsele autohtone, dar după ce vor putea fi eliminate etichetările false sub care se ascunde marfă de import.
"Am găsit etichete cu steagul României, iar la verificarea trasabilității produselor am constatat că acestea proveneau, de fapt, din alte țări. Propunem să găsim o soluție prin care să existe un raft dedicat produsului românesc. Este un model care funcționează în Polonia, funcționează în Franța", a spus Paul Anghel, directorul general al ANPC.
Sectorul agroalimentar contribuie cu aproximativ 4,5% la Produsul Intern Brut al României. Acest eveniment a fost organizat de Carmistin și de Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România.
