Într-un context marcat de criza gazelor din Europa, generată de tensiunile din Orientul Mijlociu, România își consolidează rolul energetic prin avansul proiectului Neptun Deep. La Tuzla, lucrările la stația de măsurare a gazelor și la centrul de control sunt în plină desfășurare, infrastructura-cheie care va prelua producția din Marea Neagră.
50 de nave vor lucra anul acesta în largul Mării Negre pentru finalizarea proiectului Neptun Deep. Miza este una uriașă: un zăcământ de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze, suficient pentru a acoperi consumul României pentru următorul deceniu.
"În larg, cel cu două macarale este Castorone, vaporul care întinde practic conducta, prin sudură continuă: patru linii de sudură și, practic, prin spate are o rampă prin care lasă conducta pe fundul mării", a explicat Cristian Hubati, director exploatare Neptun Deep, pentru Antena 3 CNN.
Odată cu finalizarea rețelei de conducte din larg, gazele vor fi aduse la țărm.
S-a forat deja microtunelul la care se va conecta conducta care va extrage gazele din Marea Neagră. Discutăm de 8 miliarde m³ anual, care vor fi extrași din largul mării și vor ajunge pe țărm, ceea ce va dubla producția de gaze a României și va pune țara noastră pe harta jucătorilor europeni a gazelor.
În Tuzla se construiesc atât centrul de control, cât şi stația de tratare a gazelor. Acestea vor fi extrase din Marea Neagră, apoi, vor fi procesate și introduse în conducta Transgaz, urmând să ajungă în sistemul național.
Progresele proiectului vin într-un context în care Europa se pregătește pentru o posibilă criză energetică generată de tensiunile din Orientul Mijlociu. Blocarea Strâmtorii Ormuz a dus la creșterea prețurilor pe piețele internaționale, iar Neptun Deep ar putea deveni un scut energetic pentru Europa.
"Va asigura securitatea cu aprovizionare gaze naturale atât pentru consumul intern, cât și pentru regiune. Va asigura o ofertă de gaze naturale ușor superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât formarea unui preț real și corect în România, atât pentru consumatorul casnic, cât și pentru consumatori industrial", a declarat Aristotel Marius Jude, director adjunct Romgaz, azi, în faţa jurnaliştilor.
Investiția de 4 miliarde de euro implică însă și riscuri logistice din cauza războiului de la graniță, dar şi riscuri economice majore.
"Am gestionat numeroase riscuri – riscuri de execuție, riscuri legate de subcontractori, riscuri de inflație. Am trecut prin mai multe tipuri de provocări pentru a putea duce proiectul la bun sfârșit. Faptul că avem în continuare producție în Marea Neagră este o dovadă că putem livra gaz și din acest proiect", a precizat Christiana Verchere, CEO-ul OMV Petrom.
Primele gaze sunt așteptate să ajungă în sistemul național în 2027. Odată cu creșterea producției, facturile ar putea scădea, iar statul ar urma să încaseze venituri semnificative, estimate la aproximativ 20 de miliarde de euro pe durata proiectului.
Ştiri video recomandate
