Marea Britanie alocă drone și avioane de luptă pentru securizarea Strâmtorii Ormuz. Anterior, a trimis un distrugător în zonă

Marea Britanie a anunțat că va contribui cu drone vânătoare de mine, avioane de luptă Typhoon și cu distrugătorul HMS Dragon la o misiune multinațională de securizare a transportului prin Strâmtoarea Ormuz, transmite Agerpres, care citează Reuters.

Anunțul a fost făcut de secretarul britanic al Apărării, John Healey, în timpul unui summit în format virtual cu peste 40 de omologi din alte state implicate în misiune.

Demnitarul a precizat că operațiunile de securizare a strâmtorii vor demara atunci când condițiile o vor permite.

"Împreună cu aliații noștri, această misiune multinațională va fi defensivă, independentă și credibilă", a afirmat el.

Contribuția britanică va fi sprijinită printr-un nou fond de 115 milioane de lire sterline (155,53 milioane de dolari) pentru drone vânătoare de mine și sisteme antidrone.

Pachetul va include sisteme autonome de detecție și eliminare de mine maritime, bărci-drone de mare viteză, avioane Typhoon pentru patrule aeriene și nava HMS Dragon, un distrugător aflat deja în drum spre Orientul Mijlociu.

Marea Britanie are deja desfășurați peste 1.000 de militari în regiune în cadrul operațiunilor defensive actuale, inclusiv echipe antidrone și escadrile de avioane de vânătoare.

Un fost negociator al Departamentului de Stat a declarat luni, la CNN, că în prezent este „mult mai dificil” să se ajungă la un acord cu Iranul decât în perioada în care a participat la negocierile pentru acordul nuclear din 2015 dintre Teheran și marile puteri.

Alan Eyre, vorbitor de persană și fost membru important al echipei de negociere a administrației Barack Obama, a declarat pentru CNN că afirmațiile președintelui Donald Trump privind poziția Iranului par să fie rezultatul „fie al unei comunicări greșite, fie al unei invenții”.

Eyre a spus că i se pare „incredibil” ca Iranul să fi acceptat încă de la începutul actualelor discuții să trimită în Statele Unite tot uraniul său puternic îmbogățit.

„Multe dintre lucrurile pe care le auzim în public nu reflectă realitatea din spatele negocierilor, de nicio parte”, a spus el.

Eyre, care în prezent este cercetător la Middle East Institute, a mai afirmat că Iranul este „mult mai puțin dispus” să încheie un acord decât era în 2015, când avea o conducere considerată „relativ mai moderată”.

Potrivit acestuia, Iranul are acum o conducere „mai dură și mai radicală”, iar discuțiile nu mai vizează doar programul nuclear. Printre problemele importante se află și situația din Strâmtoarea Hormuz.

„Prin urmare, va fi mult mai greu să se ajungă la o înțelegere cu actuala administrație iraniană”, a spus Eyre.

Administraţia Trump oferă o recompensă de până la 15 milioane de dolari „pentru informaţii care duc la perturbarea mecanismelor financiare” ale puternicului Corp al Gărzilor Revoluţionare Islamice din Iran, în timp ce Statele Unite încearcă să crească presiunea asupra Teheranului, relatează CNN.

Recompensa este oferită de Programul Recompense pentru Justiţie al Departamentului de Stat şi vine în contextul eforturilor administraţiei de a sufoca economia iraniană şi de a presa Teheranul să accepte un acord.

Programul Recompense pentru Justiţie oferă recompensa pentru informaţii "despre sursele de venit ale IRGC, IRGC (Qods Force), ale filialelor sale sau ale principalelor mecanisme financiare de facilitare," inclusiv companii-front, persoane care ajută IRGC să evite sancţiunile sau instituţii financiare care fac afaceri cu acestea.

De asemenea, caută informaţii despre "cum transferă IRGC fonduri şi materiale către proxeneţii şi partenerii săi terorişti şi miliţii", "instituţiile financiare sau casele de schimb care facilitează tranzacţiile IRGC" sau afacerile deţinute de IRGC.

Luni, administraţia Trump a impus sancţiuni asupra a 12 persoane şi entităţi pentru rolurile lor în presupusa facilitare a vânzării şi transportului de petrol iranian către China de către IRGC.

Preşedintele SUA Donald Trump a devenit tot mai frustrat de modul în care iranienii gestionează negocierile pentru încheierea războiului, iar unii consilieri ai săi spun că acesta ia acum în calcul, mai serios decât în ultimele săptămâni, reluarea operaţiunilor militare de amploare, relatează CNN.

Trump şi-a pierdut răbdarea din cauza menţinerii închiderii Strâmtorii Ormuz, precum şi a ceea ce el percepe drept diviziuni în conducerea iraniană, care împiedică Teheranul să facă concesii substanţiale în negocierile nucleare, potrivit unor surse familiarizate cu discuţiile. Cel mai recent răspuns al Iranului, pe care Trump l-a catalogat drept „total inacceptabil” şi „stupid”, i-a determinat pe mai mulţi oficiali să se întrebe dacă Teheranul este dispus să adopte o poziţie serioasă de negociere, au spus aceştia.

În cadrul administraţiei există tabere diferite care recomandă direcţii alternative privind modul de acţiune, au afirmat sursele. Unii oficiali, inclusiv din Pentagon, susţin o abordare mai agresivă pentru a forţa Iranul la masa negocierilor - inclusiv lovituri ţintite care să slăbească şi mai mult poziţia Teheranului. Alţii însă insistă să se acorde diplomaţiei o şansă reală, au spus sursele.

Mulţi apropiaţi ai lui Trump doresc ca mediatorii pakistanezi să fie mult mai direcţi în comunicarea cu iranienii. Unii oficiali din administraţie s-au întrebat de mai mult timp dacă pakistanezii transmit suficient de ferm nemulţumirea lui Trump faţă de stadiul negocierilor, aşa cum a exprimat-o public preşedintele. De asemenea, unii oficiali americani cred că Pakistanul prezintă frecvent Statelor Unite o versiune mai favorabilă a poziţiei Iranului decât cea care reflectă realitatea, au spus două dintre surse.

A existat o presiune intensă din partea ţărilor din regiune şi a Pakistanului pentru a le transmite iranienilor că Trump este frustrat şi că aceasta este ultima lor şansă de a se angaja serios pe calea diplomaţiei, însă nu pare că Iranul ascultă sau ia pe cineva în serios, a declarat luni un oficial regional.

Acesta a spus că SUA şi Iranul operează cu niveluri diferite de toleranţă şi cu calendare diferite în abordarea negocierilor, iar Teheranul rezistă presiunii economice de decenii.

Trump s-a întâlnit din nou luni la Casa Albă cu echipa sa de securitate naţională pentru a discuta opţiunile existente.

Surse familiarizate cu discuţiile spun că este puţin probabil ca o decizie majoră privind paşii următori să fie luată înainte de plecarea preşedintelui în China, programată pentru marţi după-amiază.

Donald Trump a declarat că armistițiul dintre SUA și Iran se află într-o „stare critică”, după ce a respins ultima propunere trimisă de Teheran pentru oprirea conflictului.

Întrebat dacă încetarea focului mai este în vigoare, Trump a răspuns că situația este „incredibil de fragilă” și a comparat armistițiul cu un pacient „ținut în viață de aparate”:

„Aș numi-o cea mai slabă din acest moment, după ce am citit mizeria aia de document pe care ne-au trimis-o. Nici măcar n-am terminat-o de citit. Au spus... n-o să-mi pierd timpul citind-o. Aș spune că e una dintre cele mai slabe în clipa de față. E ținută în viață de aparate,  genul acela de situație în care doctorul intră și spune „Domnule, persoana iubită are aproximativ 1% șanse de supraviețuire!”.

Trump a susținut că Iranul garantează că nu va dezvolta arme nucleare pentru „o perioadă foarte lungă de timp”, însă a acuzat Teheranul că își schimbă constant poziția în negocieri.

El a criticat presa americană care a pus sub semnul întrebării amploarea atacurilor și a insistat că armata SUA este „cea mai puternică din lume”.

Trump a declarat că are un „plan foarte simplu” pentru conflictul cu Iranul: „Ei nu pot avea o armă nucleară”. Potrivit acestuia, acest subiect nici măcar nu ar fi fost menționat în propunerea transmisă de partea iraniană.

Donald Trump a spus că Teheranul „nu poate și nu va avea o armă nucleară” și a calificat oferta venită din partea Iranului drept „o propunere prostească”.

Trump a susținut că armata iraniană a fost deja grav afectată. Potrivit acestuia, marina Iranului ar fi fost practic distrusă, forțele aeriene nu mai există, iar sistemele de apărare antiaeriană și radarele au fost eliminate.

„Teoretic, am obținut deja o victorie completă din punct de vedere militar”, a afirmat Trump.

Președintele american a mai spus că mai mulți lideri iranieni au fost eliminați și a criticat fostele administrații democrate, afirmând că Barack Obama și Joe Biden ar fi acceptat condiții „mult mai rele” în negocierile cu Iranul:

„Este o propunere prostească. Și nimeni nu ar fi acceptat-o, deși Obama ar fi acceptat-o, Biden ar fi acceptat-o. Ceea ce au acceptat ei a fost mult mai rău”.

Donald Trump a criticat dur duminică răspunsul dat de Iran la propunerea americană de a pune capăt războiului, considerându-l „total inacceptabil”.

„Tocmai am citit răspunsul aşa-zişilor «reprezentanţi» ai Iranului. Nu-mi place – ESTE TOTAL INACCEPTABIL!”, a scris el pe reţeaua sa Truth Social.

Răspunsul Iranului s-a concentrat pe încetarea războiului pe toate fronturile, în special în Liban, precum şi pe siguranţa navigaţiei prin strâmtoarea Ormuz, a precizat televiziunea de stat iraniană, fără a indica însă cum sau când s-ar putea redeschide această cale navigabilă vitală.

Acest răspuns iranian a venit în urma unei propuneri a SUA de a pune capăt luptelor înainte de a începe negocierile pe chestiuni mai controversate, inclusiv programul nuclear al Iranului.

Agenţia de ştiri semi-oficială iraniană Tasnim a declarat că propunerea Teheranului include încetarea imediată a războiului pe toate fronturile, încetarea blocadei navale a SUA, garanţii că nu vor mai avea loc atacuri asupra Iranului şi ridicarea sancţiunilor împotriva Iranului, inclusiv a interdicţiei SUA privind vânzările de petrol iranian.

Donald Trump a scris, duminică, pe rețeaua sa socială Truth Social, că de 47 de ani Iranul „duce cu vorba” SUA și restul lumii. Președintele american a adăugat că „nu vor mai râde foarte mult timp”. Nu a comentat informația potrivit căruia Iranul a trimis un răspuns la planul american pentru încheierea conflictului. 

„Iranul s-a jucat cu Statele Unite și cu restul lumii timp de 47 de ani („ÎNTÂRZIE, ÎNTÂRZIE, ÎNTÂRZIE!”), iar apoi, în cele din urmă, a dat lovitura când Barack Hussein Obama a devenit președinte. El nu doar că le-a fost favorabil, ci a fost extraordinar pentru ei, trecând practic de partea lor, abandonând Israelul și toți ceilalți aliați și oferindu-i Iranului o nouă șansă de viață, mare și foarte puternică.

Sute de miliarde de dolari și 1,7 miliarde de dolari în numerar, verzi, au fost transportați cu avionul la Teheran și le-au fost înmânați pe tavă. Fiecare bancă din Washington D.C., Virginia și Maryland a fost golită — era atât de mulți bani încât, când au ajuns, bandiții iranieni nu știau ce să facă cu ei. Nu mai văzuseră niciodată asemenea bani și nu îi vor mai vedea.Banii au fost scoși din avion în valize și genți, iar iranienii nu își puteau crede norocul.

În cele din urmă, l-au găsit pe cel mai mare NAIV dintre toți, sub forma unui președinte american slab și prost. A fost un dezastru ca „lider” al nostru, dar nu la fel de rău ca Somnorosul Joe Biden! 

Timp de 47 de ani, iranienii ne-au „dus cu vorba”, ne-au ținut în așteptare, ne-au ucis oamenii cu bombe improvizate pe marginea drumului, au reprimat proteste și, recent, au omorât 42.000 de protestatari nevinovați și neînarmați, râzând de țara noastră, care este acum din nou măreață. Nu vor mai râde pentru mult timp”, a scris Trump pe Truth Social. 

SUA au nevoie doar de încă „două săptămâni în plus” pentru a-şi atinge toate ţintele în Iran, a declarat preşedintele american Donald Trump într-un interviu înregistrat săptămâna trecută și difuzat duminică cu jurnalista independentă Sharyl Attkisson, relatează AFP, potrivit Agerpres. 

Preşedintele a spus că iranienii „sunt învinşi pe plan militar” şi nu a ezitat să-i critice din nou pe aliații SUA din NATO, calificând Alianţa Nord-Atlantică drept un „tigru de hârtie”.

„Ei sunt învinşi pe plan militar, poate că nu-şi dau seama, dar cred că ei o ştiu. Asta nu înseamnă că ei şi-au spus ultimul cuvânt”, a spus Donald Trump. 

Președintele american a lăsat să se înţeleagă că armata americană ar putea „rămâne pe teren încă două săptămâni pentru a lovi toate ţintele”.

„Noi aveam anumite ţinte în vedere şi probabil că am atins 70% dintre ele, dar mai există altele pe care le-am putea încă lovi şi aceasta nu ar fi decât tuşa finală”, a mai spus Trump.

El şi-a reiterat opinia despre NATO, pe care a comparat-o încă o dată cu un „tigru de hârtie” și s-a plâns de faptul că aliaţii săi nu au fost acolo „pentru a-l ajuta”.

Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că în Iran „mai este de lucru” și a recunoscut că Teheranul păstrează multe dintre capacitățile pe care le avea la începutul războiului, relatează CNN. 

Prim-ministrul israelian a spus, într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes” de la CBS, că războiul americano-israelian împotriva Iranului „a realizat foarte multe, dar nu s-a încheiat”.

El a afirmat că Iranul nu a renunțat la planurile de îmbogățire a uraniului, nu și-a demontat instalațiile nucleare, nu a încetat sprijinul pentru sateliții săi regionali și nici nu a acceptat limite privind programul său de rachete balistice.

„Am avariat o mare parte din acestea, dar totul există în continuare. Și mai este de lucru”, a spus Netanyahu într-un fragment al interviului făcut public de CBS. 

Întrebat cum ar trebui gestionată chestiunea uraniului îmbogățit aflat în posesia Iranului, care rămâne un obiectiv-cheie al negocierilor, Netanyahu a spus că acesta poate fi scos fizic din Iran.

„Nu voi vorbi despre mijloace militare, dar ceea ce mi-a spus președintele Trump - 'vreau să intru acolo' - și cred că se poate face fizic”, a spus el. „Nu asta e problema. Dacă ai un acord și intri și îl iei de acolo, de ce nu? Aceasta este cea mai bună metodă.”

Netanyahu a refuzat să ofere un calendar pentru eliminarea uraniului îmbogățit, numind această misiune „extrem de importantă”.

În timp ce Iranul a transmis răspunsul său la cea mai recentă propunere a SUA pentru încheierea conflictului, mai mulți oficiali de rang înalt de la Teheran au declarat că Iranul nu va capitula în fața Washingtonului, potrivit CNN. 

„Nu ne vom pleca niciodată capetele în fața inamicului, iar dacă apare discuția despre dialog sau negocieri, aceasta nu înseamnă capitulare sau retragere. Mai degrabă, scopul este apărarea drepturilor națiunii iraniene și a intereselor naționale cu forță hotărâtă”, a declarat președintele iranian Masoud Pezeshkian într-o postare pe X.

„Timpul lucrează împotriva americanilor. Este în interesul lor să nu acționeze nesăbuit și să nu se afunde și mai mult în mlaștina în care au intrat. Cea mai bună opțiune este să vă predați și să faceți concesii. Trebuie să vă adaptați la noua ordine regională”, a scris Ebrahim Rezaie, membru al comisiei pentru securitate a parlamentului iranian.

Vicepreședintele Parlamentului, Ali Niksad, de asemenea, a declarat că Statele Unite au ales să își „încerce norocul împotriva unui Iran mare și puternic, iar acum trebuie să accepte consecințele”.

Răspunsul pe care Iranul l-a transmis prin intermediul Pakistanului la propunerea americană privind încheierea conflictului în Orientul Mijlociu se axează pe „sfârşitul războiului şi securitatea maritimă”, a relatat agenţia de presă iraniană Isna, potrivit Agerpres. 

„Punctul central al răspunsului Iranului la propunerea americană vizează 'încheierea războiului şi securitatea maritimă' în Golful Persic şi în Strâmtoarea Ormuz", a transmis Isna pe contul său de Telegram, la scurt timp după ce agenţia oficială de presă a regimului de la Teheran a anunţat că Iranul a transmis acest răspuns aşteptat de Washington încă de vineri, fără a oferi alte detalii. 

Liderul Suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, s-a întâlnit cu un comandant militar de rang înalt, a doua întâlnire față în față pe care Khamenei a avut-o în ultimele zile, potrivit presei de stat iraniene.

Khamenei s-ar fi întâlnit cu generalul-maior Abdollahi, comandantul cartierului general militar, conform agenției semi-oficiale Fars News Agency, și a primit un raport „privind nivelul de pregătire al forțelor armate iraniene”.

Nu au fost publicate fotografii sau înregistrări video de la această întâlnire. De altfel, nicio imagine cu Khamenei nu a fost publicată de presa iraniană de când a fost învestit în luna martie, după ce loviturile americano-israeliene l-au ucis pe tatăl și predecesorul său, Ali Khamenei, ceea ce a dus la speculații privind starea sa de sănătate și locul în care se află.

Abdollahi a declarat că forțele iraniene se află într-o stare ridicată de pregătire, având „echipamentele și armele necesare pentru a contracara acțiunile ostile ale inamicilor americano-sioniști”.

„În cazul oricărei greșeli strategice, agresiuni sau atac din partea lor, răspunsul va fi rapid, intens și puternic”, a fost citat Abdollahi.

Khamenei ar fi afirmat că Iranul „i-a împiedicat pe inamici să își atingă obiectivele malefice” și a emis noi instrucțiuni pentru confruntarea fermă cu aceștia, potrivit relatării agenției Fars.

Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, este în continuare ascuns și rănit, dar joacă un rol esențial în conturarea strategiei de război. Aceasta este concluzia serviciilor de informații ale SUA, potrivit mai multor surse familiarizate cu rapoartele, a relatat CNN. 

Deși nu a mai fost văzut în public, Khamenei ar comunica doar prin întâlniri față în față cu lideri ai regimului de la Teheran sau prin mesaje transmise prin curier. În ciuda eforturilor, nu se știe unde este ascuns, cât de grav a fost rănit și nici în ce măsură cei care pretind că au acces la el spun adevărul.

Iran a trimis un răspuns la planul de pace propus de Statele Unite ale Americii (SUA), relatează CNN. Planul, dacă ar fi agreat, ar duce la o încheiere formală a conflictului înainte să înceapă discuțiile pe chestiuni mai complicate, cum este programul nuclear iranian. 

Secretarul de stat Marco Rubio a spus vineri că se așteaptă un răspuns de la Iran în următoarele ore. A durat mai mult, dar, potrivit presei de stat de la Teheran răspunsul a venit. Potrivit agenției IRNA răspunsul Iranului a venit prin intermediul Pakistanului. 

„Răspunsul Republicii Islamice Iran la cel mai recent proiect de propunere al SUA destinat încheierii războiului a fost transmis astăzi prin intermediul unui mediator pakistanez”, a relatat duminică agenția de presă de stat Islamic Republic News Agency (IRNA).

Agenția nu a oferit detalii despre răspunsul Iranului, precizând doar că: „conform cadrului propus, negocierile din această etapă se vor concentra asupra problemei încheierii războiului din regiune.”

Ultimele ore au adus noi evoluții rapide în războiul cu Iranul. Deși situația pare să se fi calmat acum, atât SUA, cât și Iranul au susținut că au avut loc atacuri, noaptea trecută, în Strâmtoarea Ormuz — iar fiecare parte a dat vina pe cealaltă, scrie Sky News într-o analiză scurtă a ultimelor ore.

Înainte de această ultimă schimbare de situație, optimismul privind un acord era în creștere, iar Donald Trump insistă că negocierile rămân pe drumul cel bun.

„În fiecare dimineață apare un titlu care contrazice ceea ce credeam când m-am culcat. Este epuizant emoțional să ții pasul cu ceva care se mișcă atât de contradictoriu și atât de rapid. Acest război este haotic pentru toată lumea”, spune Michael Clarke, analistul militar al publicației britanice.

Problema proliferării nucleare iraniene nu poate fi rezolvată, ci doar gestionată — însă Donald Trump nu înțelege acest lucru, a spus Clarke.

„Toată lumea pierde din cauza acestei erori strategice masive pe care o face administrația Trump.

Acest război a devenit haotic pentru întreaga economie mondială”.

Trump vede totul ca pe un joc de cărți, așa că se așteaptă să joace poker, dar descoperă că IRGC joacă ruleta rusească, a adăugat Clarke.

„Ei calculează că pot rezista la mai multe rotiri ale tamburului decât el, iar săptămâna aceasta au demonstrat că au dreptate”.

Ultimele ore au adus noi evoluții rapide în războiul cu Iranul. Deși situația pare să se fi calmat acum, atât SUA, cât și Iranul au susținut că au avut loc atacuri, noaptea trecută, în Strâmtoarea Ormuz — iar fiecare parte a dat vina pe cealaltă, scrie Sky News într-o analiză scurtă a ultimelor ore.

Înainte de această ultimă schimbare de situație, optimismul privind un acord era în creștere, iar Donald Trump insistă că negocierile rămân pe drumul cel bun.

„În fiecare dimineață apare un titlu care contrazice ceea ce credeam când m-am culcat. Este epuizant emoțional să ții pasul cu ceva care se mișcă atât de contradictoriu și atât de rapid. Acest război este haotic pentru toată lumea”, spune Michael Clarke, analistul militar al publicației britanice.

Problema proliferării nucleare iraniene nu poate fi rezolvată, ci doar gestionată — însă Donald Trump nu înțelege acest lucru, a spus Clarke.

„Toată lumea pierde din cauza acestei erori strategice masive pe care o face administrația Trump.

Acest război a devenit haotic pentru întreaga economie mondială”.

Trump vede totul ca pe un joc de cărți, așa că se așteaptă să joace poker, dar descoperă că IRGC joacă ruleta rusească, a adăugat Clarke.

„Ei calculează că pot rezista la mai multe rotiri ale tamburului decât el, iar săptămâna aceasta au demonstrat că au dreptate”.

Emiratele Arabe Unite interceptează în prezent atacuri cu rachete și drone lansate de Iran, a anunțat ministerul apărării emiratez într-un comunicat publicat în limba arabă, citat de CNN.

EAU au fost țara care a suportat cele mai multe atacuri iraniene din ultimele două luni.

Sunete de explozii și interceptări s-au auzit în întreaga țară din cauza „operațiunilor aflate în desfășurare împotriva rachetelor și dronelor”, a transmis ministerul, vineri dimineață, pe Twitter.

„Populația este rugată să rămână calmă și să urmeze instrucțiunile de siguranță și securitate emise de autoritățile competente”.

EAU declaraseră anterior că spațiul lor aerian este sigur și lipsit de amenințări pe 9 aprilie, odată cu intrarea în vigoare a armistițiului dintre SUA și Iran, însă au continuat să intercepteze atacuri.

Donald Trump le-a spus reporterilor că armistiţiul este încă în vigoare şi a încercat să minimizeze schimbul de focuri.

„S-au jucat cu noi astăzi. I-am spulberat”, a spus Trump, în timp ce inspecta lucrările de renovare a bazinului de la Memorialul Lincoln din Washington.

Într-o postare pe Truth Social, Trump afirmă că atacatorilor iranieni li s-au provocat „pagube mari” şi că numeroase ambarcaţiuni mici au fost distruse complet.

„Aceste bărci s-au dus la fundul mării rapid şi eficient. Au fost lansate rachete asupra distrugătoarelor noastre, dar au fost interceptate cu uşurinţă. La fel şi dronele care au venit şi au fost distruse în aer”, a scris el. „Au căzut atât de frumos în ocean, exact ca un fluture. O ţară normală ar fi permis acestor distrugătoare să treacă, dar Iranul nu este o ţară normală. Este condus de LUNATICI”, a adăugat Trump.

Trump şi-a reiterat poziţia privind capacităţile nucleare ale Iranului, afirmând că, dacă Teheranul ar avea posibilitatea să folosească o armă nucleară, „ar face-o fără nicio îndoială”.

„Dar nu vor avea niciodată această oportunitate şi, aşa cum i-am lovit din nou astăzi, îi vom lovi mult mai dur şi mult mai violent în viitor dacă nu semnează acordul RAPID!", a spus el.

El a menţionat de asemenea că blocada americană împotriva Iranului rămâne în vigoare, afirmând că cele trei distrugătoare navale atacate se vor alătura din nou acestui "Zid de Oţel".

Ce spun CENTCOM și comandamentul militar iranian

Comandamentul militar comun al Iranului a acuzat SUA că au încălcat armistiţiul prin vizarea unui petrolier iranian şi a unei alte nave, precum şi prin atacuri aeriene asupra unor zone civile de pe insula Qeshm din Strâmtoarea Hormuz şi din zonele de coastă din Bandar Khamir şi Sirik de pe continent. Armata iraniană a afirmat că a răspuns atacând nave militare americane aflate la est de strâmtoare şi la sud de portul Chabahar.

Un purtător de cuvânt al Cartierului General Central Khatam al-Anbiya din Iran a declarat că loviturile iraniene au provocat „pagube semnificative”, însă Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a spus că niciun activ american nu a fost lovit.

CENTCOM a precizat că Iranul a folosit rachete, drone şi ambarcaţiuni mici în atacul care a vizat trei distrugătoare ale marinei americane. SUA au spus că au lovit poziţii de rachete şi drone, precum şi alte locaţii, ca răspuns.

„CENTCOM nu urmăreşte escaladarea, dar rămâne poziţionat şi pregătit să protejeze forţele americane”, se arată într-un comunicat.

Iranul a avertizat de asemenea că va răspunde dacă va fi atacat.

„SUA şi aliaţii lor trebuie să ştie că Iranul va răspunde ferm şi fără cea mai mică ezitare oricărui act de agresiune sau atac”, a declarat purtătorul de cuvânt militar, potrivit televiziunii de stat.

Televiziunea iraniană Press TV a relatat ulterior că, după câteva ore de schimburi de focuri, „situaţia de pe insulele iraniene şi din oraşele de coastă de lângă Strâmtoarea Ormuz a revenit acum la normal”.

Cele două părţi au făcut schimburi sporadice de focuri de la intrarea în vigoare a armistiţiului, pe 7 aprilie.

Luni, armata americană a anunţat că a distrus şase ambarcaţiuni iraniene de mici dimensiuni şi a interceptat rachete de croazieră şi drone iraniene, în timp ce Teheranul încerca să împiedice un efort naval american de redeschidere a transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Trump cere o încheiere negociată a conflictului

Trump a sugerat că discuţiile cu Iranul continuă conform planului, în pofida ostilităţilor de joi, spunând reporterilor: „Negociem cu iranienii”.

Înaintea celor mai recente atacuri, SUA au prezentat o propunere care ar pune capăt oficial conflictului, dar care nu răspunde principalelor cerinţe americane: suspendarea activităţilor nucleare ale Iranului şi redeschiderea strâmtorii, prin care, înainte de război, tranzita o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol şi gaze.

Teheranul a declarat că nu a ajuns încă la o concluzie privind planul aflat în discuţie.

Iranienii vor sărbători în curând o „mare victorie” în războiul cu SUA şi Israelul, a declarat prim-vicepreşedintele Mohammad Reza Aref, potrivit televiziunii de stat Press TV.

„Vom organiza în curând celebrarea victoriei noastre, iar sancţiunile şi presiunile impuse naţiunii iraniene în ultimii ani vor fi ridicate odată cu marea victorie a poporului iranian", l-a citat Press TV pe Aref.

Cu toate acestea, Trump a afirmat că Iranul a acceptat cererea sa ca Teheranul să nu poată obţine niciodată arma nucleară, interdicţie despre care afirmă că este prevăzută explicit în propunerea SUA.

„Nu există nicio şansă. Ei ştiu asta şi au fost de acord cu asta. Să vedem dacă sunt dispuşi să semneze”, a spus Trump.

Întrebat când ar putea fi încheiat un acord, Trump a răspuns: „S-ar putea să nu se întâmple, dar s-ar putea întâmpla în orice zi. Cred că ei îşi doresc acordul mai mult decât mine”.

Armata iraniană a acuzat SUA de „violarea acordului de încetare a focului”, după ce forțele americane au atacat un tanc petrolier iranian care se deplasa în Strâmtoarea Ormuz, informează BBC.

Conform unui comunicat al armatei iraniene publicat de televiziunea de stat de la Teheran, o altă navă care intra în Strâmtoarea Ormuz în direcția portului Fujarah din Emiratele Arabe Unite, a fost, de asemenea, ținta atacurilor americane.

De asemnenea, iranienii au rapoartat „atacuri aeriane” asupra coastelor din dreptul Bandar Khamir, Siris și insula Qeshm.

Conform comunicatului, forțele iraniene „au răspuns imediat” și au atacat navele americane provocându-le „daune serioase”.

Arabia Saudită și Kuweitul au ridicat restricțiile asupra folosirii de către SUA a bazelor din aceste țări și asupra spațiului aerian, informează Wall Street Journal.

Restricțiile fuseseră impuse armatei SUA de cele două țări, după declanșarea operațiunii americane pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi seară că a avut o discuție cu Donald Trump legată de situația din Iran.

„Am avut o discuție foarte bună cu președintele Statelor Unite. Am discutat despre situația din Orientul Mijlociu și coordonarea strânsă cu partenerii noștri regionali”, a spus von der Leyen într-o postare publicată pe contul său de X.

I had a very good call with @POTUS.

We discussed the situation in the Middle East and our close coordination with regional partners.

We are united that Iran must never posses a nuclear weapon. Recent events have clearly shown that the risks to regional stability and global…

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 7, 2026

„Suntem uniți în jurul ideii că Iranul nu trebuie niciodată să ajungă să dețină arma nucleară. Ultimele evenimente au arătat clar că riscurile asupra stabilității regionale și securității globale sunt prea mari”, a spus șefa Comisiei Europene.

„Am discutat, de asemenea (cu Trump, n.r.), despre acordul comercial SUA-UE. Rămânem complet angajați, de ambele părți, în privința implementării sale. Se înregistrează progrese în ceea ce privește reducerea tarifelor la începutul lunii iulie”, a mai spus von der Leyen.

Sistemele apărării antiaeriene din vestul Teheranului s-au activat joi seară, în urma bombardamentelor asupra Iranului, informează Al Jazeera.

Non stop air defense activity in western Tehran. Is there an attack happening right now? pic.twitter.com/ZRoE54iSwv

— Open Source Intel (@Osint613) May 7, 2026

Antiaeriana iraniană a contracarat „ținte ostile”, a precizat agenția locală Mehr.

SUA au atacat un tanc petrolier în Strâmtoarea Ormuz, iar Iranul a răspuns cu un atac cu rachete, a mai precizat presa de stat de la Teheran.

Conform IRIB, care a citat un oficial militar iranian, trupele iraniene au tras rachete asupra „unor unități inamice”, după un atac al SUA asupra unui petrolier în Strâmtoarea Ormuz.

Armata SUA a bombardat joi seara porturilor iraniene Qeshm și Bandar Abbas, a declarat un corespondent Fox News, care a citat oficiali americani, informează Reuters.

Oficialii SUA citați au mai declarat că aceste lovituri aeriene nu înseamnă reînceperea ostilităților sau o încetarea armistițiului anunțat pe 7 aprilie de Donald Trump.

Bombardamentele au loc într-un moment în care administrația Trump așteaptă un răspuns din partea Teheranului în privința propunerii de încheiere a războiului dintre SUA și Iran.

Donald Trump spune că există șanse reale pentru un acord de încheiere a conflictului, după negocieri intense purtate cu Iranul în ultimele 24 de ore. În același timp însă, liderul american avertizează că, un refuz din partea Teheranului va duce la bombardamente „mai puternice ca niciodată".

„Câteva zile înseamnă mult timp în lumea războiului. Ei vor cu disperare să încheie un acord. Și vom vedea dacă vom ajunge acolo. Dacă ajungem, nu vor putea avea arme nucleare. Știți, este foarte simplu. Dar ce nu este de acceptat. Deci aveau o marină cu 159 de nave și acum fiecare navă este făcută bucăți și zace pe fundul apei. Aveau o forță aeriană, multe avioane, și nu mai au niciun avion.

Iar liderii lor sunt toți morți. Așa că cred că am câștigat. Și acum ne descurcăm bine. Acum trebuie să obținem ce trebuie să obținem.

Dacă nu facem asta, va trebui să mergem cu un pas mai departe. Dar, acestea fiind spuse, ei vor să încheie un acord. Am avut discuții foarte bune în ultimele 24 de ore. Și este foarte posibil să ajungem la un acord", a spus Trump.

Iranul urmează să transmită joi răspunsul său mediatorilor cu privire la propunerea SUA de a pune capăt războiului, a declarat o sursă pentru CNN. Iranul a analizat propunerea SUA, iar ambele părți avansează către un acord pentru a pune capăt războiului, potrivit sursei citate.

Donald Trump a scris un nou mesaj pe Truth Social, în contextul în care există în discuție un posibil acord de pace între SUA și Iran. Președintele american a dat practic un nou ultimatum Iranului și a cerut regimului de la Teheran să accepte revendicările americanilor, în caz contrar urmând să reînceapă războiul.

„Presupunând că Iranul va agrea să ne dea ce s-a agreat deja, ceea ce este deja o mare asumpție, deja legendara operațiune Epic Fury va ajunge la sfârșit, iar extrem de eficienta blocadă va permite Strâmtorii Ormuz să fie deschisă tuturor, inclusiv Iranului.

Dacă nu-s de acord, bombardamentele încep și vor fi, din nefericire, la un nivel și la o intensitate mult mai mari decât înainte”, a scris Donald Trump pe Truth Social, miercuri.

Casa Albă consideră că se apropie de un acord cu Iranul privind un memorandum de înțelegere de o pagină. Documentul ar urma să pună capăt războiului și să stabilească un cadru pentru negocieri mai ample privind programul nuclear iranian, scrie Axios, care citează doi oficiali americani și surse care cunosc stadiul discuțiilor.

Statele Unite așteaptă, în următoarele 48 de ore, răspunsuri din partea Iranului pe mai multe puncte importante. Deocamdată, nu există un acord final, însă sursele spun că acesta este cel mai apropiat moment de o înțelegere de la începutul războiului.

Citește mai departe AICI.

O navă de transport cargo aparținând companiei franceze CMA CGM a fost lovită de un proiectil, mai multe persoane fiind rănite, relatează, miercuri, RTL.

O navă de marfă identificată drept CGM San Antonio a fost lovită marți seara, 5 mai, în Strâmtoarea Ormuz, un raport confirmat de un comunicat al companiei de transport maritim. Atacul, posibil făcut cu o rachetă, a rănit mai mulți membri ai echipajului filipinez și are loc pe fondul tensiunilor continue din regiune.

Potrivit unor oficiali americani intervievați de CBS News , nava vizată a fost identificată ca fiind CGM San Antonio, deținută de o companie franceză. Grupul de transport maritim a confirmat miercuri, 6 mai, că una dintre navele sale a fost într-adevăr o țintă.

Atacul a avut loc marți seara și a rănit mai mulți membri ai echipajului, toți cetățeni filipinezi. Răniții au fost evacuați și primesc îngrijiri medicale. Nava a suferit, de asemenea, avarii.

Potrivit CBS News , citând doi oficiali americani, proiectilul ar putea fi o rachetă de croazieră de atac terestru. În acest moment, această informație nu a fost confirmată oficial de autoritățile locale.

Datele publice de urmărire maritimă au arătat că nava de marfă se afla încă în apropierea Dubaiului, marți, la prânz. Cu toate acestea, poziția sa după incident rămâne necunoscută.

Cu doar o săptămână înainte de summitul Donald Trump–Xi Jinping, China l-a invitat la Beijing pe ministrul de externe al Iranului. Abbas Araghchi s-a întâlnit miercuri dimineață cu șeful diplomației chineze, Wang Yi, potrivit agenției de stat Xinhua. Analiștii citați de CNBC au spus că a fost vorba despre „o întâlnire profund strategică”, iar momentul ales nu a fost deloc întâmplător. China vrea să-i transmită lui Trump că este un stat responsabil, în timp ce Iranul vrea să arate Statelor Unite că are „prieteni și opțiuni”.

Este pentru prima dată când ministrul de Externe de la Teheran este invitat în China de la izbucnirea războiului SUA-Israel împotriva Iranului. Presa chineză a anunțat că vizita va avea loc marți seara, citând un comunicat al ministerului de externe iranian care menționa că invitația a fost inițiată de China. Totuși, în declarația oficială nu a fost dezvăluită agenda discuțiilor.

Citește mai departe AICI.

Înaintea unei vizite la Beijing a șefului diplomației iraniene, China le-a ordonat rafinăriilor sale care cumpără țiței din Iran să nu respecte și să nu aplice sancțiunile americane asupra petrolului iranian, informează CNN.

Ministerul Comerțului din China a invocat, sâmbătă, pentru prima dată o lege din 2021 menită să protejeze interesele chineze în fața legislației sau măsurilor străine. Presa de stat a spus că măsura „folosește puterea statului de drept pentru a contracara cu precizie «jurisdicția cu rază lungă» a SUA”, potrivit Reuters.

Departamentul Trezoreriei SUA a intensificat presiunea asupra așa-numitelor rafinării independente din China, cunoscute drept „teapots”, care continuă să achiziționeze țiței și produse petroliere din Iran. SUA au impus sancțiuni asupra a cinci astfel de rafinării, ultima măsură, de la sfârșitul lunii aprilie, vizând unul dintre cei mai mari clienți ai Iranului — Hengli Petrochemical, care a cumpărat țiței în valoare de miliarde de dolari.

Luni, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus că achizițiile de țiței iranian de către China echivalează cu sprijinirea terorismului și a cerut regimului chinez să intensifice eforturile diplomatice pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz — ruta esențială pentru transportul petrolului și gazelor, blocată în practică de la începutul războiului.

Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, s-a întâlnit miercuri, la Beijing, cu omologul său chinez, Wang Yi, prima întrevedere între șefii diplomațiilor celor două state de la izbucnirea războiului cu Iranul.

Vizita lui Araghchi are loc cu o săptămână înaintea summitului mult așteptat dintre președintele Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, la Beijing.

Ministrul chinez de externe, Wang Yi, s-a întâlnit miercuri, la Beijing, cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, a relatat agenția oficială de știri Xinhua, fără a oferi alte detalii.

A fost prima dată când Araghchi a călătorit în China de la începutul războiului cu Iranul.

De la Washington, secretarul de stat american, Marco Rubio, și-a exprimat speranța că, în timpul vizitei lui Araghchi, China îi va repeta Iraului necesitatea de a debloca Strâmtoarea Ormuz.

Donald Trump a anunţat marţi suspendarea „Proiectului Libertate” de escortare a navelor prin strâmtoarea Ormuz, în aşteptarea unui acord final cu Iranul, după ceea liderul de la Casa Albă a descris drept „mari progrese” în negocieri, scrie CNN.

„Având în vedere succesul militar extraordinar şi marile progrese înregistrate în vederea unui acord complet şi definitiv cu liderii iranieni, Proiectul Libertate (...) va fi suspendat pentru o scurtă perioadă pentru a vedea dacă acordul poate fi finalizat şi semnat”, a scris Trump pe reţeaua sa, Truth Social.

El a precizat că blocada americană a porturilor iraniene - care a intrat în vigoare pe 13 aprilie - este menţinută şi că această pauză a fost decisă „la cererea Pakistanului şi a altor ţări”.

„Proiectul Libertate”, menit să permită sutelor de nave blocate în Golf să treacă prin strâmtoare, a fost lansat luni.

De asemenea, secretarul de stat american, Marco Rubio, a afirmat în cursul zilei, că faza ofensivă a conflictului cu Iranul s-a încheiat.

Operațiunea de luptă lansată în februarie împotriva Iranului s-a încheiat, a declarat, marți, secretarul de stat american, Marco Rubio, sugerând că prioritatea americană acum este redeschiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit CNN.

„Operațiunea s-a încheiat. Furie epică, așa cum a notificat președintele Congresul, am terminat cu această etapă”, a spus Rubio în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, adăugând: „Am atins obiectivele acelei operațiuni”.

„Acum suntem în curs de acțiune pentru Proiectul Libertate”, a continuat el, referindu-se la inițiativa lui Trump de a ghida navele comerciale prin strâmtoare. El a adăugat ulterior: „Asta facem acum. La ce ar putea duce în viitor este speculativ”.

Casa Albă a informat Congresul săptămâna trecută că ostilitățile împotriva Iranului au fost „încheiate”, deoarece au atins un prag de 60 de zile care ar necesita autorizare formală din partea legislatorilor.

Cu toate acestea, Trump nu a exclus reluarea unei campanii de bombardament dacă negocierile se prăbușesc sau Iranul încalcă actualul armistițiu.

Întrebările legate de programul nuclear al Iranului — inclusiv stocul său de uraniu puternic îmbogățit — vor fi rezolvate prin discuții, a declarat Rubio.

„În ceea ce privește negocierile, cred că președintele a fost clar că o parte a procesului de negociere nu trebuie să fie doar îmbogățirea, ci și ce se întâmplă cu acest material care se află undeva foarte adânc”, a spus el.

„Nu vreau să pun în pericol negocierile, dar este suficient să spun că președintele și întreaga echipă sunt conștienți de importanța centrală a acestei chestiuni și că aceasta va trebui abordată într-un fel sau aici”, a spus el.

Donald Trump a ridiculizat, marţi, capacitatea militară a Iranului şi a susţinut că Iranul „ar trebui să fluture steagul alb al capitulării”, dar că este prea mândru pentru a face acest lucru, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Vorbind în faţa jurnaliștilor, în Biroul Oval, Trump a repetat că, în contacte private şi contrar declaraţiilor publice făcute de oficialii iranieni, Iranul ar dori să încheie o înţelegere cu SUA.

„Ei joacă la cacealma, dar, permiteţi-mi să vă spun, vor să încheie o înţelegere. Şi cine nu ar face-o, când armata lor a dispărut complet?”, a continuat liderul de la Casa Albă.

De asemenea, el a lăudat blocada americană asupra porturilor iraniene. „Acesta este ca o bucată de oţel. Nimeni nu va îndrăzni să conteste blocada. Şi cred că funcţionează foarte bine”, a mai susţinut preşedintele american.

Când a fost întrebat ce ar trebui să facă Iranul astfel încât SUA să considere că a fost încălcat armistiţiul, Trump a răspuns vag: „Ei bine, veţi afla, pentru că vă voi spune”. În schimb, iranienii „ştiu ce să nu facă” şi „ar trebui să fluture steagul alb al capitulării”, crede preşedintele SUA.

O conferință de presă organizată marți la Pentagon a luat o întorsătură bizară, după ce secretarul apărării SUA, Pete Hegseth, s-a văzut nevoit să nege o informație conform căreia Iranul a antrenat delfini-kamikaze, pentru a fi folosiți în atacuri împotriva forțelor navale ale SUA și vaselor comerciale aflate în Strâmtoarea Ormuz.

Pete Hegseth a fost însoțit, la conferința de la Pentagon, de generalul Dan Caine, șeful Statelor Majore întrunite ale armatei SUA. Hegseth a fost întrebat dacă poate confirma „relatările despre delfinii-kamikaze”, după ce Iranul a annțat că ar putea folosi arme „încă neutilizate” în războiul care durează deja de două luni.

Generalul Caine, șeful militar al armatei americane, s-a arătat sceptic și a spus: „Nu am auzit nimic despre chestia asta legată de delfini kamikaze”, după care a adoptat un ton glumeț și a adăugat:

„Adică ceva de genul rechinilor care trag cu raze laser?”, a spus Dan Caine, cu referire la un gag din filmul Austin Powers. International Man of Mistery, din 1997, în care personajul interpretat de Mike Meyers - Dr. Evil - se plângea că nu poate să facă rost de „rechini cu arme laser pe cap”.

Conform The Independent, ipoteza folosirii, de către Iran, a delfinilor kamikaze a fost publicată într-un articol Wall Street Journal.

„Nu pot confirma sau nega dacă noi avem delfini kamikaze, dar pot să confirm că ei (iranienii) nu au”, a spus Pete Hegseth. „Așa stau lucrurile”, a adăugat secretarul apărării SUA.

Iranul a lansat peste zece atacuri asupra forţelor americane de la intrarea în vigoare a armistiţiului în urmă cu aproape o lună, a declarat marţi şeful Statului Major Interarme, Dan Caine, citat de dpa, informează Agerpres.

De la intrarea în vigoare a armistiţiului în 8 aprilie, Iranul a tras asupra unor nave comerciale de nouă ori şi a capturat două nave container, a declarat Caine în cadrul unei conferinţe de presă la Washington, adăugând că incidente, cu toate acestea, au rămas "sub pragul reluării operaţiunilor de lupte majore, în acest stadiu".

Caine, ofiţerul cu cel mai înalt rang în armata SUA, a menţionat că, numai luni, Iranul a lansat un atac asupra Omanului şi trei asupra Emiratelor Arabe Unite. Forţele iraniene au utilizat, de asemenea, rachete de croazieră, drone şi vedete rapide împotriva trupelor americane care acţionau pentru a restabili navigaţia comercială în Strâmtoarea Ormuz, a spus el.

Elicoptere de atac americane au respins cu succes aceste atacuri, a adăugat el.

„Deocamdată, astăzi este linişte”, a remarcat generalul Caine.

Şeful Statului Major Interarme a afirmat că atacurile iraniene în regiune au făcut ca aproximativ 22.500 de marinari să fie blocaţi la bordul a peste 1.550 de nave comerciale în Golf. Strâmtoarea Ormuz - care leagă Golful Persic de Golful Oman şi Marea Arabiei - este o arteră vitală pentru tranzitul global de petrol, iar blocarea acesteia pe fondul războiului a perturbat pieţele energetice la nivel mondial.

Forţele SUA au instituit o zonă de securitate extinsă în partea de sud a strâmtorii, în apropierea Omanului, a explicat generalul Caine. Unităţi de infanterie, navale şi aeriene ale SUA asigură securitatea zonei pentru a descuraja noi atacuri iraniene asupra navelor comerciale.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat marți că acordul de încetare a focului între SUA și Iran este încă în vigoare, informează BBC.

„Nu, armistițiul nu e încă gata”, a spus Hegseth, când a fost întrebat într-o conferință de presă dacă ultimele operațiuni militare ale SUA în regiunea Strâmtorii Ormuz înseamnă că acordul de încetare a focului a expirat.

În același timp, Hegseth a spus că Iranul trebuie să fie „prudent” pentru a nu provoca o reizbuncire a conflictului în regiune.

„Până acum, armistițiul se menține”, a spus Hegseth.

Nava operată de sud-coreeni în Strâmtoarea Ormuz, care a luat foc luni după o explozie, va fi remorcată într-un port din apropiere pentru verificări și reparații, a anunțat marți Ministerul de Externe al Seulului.

Ministerul a declarat că vor fi efectuate anchete pentru a stabili cauza exactă a incendiului după remorcarea ambarcațiunii.

Nava transporta 24 de membri ai echipajului, inclusiv șase sud-coreeni, și nu au fost raportate victime, au declarat autoritățile.

Douăzeci și șase de nave legate de Coreea de Sud au fost blocate în strâmtoare de la începutul războiului din Orientul Mijlociu.

Keir Starmer a condamnat, luni seară, atacurile iraniene împotriva Emiratelor Arabe Unite, primele raportate de la intrarea în vigoare a armistiţiului la începutul lunii aprilie, şi a făcut apel la o soluţie diplomatică în Orientul Mijlociu.

„Regatul Unit condamnă atacurile cu drone şi rachete care au vizat Emiratele Arabe Unite”, a reacţionat Keir Starmer într-un comunicat.

„Această escaladare trebuie să înceteze. Iranul trebuie să se angajeze real în negocieri pentru a garanta că armistiţiul în Orientul Mijlociu se menţine şi că se obţine o soluţie diplomatică pe termen lung”, a adăugat şeful guvernului britanic.

Emmanuel Macron a calificat drept „inacceptabile” atacurile iraniene împotriva Emiratelor Arabe Unite efectuate cu drone şi rachete de croazieră.

„Atacurile iraniene de astăzi (luni) împotriva infrastructurii civile din Emirate sunt nejustificate şi inacceptabile”, a denunţat Emmanuel Macron marţi dimineaţă pe Twitter, asigurând Emiratele de sprijinul Franţei şi cerând din nou redeschiderea strâmtorii Ormuz şi garanţii de securitate pentru ţările din regiune.

Emiratele Arabe Unite au anunţat că au fost ţinta unor atacuri iraniene luni, în prima zi a unei operaţiuni americane menite să restabilească circulaţia navelor în strâmtoarea Ormuz.

Dacă Iranul va ataca vreo navă americană în zona Strâmtorii Ormuz, „vor fi șterși de pe fața pămâtului”, a declarat luni președintele SUA, Donald Trump, într-un interviu acordat Fox News.

În același timp, Trump a spus, citat de CNN, că iranienii dau dovadă de „flexibilitate” în negocieri și că sunt mult mai „maleabili”, după blocada impusă de marina SUA asupra porturilor din IRan.

Președintele SUA a adăugat că va continua să trimită trupe și tehnică militară în regiune.

„Avem mai multe arme și muniții și la un nivel mai mare decât am avut anterior”, a spus Trump. „Avem cele mai bune echipamente. Avem chestii peste tot în lume. Avem bazele astea peste tot în lume. Toate sunt pline de echipamente militare. Putem folosi toate astea și le vom folosi, la nevoie”, a spus Trump.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că Statele Unite au scufundat „șapte” nave iraniene de mici dimensiuni, după ce Teheranul a lansat mai multe atacuri asupra navelor aflate în Strâmtoarea Ormuz.

„Iranul a tras mai multe focuri asupra navelor mai multor națiuni, inclusiv o navă cargo sud-coreeană. Poate că e timpul ca Coreea de Sud să intervină și să participe și ea la misiune („Project Freedom”, din Strâmtoarea Ormuz - n.r.). Am scufundat șapte nave (iraniene) de mici dimensiuni, sau, așa cum le place lor să spună, nave rapide. Asta e tot ce le-a mai rămas”, a spus Trump, într-o postare publicată pe contul său de Truth Social.

Trump a precizat că, în afară de nava cargo sud-coreeană, nicio altă navă din Strâmtoare nu a suferit avarii în urma atacurilor iraniene.

Un sistem antiaerian israelian desfășurat în Emiratele Arabe Unite (EAU) a intercpetat rachete iraniene trase luni asupra EAU, informează CNN.

Israelul a amplasat în secret un sistem antiaerian de tip Iron Dome în Emirate încă de la începutul războiului declanșat contra Iranului. Acest sistem e operat de militari israelieni. 

Emiratele Arabe Unite au fost cele mai grav afectate din țările din Orientul Mijlociu de atacurile cu rachete și drone lansate de Iran, în ultimele două luni.

Acordul de încetare a focului dintre SUA și Iran este în pericol de a fi încălcat, după ce ambele țări au lansat mai multe atacuri în regiune, informează CNN.

Trei cetățeni indieni au fost răniți ușor în urma unui incendiu provocat de un atac cu drone iraniene rafinăriei de la Fujairah, din Emiratele Arabe Unite (EAU), au declarat autoritățile din EAU.

Rafinăria se află la circa 120-130 de kilometri de Dubai.

Conform Axios, iranienii au mai lansat patru rachete de croazieră asupra Emiratelor.

EAU au condamnat atacurile iraniene cu drone și rachete asupra civililor și infrastructurii civile și energetice.

Ministerul de Externe al EAU a precizat că aceste atacuri reprezintă o „escaladare periculoasă” și o amenințare directă la adresa securității și stabilității statale a EAU.

„Nu aș intra în detalii să spun dacă acordul de încetare a focului a fost încălcat sau nu”, a spus amiralul Bradley Cooper, șeful Comandamentului armatei americane CENTCOM.

Armata SUA a „aruncat în aer”, luni, șase bărci rapide iraniene de mici dimensiuni, în Strâmtoarea Ormuz, informează CNN.

Bărcile iraniene au fost atacate de elicoptere americane Apache și SH-60 Seahwawk, a anunțat șeful comandamentului armatei sUA CENCTCOM, amiramul Bradley Cooper.

Atacul a survenit după ce iranienii au lansat „mai multe rachete de croazieră, drone și atacuri cu bărci rapide” asupra navelor marinei americane și a altor nave comerciale aflate sub protecția US Navy, a anunțat Cooper.

Șeful CENTCOM a precizat că în prezent navele militare ale SUA nu „escortează” niciun fel de nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz.

O explozie, urmată de un incendiu, s-a produs luni la bordul unei nave sud-coreene aflate în Strâmtoarea Ormuz, informează Ministerul sud-coreean de Externe, informează France Info.

Nu au fost raportate victime la bordul navei sud-coreeene.

De la atacurile asupra Iranului, declanșate de SUA și Israel pe 28 februarie, Iranul a blocat Strâmtoarea Hormuz, prin care trece în mod normal o cincime din producția mondială de petrol și gaze naturale lichefiate.

Nave militare americane au traversat Strâmtoarea Ormuz în cadrul misiunii lor de escortare a vaselor comerciale pe această rută strategică, paralizată de Iran de la începutul războiului, a declarat luni armata americană, citată de AFP şi DPA, conform Agerpres.

„Distrugătoare cu lansatoare de rachete ale US Navy operează la ora actuală în Golf, după ce au traversat Strâmtoarea Ormuz în cadrul «Proiectului Libertate». Forţele americane contribuie activ la eforturile de restabilire a traficului maritim comercial", a transmis Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) într-o postare pe contul său de pe Twitter, referindu-se la operaţiunea anunţată anterior de Donald Trump.

„Într-o primă etapă, două nave comerciale sub pavilion american au traversat cu succes Strâmtoarea Ormuz şi îşi continuă călătoria”, a precizat acesta.

Donald Trump a vorbit, duminică, de nave aparţinând unor ţări "care nu sunt implicate" în acest conflict în curs cu Iranul şi un „gest umanitar” şi de „bunăvoinţă”.

Comandamentul Central al SUA dezminţise, anterior, informaţii difuzate de media de stat iraniene, potrivit cărora o navă americană ar fi fost lovită de rachete lansate de forţele iraniene. „Nicio navă a US Navy nu a fost lovită. Forţele americane sprijină «Proiectul Libertate» şi impun blocada navală asupra porturilor iraniene”, se mai arată în postare.

Emiratele Arabe Unite au condamnat anterior un atac care a implicat două drone iraniene asupra unui petrolier aparţinând companiei energetice de stat ADNOC.

Potrivit corespondentului Fox News Bryan Llenas, CENTCOM neagă că Iranul a lovit o navă a Marinei SUA cu rachete.

Într-o declarație pentru Fox News Marina SUA spune că este propagandă iraniană. „Au inventat asta. Nu este adevărat.”

Iranul a lansat două rachete asupra unei nave a Marinei SUA după ce aceasta a încercat să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, relatează agenția de știri semioficială Fars.

Fars afirmă că nava americană a fost „ținta unui atac cu rachete după ce a ignorat un avertisment din partea forțelor navale ale Republicii Islamice Iran”.

Citând surse locale, Fars relatează că nava a fost lovită de rachete și „nu a mai putut să-și continue cursul în urma atacurilor și a fost forțată să se retragă și să fugă din zonă”.

Nu există comentarii imediate din partea SUA cu privire la incident, care a avut loc aparent astăzi.

Anterior, președintele american Donald Trump a declarat că armata americană va ghida navele blocate prin canalul blocat și va răspunde „cu fermitate” la orice interferență în operațiune.

Și BBC scrie că armata iraniană susține că a împiedicat un distrugător al Marinei SUA să intre în Strâmtoarea Ormuz.

Presa de stat iraniană relatează că departamentul de relații publice al armatei susțince că „prin intermediul unui avertisment ferm și rapid din partea Marinei Republicii Islamice, intrarea distrugătoarelor inamice americane și sioniste în Strâmtoarea Ormuz a fost împiedicată”.

Emmanuel Macron a cerut ca redeschiderea Strâmtorii Ormuz să fie făcută în mod coordonat, împreună cu Iranul și Statele Unite. Declarația a fost făcută la sosirea sa în Armenia, unde participă la al optulea summit al Comunității Politice Europene.

Macron s-a arătat sceptic față de noua operațiune Project Freedom, anunțată de președintele american Donald Trump pentru redeschiderea acestei rute maritime strategice. Liderul francez a criticat faptul că planul american nu este suficient de clar.

Donald Trump a anunțat că operațiunea va începe luni și va avea ca scop deblocarea navelor rămase de aproximativ două luni în Golful Persic. Iranul a reacționat rapid. Un comandant militar iranian a avertizat că armata americană va fi atacată dacă va încerca să se apropie de Strâmtoarea Ormuz.

Macron a amintit că Franța și Marea Britanie, printr-o inițiativă lansată împreună cu Keir Starmer, vor să contribuie la securizarea navigației în Strâmtoarea Ormuz. Totuși, el a spus că această inițiativă nu poate fi pusă în aplicare cât timp continuă ostilitățile dintre Statele Unite și Iran.

„Dacă Statele Unite sunt pregătite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, este foarte bine. Asta cerem de la început. Dar nu vom participa la nicio operațiune de forță, într-un cadru care ni se pare neclar”, a declarat președintele francez.

Macron a vorbit și despre situația din Liban, după noi atacuri israeliene soldate cu moartea unei persoane în sudul țării. El a spus că respectarea armistițiului este esențială.

„Vreau să repet aici că este esențial ca armistițiul să fie respectat în Liban”, a transmis Macron la summitul Comunității Politice Europene din Armenia.

Iranul a avertizat că „orice forță militară străină, în special armata americană invadatoare... va fi atacată” dacă încearcă să se apropie sau să intre în Strâmtoarea Ormuz, potrivit unui oficial militar de rang înalt.

Generalul-maior Ali Abdollahi, comandantul Cartierului General Central Khatam al-Anbiya din Iran, comandamentul unificat al forțelor armate iraniene, a declarat luni, într-un comunicat, că Iranul va proteja securitatea strâmtorii „cu toate forțele” după ce SUA s-au angajat să ghideze navele blocate prin punctul de blocare a transportului de petrol.

„Menținem și gestionăm cu putere securitatea Strâmtorii Ormuz cu toate forțele și anunțăm toate navele comerciale și petrolierele să se abțină de la orice tranzit fără coordonare cu forțele armate staționate în Strâmtoarea Ormuz, astfel încât securitatea lor să nu fie pusă în pericol”, a declarat Abdollahi.

Calea navigabilă se află sub controlul forțelor armate iraniene, iar orice „acțiune agresivă a Americii pentru a perturba situația nu va duce decât la complicații suplimentare și la punerea în pericol a securității navelor” din zonă, a adăugat Abdollahi.

Planul SUA de a ghida navele prin Strâmtoarea Ormuz va implica distrugătoare cu rachete ghidate, peste 100 de aeronave, platforme fără pilot multi-domeniu și aproximativ 15.000 de militari, a declarat Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) .

Iată cum ar putea fi utilizate aceste active:

Distrugătoare cu rachete ghidate – Navele de război din clasa Arleigh Burke. SUA aveau 12 distrugătoare în Orientul Mijlociu, a relatat CNN.

Unele au fost folosite pentru a impune blocada porturilor iraniene, dar aceste operațiuni au avut loc în afara strâmtorii din Marea Arabiei.

De la începutul războiului, CENTCOM a anunțat public doar intrarea a două distrugătoare în strâmtoare pentru a începe să deschidă calea pentru operațiunile de dragare a minelor.

Distrugătoarele sunt, de asemenea, principala apărare aeriană pentru grupurile de atac ale portavioanelor, așa că probabil nu toate aceste nave de război din regiune vor fi folosite în strâmtoare.

Analiștii nu se așteaptă ca distrugătoarele să escorteze convoaie de nave comerciale prin strâmtoare.

100 de aeronave – SUA întreține o gamă largă de aeronave de transport și cu bază terestră în regiune. Elicoptere armate ar putea survola navele care trec prin strâmtoare pentru a elimina orice ambarcațiuni mici care încearcă să blocheze pasajele. Avioanele de atac A-10 ale Forțelor Aeriene SUA ar putea fi, de asemenea, folosite pentru a lovi ținte pe apă sau baterii de rachete de pe țărm.

Platforme fără pilot multi-domeniu – Acestea ar putea include drone aeriene și marine care s-ar putea deplasa odată cu navele prin strâmtoare sau s-ar putea afla în vecinătatea acesteia pentru a reacționa la orice amenințare la adresa navelor comerciale. Dronele ar putea fi înarmate sau doar pentru observare sau recunoaștere, în funcție de platformă și configurarea acesteia.

15.000 de militari – Deși pare a fi un angajament mare de trupe, majoritatea sunt probabil în roluri de sprijin și nu sunt de fapt desfășurate în strâmtoare. Există cel puțin două portavioane americane în regiune ale căror mijloace aeriene ar putea fi utilizate deasupra strâmtorii. Fiecare dintre aceste portavioane are la bord aproximativ 5.000 de persoane.

Membrii echipajului unei nave iraniene confiscate de Statele Unite luna trecută, după ce ar fi încercat să treacă de blocada militară americană, au fost transferați în Pakistan pentru a fi repatriați, potrivit Ministerului de Externe pakistanez.

Cei 22 de membri ai echipajului, ținuți la bordul navei portcontainer M/V Touska, au fost duși duminică seară în Pakistan și urmează să fie predați luni autorităților iraniene, a transmis ministerul într-un comunicat.

„Nava iraniană va fi, de asemenea, readusă în apele teritoriale ale Pakistanului pentru a fi returnată proprietarilor inițiali, după efectuarea reparațiilor necesare”, se arată în comunicat.

Pakistanul a descris această decizie drept „o măsură de consolidare a încrederii” din partea Statelor Unite și a precizat că repatrierea este coordonată cu sprijinul SUA și al Iranului.

Forțele americane au tras asupra navei iraniene M/V Touska și au confiscat-o pe 19 aprilie, după ce aceasta ar fi încercat să treacă de blocada navală impusă de SUA și ar fi ignorat avertismentele transmise timp de șase ore, potrivit unui anunț anterior al Comandamentului Central al SUA.

Un oficial iranian cu rang înalt a avertizat, luni, că Iranul va considera orice „interferenţă americană„ în strâmtoarea Ormuz ca fiind o încălcare a armistiţiului în vigoare după ce Donald Trump a anunţat o operaţiune pentru a escorta navele blocate în Golf.

„Orice interferenţă americană în noul regim maritim al strâmtorii Ormuz va fi considerată o încălcare a armistiţiului”, a declarat, pe Twitter, Ebrahim Azizi, preşedintele comisiei parlamentare iraniene pentru securitatea naţională.

Donald Trump a anunţat, duminică, pe Truth Social, că Marina americană va începe de luni să escorteze navele blocate ale ţărilor terţe prin strâmtoarea Ormuz.

„Am informat aceste ţări că le vom ghida navele în siguranţă prin aceste căi navigabile. Acest proces, Project Freedom («Proiectul Libertate»), va începe luni dimineaţă, ora Orientului Mijlociu”, a scris preşedintele Statelor Unite, făcând referire la ambarcaţiuni aparţinând unor ţări „care nu sunt implicate” în conflictul actual cu Iranul. 

O navă ar fi fost lovită de proiectile necunoscute în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat, luni, Centrul de Operațiuni Comerciale Maritime din Marea Britanie.

O hartă a autorității maritime arăta că nava blocată se afla chiar în nordul peninsulei Musandam din Oman.

Atacul a fost raportat duminică, înainte de anunțul președintelui Donald Trump că forțele Comandamentului Central al SUA vor începe să ghideze navele prin strâmtoare.

„Toți membrii echipajului au raportat că sunt în siguranță. Nu s-a raportat niciun impact asupra mediului. Autoritățile investighează”, a declarat UKMTO pe X.

Navelor li se recomandă să tranziteze cu prudență, a adăugat acesta.

Reprezentanții sectorului maritim își exprimă prudența cu privire la Proiectul Freedom, operațiunea americană care începe luni și are ca scop ghidarea navelor prin Strâmtoarea Ormuz.

„Este nevoie de ambele părți pentru a debloca – nu doar de una”, a declarat Bjørn Højgaard, directorul executiv al companiei Anglo-Eastern, care gestionează navele. „Oricare dintre părți poate semnala că este dispusă să permită trecerea anumitor nave, dar dacă cealaltă parte nu acceptă acest lucru în practică, realitatea de pe apă nu se schimbă în mod semnificativ. Anunțurile sunt una, iar trecerea sigură și previzibilă este cu totul altceva. Președintele Comisiei parlamentare de securitate națională din Iran a declarat că astfel de acțiuni «vor fi considerate o încălcare a armistițiului». În aceste circumstanțe, ar trebui să fim prudenți”, a declarat Richard Hext, președintele Asociației Armatorilor din Hong Kong.

Într-o declarație, comandantul CENTCOM, Brad Cooper, a declarat: „Sprijinul nostru pentru această misiune defensivă este esențial pentru securitatea regională și economia globală, deoarece menținem și blocada navală.”

Proiectul Freedom implică distrugătoare cu rachete ghidate și 15.000 de militari.

Statele Unite vor începe de luni să ghideze navele ţărilor care nu sunt implicate în conflictul din Orientul Mijlociu pentru a le scoate din Strâmtoarea Ormuz, a declarat Donald Trump.

Donald Trump a anunțat lansarea unei operațiuni denumite „Project Freedom”, prin care Statele Unite vor începe să escorteze nave comerciale prin această rută strategică.

Decizia vine după ce mai multe țări, neimplicate direct în conflict, au solicitat ajutor pentru a-și putea continua activitățile comerciale în siguranță.

Un oficial american a declarat că nu este o misiune de a escorta navele.

Comandamentul Central al SUA a declarat că „va sprijini navele comerciale care doresc să tranziteze liber prin coridorul comercial internațional esențial”.

Un înalt oficial iranian, Ebrahim Azizi, a avertizat că orice intervenție a SUA în strâmtoare va fi considerată o încălcare a armistițiului .

Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat că Statele Unite au răspuns propunerii Iranului prin intermediul Pakistanului, iar regimul analizează reacția guvernului american.

Vorbind duminică, în direct la televiziunea de stat, Baghaei a spus că „propunerea în 14 puncte” a Iranului nu include chestiunea nucleară.

„Planul nostru în 14 puncte se concentrează exclusiv pe încheierea războiului și nu conține aspecte legate de domeniul nuclear”, a spus Baghaei.

„În această etapă, ne concentrăm pe detaliile încheierii războiului în regiune, inclusiv în Liban”, a adăugat el.

Baghaei a mai spus că „afirmația privind deminarea Strâmtorii Ormuz de către SUA nu face, în mod fundamental, parte din planul nostru”.

Cea mai recentă propunere a Iranului către Statele Unite conține unele cereri inacceptabile, pe care Donald Trump este puțin probabil să le accepte, imitând aparent abordarea maximalistă adoptată de SUA pe parcursul negocierilor, a declarat un expert în Iran, citat de CNN.

„Unele dintre aceste cereri sunt de neacceptat”, a spus Trita Parsi, vicepreședinte executiv al Quincy Institute for Responsible Statecraft din Washington, pentru CNN, afirmând că ele „imită” ceea ce a făcut Trump de-a lungul războiului și negocierilor.

Trump a formulat în mod repetat cereri despre care Iranul a avertizat că depășesc „liniile sale roșii”. De asemenea, el a încercat să aducă Iranul într-o stare de capitulare totală.

Agenția semi-oficială Tasnim a relatat că regimul a transmis un răspuns în 14 puncte la o propunere americană. Trump a spus că va analiza noul plan al Iranului, dar a adăugat că „nu își poate imagina că ar fi acceptabil”.

Propunerea Iranului a fost transmisă printr-un intermediar pakistanez și solicită „încheierea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, potrivit Tasnim, precum și alte cereri, cum ar fi deblocarea activelor iraniene, ridicarea sancțiunilor și plata unor despăgubiri de război.

„Faptul că există încă atât de multe cereri ample arată două lucruri”, a spus Parsi. „În primul rând, iranienii imită ceea ce face Trump, pentru că el continuă să formuleze cereri maximaliste. În al doilea rând, în cadrul negocierilor, progresul în scris este foarte limitat”.

Parsi a precizat totuși că cererile formulate de Iran nu sunt „nenegociabile” și nici nu reprezintă obiective pe care regimul crede că le va obține în totalitate. Analistul a adăugat că nu este încă clar ce oferă Iranul în schimbul acestor cereri.

„Abia după ce vom vedea imaginea completă vom putea judeca dacă această propunere are șanse reale sau nu”.

Iranul a prezentat Statelor Unite o propunere în 14 puncte pentru a pune capăt definitiv războiului, concentrându-se pe ridicarea blocadei navale, garanţii de neagresiune, retragerea forţelor americane şi ridicarea sancţiunilor, potrivit presei iraniene, care nu a menţionat programul nuclear al ţării.

Planul, formulat ca răspuns la o propunere americană în nouă puncte, urmăreşte să rezolve problemele legate de conflict în termen de 30 de zile şi prioritizează "încheierea războiului" faţă de simpla prelungire a armistiţiului, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Agenţia de ştiri Tasnim, cu legături cu Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran (IRGC), a dezvăluit câteva dintre cele 14 puncte prezentate de Iran Statelor Unite prin intermediul Pakistanului, mediator în discuţii.

Încheierea definitivă a războiului

Obiectivul principal al propunerii iraniene este de a pune capăt oficial conflictului şi de a respinge oferta SUA de a prelungi actualul armistiţiu, în vigoare din 8 aprilie şi prelungit pe termen nelimitat, pentru încă două luni.

Iranul propune rezolvarea în termen de 30 de zile a tuturor problemelor legate de război, care a început pe 28 februarie şi a fost suspendat după armistiţiul stabilit iniţial pentru două săptămâni.

Sfârşitul blocadei navale

Un alt punct-cheie este ridicarea blocadei navale americane impuse porturilor şi navelor iraniene începând cu 13 aprilie.

Potrivit Comandamentului Central al SUA, Washingtonul a interceptat de atunci 45 de nave iraniene care încercau să ocolească blocada maritimă.

Un nou mecanism pentru Strâmtoarea Ormuz

Propunerea prezintă, de asemenea, un nou cadru de gestionare a Strâmtorii Ormuz, rută strategică prin care tranzitează 20% din ţiţeiul mondial.

Iranul a menţinut controlul operaţional al strâmtorii încă din primele zile ale războiului, restricţionând tranzitul petrolierelor, ceea ce a dus la creşterea preţului la petrol la peste 110 dolari pe baril.

Acest nou mecanism ar putea avea legătură cu o lege aflată în dezbatere în parlamentul iranian, care, potrivit vicepreşedintelui legislativului de la Teheran, Hamidreza Haji Babaei, ar împiedica trecerea navelor din ţările inamice, cu excepţia cazului în care acestea plătesc despăgubiri de război.

Autorităţile iraniene au discutat, de asemenea, despre impunerea de taxe pentru traficul maritim prin strâmtoare.

Garanţii de neagresiune

Iranul cere garanţii verificabile că Statele Unite şi Israelul nu vor lansa noi acţiuni militare împotriva teritoriului iranian.

Cu toate acestea, mass-media iraniană nu a specificat formatul sau domeniul de aplicare al acestor garanţii.

Retragerea forţelor americane

Iranul cere, de asemenea, retragerea personalului militar american desfăşurat în ţările din regiune.

De ani de zile, Iranul le-a cerut vecinilor săi să expulzeze trupele americane şi a criticat guvernele regionale pentru găzduirea bazelor militare americane.

În timpul războiului, Iranul a lansat atacuri împotriva unor instalaţii având legătură cu Washingtonul din Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Qatar şi Kuweit, printre alte ţări.

Sancţiuni şi active îngheţate

Ridicarea sancţiunilor economice este o altă cerere centrală în planul iranian în 14 puncte.

Iranul cere încetarea măsurilor impuse de guvernul american după ce SUA s-au retras în 2018 din acordul nuclear semnat cu trei ani mai devreme.

De asemenea, cere eliberarea activelor îngheţate, inclusiv 6 miliarde de dolari deblocate în 2023 ca parte a unui schimb de prizonieri între cele două ţări, dar ulterior îngheţate din nou în Qatar după atacul grupării islamiste palestiniene Hamas asupra Israelului din 7 octombrie a acelui an.

Despăgubiri de război

Propunerea include compensaţii financiare pentru pagubele suferite în timpul celor 39 de zile de bombardamente israeliene şi americane.

Potrivit cifrelor iraniene, ofensiva s-a soldat cu peste 3.400 de morţi şi a distrus case, spitale, şcoli şi instalaţii industriale.

Sfârşitul ostilităţilor pe toate fronturile

Iranul insistă că sfârşitul conflictului trebuie să cuprindă toate teatrele de război, inclusiv Libanul, unde Hezbollah, principalul aliat regional al Iranul, este angajat în ciocniri cu Israelul.

De la începutul conflictului, gruparea şiită libaneză a lansat rachete asupra teritoriului israelian şi a fost ţinta atacurilor aeriene israeliene care au provocat peste 2.600 de morţi în Liban, potrivit surselor regionale.

Chestiunea nucleară, amânată pentru o fază ulterioară

Tasnim nu menţionează programul nuclear iranian în plan. Cu toate acestea, mass-media americană a relatat că Iranul încearcă să amâne aceste negocieri pentru o a doua fază, odată ce se va conveni asupra unui sfârşit definitiv al războiului şi a chestiunii privind Strâmtoarea Ormuz.

Programul nuclear rămâne principalul punct de disensiune între cele două părţi, Washingtonul cerând oprirea îmbogăţirii uraniului şi predarea a 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogăţit, lucru respins de Iran.

Trump a declarat vineri că va studia planul, reiterând totodată că propunerea iraniană prezentată anterior este nesatisfăcătoare.

La rândul său, Iranul susţine că acum depinde de Statele Unite să aleagă între diplomaţie şi confruntare şi afirmă că este pregătit pentru ambele căi "pentru a-şi garanta interesele şi securitatea naţională". 

Preşedintele american, Donald Trump, a declarat, sâmbătă, că a fost informat despre conceptul unui acord cu Iranul, dar aşteaptă formularea exactă, avertizând în acelaşi timp că există încă posibilitatea reluării atacurilor asupra acestei ţări dacă Teheranul „nu se poartă frumos”, informează Agerpres.

Un oficial iranian de rang înalt a declarat că ultima propunere iraniană respinsă până acum de Trump ar permite redeschiderea transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz şi ar pune capăt blocadei americane asupra Iranului, amânând discuţiile privind programul nuclear al Iranului pentru mai târziu.

Întrebat despre propunerea Iranului înainte de a se îmbarca într-un zbor spre Miami din West Palm Beach, statul Florida, Trump a răspuns: „Mi-au spus despre conceptul acordului. Îmi vor da formularea exactă acum”.

Trump a adăugat pe Truth Social că îi este greu să creadă că propunerile ar fi acceptabile şi că „Iranul nu a plătit un preţ suficient de mare pentru ceea ce a făcut Umanităţii şi Lumii, în ultimii 47 de ani”.

Întrebat dacă ar putea relua atacurile asupra Iranului, Trump a răspuns: „Nu vreau să spun asta. Adică, nu pot să-i spun asta unui reporter. Dacă nu se poartă frumos, dacă fac ceva rău, acum vom vedea. Dar este o posibilitate că s-ar putea întâmpla”.

Deşi între părţi este în vigoare un armistiţiu pe termen nelimitat, discuţiile privind transformarea armistiţiului într-un acord permanent au stagnat pe fondul unor dezacorduri aprinse privind ambiţiile nucleare ale Iranului şi controlul asupra Strâmtorii Ormuz, aminteşte dpa.

Vineri, agenţia de ştiri iraniană IRNA a declarat că Iranul a înaintat o nouă propunere SUA prin intermediul mediatorilor din Pakistan, iar postul public de radio iranian IRIB a relatat că ministrul de externe Abbas Araghchi i-a informat, de asemenea, pe omologii din regiune, în cadrul mai multor apeluri telefonice, despre „noi iniţiative legate de încheierea războiului”.

Nu au fost dezvăluite detalii despre iniţiativă. 

Donald Trump a făcut o nouă declarație în stilul său caracteristic. Președintele american a repetat susținerea sa mai veche că Iranul este „prăbușit” din punctul de vedere al conducerii politice și că existe centre de putere în competiție în regimul de la Teheran.

„Nu știm cu cine naiba discutăm Sună și spun: «Sunt Mohammed cutare». Eu zic: «Ești un lider? Că noi căutăm un lider». Este singura țară din lume unde nimeni nu vrea să mai conducă”.

Trump on Iran:

We don’t know who the hell we’re dealing with.

They call up, ‘This is Mohammed so-and-so.’ I say, ‘Are you a leader? We’re looking… we’re looking for a leader.’

It’s the only country in the world, nobody wants to be a leader. pic.twitter.com/rMz87Ng4Bb

— Open Source Intel (@Osint613) May 2, 2026

Președinții republicani ai comisiilor pentru forțele armate din Camera Reprezentanților și Senat au transmis astăzi, într-o declarație, că sunt „foarte îngrijorați” de decizia Pentagonului de a retrage 5.000 de militari din Germania.

„Germania a răspuns apelului președintelui Trump pentru o împărțire mai echitabilă a responsabilităților, crescând semnificativ cheltuielile de apărare și oferind acces deplin, găzduire de baze și drepturi de survol pentru forțele americane în sprijinul Operațiunii Epic Fury”, au declarat senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers.

Declarația vine după ce Pentagonul a anunțat, vineri, că SUA vor retrage aproximativ 5.000 de militari din Germania în următorul an, după ce președintele Donald Trump l-a criticat dur pe cancelarul german pentru poziția sa față de războiul SUA cu Iranul.

Cei doi președinți de comisii au cerut Pentagonului să mențină prezența militară americană în Europa prin redislocarea trupelor către est, unde aliații „au făcut investiții substanțiale pentru a găzdui forțe americane, consolidând în același timp linia de front a NATO pentru a descuraja izbucnirea unui conflict mult mai costisitor”.

Senatorul din Mississippi și reprezentantul din Alabama au subliniat că „orice schimbare semnificativă a dispozitivului militar american în Europa necesită un proces deliberativ și o coordonare strânsă cu Congresul și cu aliații noștri” și că se așteaptă ca Pentagonul să consulte comisiile de supraveghere în legătură cu această decizie.

Donald Trump trebuie să reia bombardamentele dacă Iranul continuă să fie sfidător, a declarat Lindsey Graham, unul dintre cei mai importanți senatori republicani și un personaj cu influență la Casa Albă a lui Trump.

Lindsey Graham a cerut SUA „să ducă la capăt misiunea” și „să se impună” în fața Iranului dacă regimul continuă să adopte o poziție dură în negocierile de pace.

El a adăugat că SUA trebuie, de asemenea, să facă „orice combinație de măsuri necesare” pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz pentru transportul comercial și „a elimina pârghiile de presiune ale Iranului”.

Departe de Strâmtoarea Ormuz, într-un alt punct strategic pentru transportul maritim — Yemen — un petrolier a fost deturnat, potrivit gărzii de coastă, citată de Sky News.

Indivizi înarmați neidentificați au urcat la bordul navei Eureka, în largul provinciei Shabwa.

Aceștia au preluat controlul și au îndreptat nava spre Golful Aden, în direcția apelor somaleze.

Garda de coastă a precizat că poziția petrolierului a fost identificată și că sunt în curs eforturi pentru a-l urmări, a lua măsurile necesare pentru recuperarea sa și pentru a asigura siguranța echipajului.

Forțele armate ale Iranului declară că este „probabil” ca războiul cu SUA și Israel să fie reluat, deoarece „dovezile arată că Statele Unite nu își respectă acordurile sau tratatele”.

„Acțiunile și declarațiile oficialilor americani sunt în principal manevre mediatice, menite în primul rând să prevină o scădere a prețului petrolului și, în al doilea rând, să îi scoată pe aceștia din situația dificilă pe care au creat-o”, a declarat Mohammad Jafar Asadi, adjunct în cadrul comandamentului militar, într-un comunicat preluat de agenția de presă iraniană Fars.

„Forțele armate sunt pe deplin pregătite pentru orice noi aventuri sau gesturi nesăbuite din partea americanilor”, a mai transmis armata de la Teheran.

Pentagonul a anunțat vineri că SUA vor retrage aproximativ 5.000 de soldați din Germania în următorul an. Decizia vine după ce președintele Donald Trump l-a criticat dur pe cancelarul german pentru reacţiile sale la adresa războiului din Iran. Totuşi, această mişcare a americanilor ar lăsa în continuare peste 30.000 de soldați în Germania, notează CNN.

„Secretarul de Război a ordonat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați din Germania”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, într-un comunicat, adăugând: "Această decizie vine în urma unei analize amănunțite a poziției forțelor Departamentului în Europa și este o recunoaștere a cerințelor teatrului de operațiuni și a condițiilor de pe teren. Ne așteptăm ca retragerea să fie finalizată în următoarele șase până la douăsprezece luni".

Trump a luat în calcul reducerile de personal la începutul acestei săptămâni, după ce cancelarul german Friedrich Merz a declarat că SUA sunt „umilite” de Iran. În timpul vizitei sale la o școală din centrul Germaniei, luni, Merz i-a acuzat pe oficialii americani că intră într-un război fără o strategie clară, spunând că „întreaga afacere este, ca să spunem așa, prost gândită”.

Donald Trump a informat Congresul că ostilitățile SUA cu Iranul „au încetat”, invocând armistițiul în curs și argumentând că nu are nevoie de autorizarea legislativului pentru conflict.

„Nu a existat niciun schimb de focuri între forțele Statelor Unite și Iran de pe 7 aprilie 2026”, le-a scris președintele liderilor din Congres. „Ostilitățile care au început pe 28 februarie 2026 au încetat”.

Declarația vine în a 60-a zi de la notificarea oficială a Congresului privind bombardamentele împotriva Iranului.

Legea americană îi cere președintelui să „înceteze orice utilizare a forțelor armate ale Statelor Unite” în termen de 60 de zile de la o astfel de notificare — cu excepția cazului în care Congresul autorizează continuarea.

Actul relevant, Rezoluția privind Puterile de Război (War Powers Resolution), veche de decenii, stabilește anumite obligații pentru președinte „în termen de 60 de zile calendaristice” de la folosirea forțelor armate în luptă.

Aceasta prevede că președintele trebuie să pună capăt utilizării forțelor dacă Congresul nu declară oficial războiul sau nu acordă o prelungire, de până la 30 de zile, pentru „retragerea rapidă” a trupelor.

Și secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a susținut joi, în fața Congresului, că termenul-limită a fost suspendat.

„Ne aflăm într-un armistițiu în acest moment, iar în interpretarea noastră asta înseamnă că termenul de 60 de zile se suspendă sau se oprește în timpul unui armistițiu”, a spus el.

„Nu cred că legea susține această interpretare”, i-a replicat senatorul democrat Tim Kaine, cel care a și adresat întrebarea.

O nouă declarație atribuită liderului suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a fost publicată vineri de presa de stat iraniană.

Khamenei, care nu a fost văzut în public deloc de când a fost numit lider suprem al regimului, a lăudat muncitorii și profesorii iranieni în mesaj, pe care l-a folosit și pentru a mobiliza sprijinul populației.

Declarația care îi este atribuită îi îndeamnă pe cetățeni să susțină oamenii muncii prin cumpărarea de produse fabricate în țară și afirmă că patronii ar trebui să evite concedierile, pe cât posibil.

Textul susține că Iranul „s-a afirmat ca putere militară după ani de eforturi” și că profesorii și educatorii ar trebui să insufle „identitatea iraniană islamică în mințile și sufletele tinerilor”.

Mesajul este a doua declarație din această săptămână atribuită lui Khamenei. Joi, liderul suprem și-a repetat viziunea fără compromisuri pentru regiune și a ironizat țările vecine.

SUA au două opțiuni în privința Iranului, susține Donald Trump: „Vrem să mergem și să-i bombardăm până-i ia dracu' și să terminăm definitiv cu ei sau vrem să încercăm să ajungem la un acord?”

Întrebat direct dacă vrea să „bombardeze puternic Iranul”, el a răspuns: „Aș prefera să nu, din considerente umane, dar aceasta este o opțiune”.

Trump a spus, de asemenea, că nu este îngrijorat că SUA ar putea rămâne fără rachete, în contextul unor informații potrivit cărora oficiali de la Casa Albă ar fi început să se teamă că stocurile scad rapid.

„Avem mai multe decât am avut vreodată, de fapt, pentru că avem stocuri peste tot în lume și le putem folosi dacă este nevoie. În toată lumea avem cantități uriașe de stocuri”, a spus el.

„Suntem complet pregătiți. În acest moment, avem mai mult decât dublu față de cât aveam la început”.

Statele Unite au introdus, vineri, noi sancţiuni împotriva intereselor iraniene şi au avertizat navele din ţări terțe să nu le plătească iranienilor niciun fel de taxe pentru traversarea Strâmtorii Ormuz, informează AFP, citată de Agerpres.

Sancţiunile vizează inclusiv trei case de schimb şi urmăresc să împiedice schimbul valutar pentru conversia în riali iranieni a sumelor în yuani chinezeşti încasaţi pentru petrolul vândut Chinei.

Donald Trump reproşează Chinei că achiziţionează în continuare petrol iranian, finanţând astfel efortul de război al Iranului.

OFAC (Office of Foreign Assets Control - Oficiul pentru controlul activelor străine), departamentul din cadrul Trezoreriei SUA care administrează sancţiunile a comunicat că este informat despre ameninţările iraniene la adresa navigaţiei şi despre pretenţiile de aplicare a unei taxe de trecere; aceste taxe pot fi prezentate sub diferite forme, inclusiv ca donaţii „pretins caritabile” pentru organizaţii cum ar fi Semiluna Roşie iraniană.

Cei care plătesc astfel de taxe, fie cetăţeni americani, fie străini, pot fi vizaţi de sancţiuni, indiferent de modalitatea de reglementare, a avertizat OFAC.

Conform unor informaţii vehiculate de presă, taxa percepută de Iran este de un dolar pe barilul de ţiţei transportat prin Strâmtoarea Ormuz.

Un procent de 61% dintre americani spun că a fost o greșeală ca SUA să folosească forța militară împotriva Iranului, potrivit unui sondaj realizat de Washington Post/ABC News/Ipsos, publicat vineri.

După cum scrie Washington Post, acest nivel este comparabil cu cei 59% care considerau războiul din Irak o greșeală într-un sondaj similar din mai 2006. Un sondaj Gallup din 1971 arăta că aproximativ șase din zece americani spuneau același lucru despre războiul din Vietnam.

În prezent, aproximativ nouă din zece democrați consideră intervenția militară împotriva Iranului o greșeală, la fel ca 71% dintre independenți și 19% dintre republicani.

Opiniile privind pașii următori sunt împărțite: 48% dintre respondenți spun că SUA ar trebui să încheie un acord de pace cu Iranul chiar dacă acesta ar fi mai dezavantajos pentru Washington, în timp ce 46% consideră că SUA ar trebui să preseze Iranul pentru un acord mai bun, chiar dacă asta ar însemna reluarea acțiunilor militare.

În ceea ce privește economia, sondajul arată că 23% dintre americani spun că se confruntă cu dificultăți financiare — în creștere față de 17% în februarie. Alți 52% spun că reușesc doar să își mențină nivelul de trai, iar 24% afirmă că situația lor financiară se îmbunătățește.

În privința impactului prețurilor ridicate la combustibil, 44% spun că au redus deplasările cu mașina, 42% au tăiat din cheltuielile gospodăriei, iar 34% și-au modificat planurile de călătorie sau vacanță. Jumătate dintre americani se așteaptă ca prețurile la combustibil să crească în următorul an, în timp ce doar 21% cred că vor scădea.

Sondajul Washington Post/ABC News/Ipsos a fost realizat pe un eșantion de 2.560 de adulți americani, în perioada 24–28 aprilie, folosind un eșantion reprezentativ la nivel național. Marja de eroare este de plus/minus două puncte procentuale.

Donald Trump a declarat, vineri, la Casa Albă despre iranieni că „Vor să ajungă la un acord, dar nu sunt mulțumit de el, așa că vom vedea ce se întâmplă”.

Întrebat ce anume consideră problematic în propunere, Trump a spus: „Cer lucruri cu care nu pot fi de acord”.

Președintele SUA a precizat că negocierile au continuat prin telefon după ce a anulat, săptămâna trecută, deplasarea emisarilor săi în Pakistan. El și-a exprimat frustrarea față de conducerea Iranului, pe care a descris-o drept fragmentată.

„Este o conducere foarte dezarticulată”, a spus el. „Toți vor să încheie un acord, dar sunt complet dați peste cap”.

Nu este clar dacă cea mai recentă propunere a Iranului va fi suficientă pentru a readuce cele două părți la masa negocierilor.

O sursă iraniană a declarat pentru CNN că regimul de la Teheran ar putea accepta reluarea discuțiilor dacă SUA ridică blocada asupra porturilor iraniene, iar Iranul redeschide complet Strâmtoarea Ormuz.

Statele Unite au transmis clar că Iranul ar trebui să permită trecerea navelor prin strâmtoare fără condiții; nu se știe dacă noua propunere iraniană include vreo astfel de prevedere.

Sursa a mai spus că Iranul rămâne profund suspicios față de SUA și nu înțelege de ce guvernul american a abandonat negocierile din Pakistan în runda precedentă.

Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a purtat, vineri, o serie de convorbiri telefonice cu mai mulți omologi din regiune, a relatat agenția semi-oficială Tasnim, citată de CNN.

Araghchi a discutat cu miniștrii de externe din Turcia, Egipt, Qatar, Irak, Arabia Saudită și Azerbaidjan pentru a-i informa cu privire la cele mai recente evoluții legate de eforturile de a pune capăt războiului dintre SUA, Israel și Iran, potrivit Tasnim.

Demersul vine în contextul în care Iranul a transmis cea mai recentă propunere de negocieri cu Statele Unite mediatorilor pakistanezi, potrivit unor surse.

Tot vineri, Tasnim a relatat că Araghchi a vorbit și cu șefa diplomației UE, Kaja Kallas, discuția vizând „cele mai recente evoluții regionale și internaționale”.

Comisia Europeană a confirmat convorbirea dintre Kallas și Araghchi, precizând că au discutat despre „eforturile diplomatice în curs pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și aranjamentele de securitate pe termen lung”.

Ministerul de Externe al Turciei a confirmat, de asemenea, că ministrul Hakan Fidan a discutat cu Araghchi despre negocieri.

Estimarea oficială a Pentagonului, comunicată Congresului SUA, arată că, până în prezent, costul războiului din Iran pentru Statele Unite a ajuns la circa 25 de miliarde de dolari.

Însă această valoare „modestă” nu include costul daunelor extinse suferite de bazele americane din regiunea Golfului Persic, au declarat pentru CNN trei surse familiarizate cu situația.

Una dintre sursele citate a precizat că estimarea costurilor reale este mai aproape de 40-50 de miliarde de dolari, dacă se ia în considerare reconstrucția instalațiilor militare americane și  înlocuirea activelor distruse.

Citește mai departe AICI.

Israelul este în stare de alertă sporită și își intensifică pregătirile pentru o posibilă reluare a luptelor cu Iranul, pe fondul indiciilor că Donald Trump s-ar apropia de o decizie privind o nouă acțiune militară, relatează Times of Israel, joi.

Informația vine în contextul în care Trump a fost informat, la Casa Albă, despre opțiunile militare de către șeful Comandamentului Central al SUA, amiralul Brad Cooper. În același timp, oficialii israelieni au avut o serie de consultări intense, pe fondul percepției că la Washington se conturează o decizie.

Potrivit Channel 12, oficialii israelieni se pregătesc pentru posibilitatea ca negocierile dintre SUA și Iran să eșueze chiar de la începutul săptămânii viitoare. Postul citează miniștri din cabinet care au fost informați în ultimele zile și care consideră că SUA ar putea fi nevoite să „dea un impuls” campaniei de presiune din Strâmtoarea Ormuz prin lovituri asupra instalațiilor de gaz și energie ale Iranului, precum și asupra infrastructurii guvernamentale.

Ca parte a acestor pregătiri, Israelul și SUA ar lucra și la proiectarea unei amenințări navale credibile împotriva Iranului.

Înaintea informării lui Trump de către Cooper, un oficial american a declarat pentru Reuters că președintele va primi actualizări privind planuri pentru o serie de noi lovituri militare menite să forțeze Iranul să negocieze încheierea conflictului.

Site-ul Axios a relatat că un alt plan, care urma să fie prezentat lui Trump în cadrul briefingului, prevedea desfășurarea de trupe la sol pentru a prelua controlul asupra unei părți a strâmtorii, în vederea redeschiderii acesteia pentru transportul comercial. De asemenea, Trump ia în calcul extinderea blocadei americane sau declararea unilaterală a unei victorii, au spus oficiali.

Israelul ar vrea să atace din nou Iranul

Între timp, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a avertizat, joi, că, deși Israelul susține eforturile diplomatice ale Statelor Unite cu Iranul, ar putea „în curând să fie nevoit să acționeze din nou” pentru a elimina „amenințările existențiale” reprezentate de regimul iranian.

„Iranul a suferit lovituri extrem de severe în ultimul an, lovituri care l-au dat înapoi cu ani în toate domeniile”.

„Președintele Trump, în coordonare cu premierul Benjamin Netanyahu, conduce efortul de a duce la capăt obiectivele campaniei, astfel încât Iranul să nu mai redevină o amenințare la adresa existenței Israelului, a Statelor Unite și a lumii libere pentru generațiile viitoare”, a spus el.

„Susținem acest efort și oferim sprijinul necesar, dar este posibil să fim nevoiți să acționăm din nou în curând pentru a ne asigura că obiectivele sunt atinse”, a adăugat Katz.

Pe de altă parte, comandantul forțelor aerospațiale ale Gardienilor Revoluției, Majid Mousavi, a avertizat joi că până și o operațiune „scurtă și tactică” a inamicului va fi întâmpinată „cu lovituri dureroase, prelungite și extinse”, în timp ce președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a spus că blocada porturilor țării sale reprezintă, în esență, o „extindere a operațiunilor militare” ale SUA.

„Continuarea acestei abordări opresive este intolerabilă”, a adăugat el.

Iranul a trimis cea mai recentă propunere de negocieri cu Statele Unite către mediatorii pakistanezi, potrivit unor surse familiarizate cu procesul, citate de CNN.

Nu este încă clar ce conține propunerea și nici dacă Trump o va accepta.

Cele două țări se află într-un blocaj de aproape patru săptămâni de la acordul privind un armistițiu temporar, în timp ce SUA mențin blocada asupra porturilor iraniene, iar Strâmtoarea Ormuz rămâne, în practică, închisă de regim.

Deși discuțiile păreau blocate în mod public, Trump a spus ieri că nimeni nu le cunoaște cu adevărat stadiul, în afară de el și câteva persoane apropiate, sugerând că negocierile continuă.

Casa Albă susține că războiul cu Iranul s-a încheiat, în ciuda unui armistițiu pe termen nedeterminat — o interpretare care ar permite administrației să evite solicitarea aprobării Congresului pentru conflict.

Parlamentari din ambele partide cer de ceva timp un vot de autorizare a războiului, invocând o lege din 1973 care impune aprobarea Congresului pentru acțiuni militare ce depășesc 60 de zile.

Într-o declarație, un oficial de rang înalt al administrației a spus că, în sensul acestei legi, „ostilitățile care au început sâmbătă, pe 28 februarie, au încetat”.

Oficialul a precizat că atât SUA, cât și Iranul au convenit asupra unui armistițiu de două săptămâni, pe 7 aprilie, care a fost ulterior prelungit.

„Nu a existat niciun schimb de focuri între forțele armate ale SUA și Iran de marți, 7 aprilie”, a spus oficialul.

Declarația consolidează argumentul invocat joi de secretarul american al apărării, Pete Hegseth, în fața Congresului, potrivit căruia această interpretare „înseamnă că termenul de 60 de zile se suspendă sau se oprește în timpul unui armistițiu”.

Chiar dacă armistițiul rămâne în vigoare, Strâmtoarea Ormuz este, în practică, blocată, atât SUA, cât și Iranul împiedicând petrolierele să o tranziteze.

Liderul suprem al Iranului a emis o nouă declarație.

Ayatollah Mojtaba Khamenei, care nu a mai fost văzut sau auzit în public de când a fost ridicat în cea mai înaltă funcție, a spus că singurul loc pentru americani în Golful Persic „este pe fundul apelor sale”, potrivit televiziunii de stat.

El a mai susținut că „noua conducere” a Teheranului din Strâmtoarea Ormuz va „aduce calm și progres” și beneficii economice pentru toate națiunile.

Khamenei a declarat că Iranul va elimina „abuzurile inamicului asupra căii navigabile”, adăugând că țara sa împărtășește un destin comun cu alte națiuni din regiune, însă „străinii care comit răul” nu au viitor acolo.

Separat, pe rețelele sociale, el a spus:

„Se deschide un nou capitol pentru Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz”.

Mai multe surse au spus că noul lider, care i-a succedat tatălui său după ce acesta a fost ucis în atacuri americano-israeliene pe 28 februarie, este grav rănit.

Donald Trump a vorbit din nou în Biroul Oval despre Iran, Ucraina și vizita de stat în curs a familiei regale britanice.

El a fost întrebat despre discursul susținut de regele Charles în Congres, care a conținut câteva remarci deloc subtile la adresa SUA și un avertisment privind puterea executivă.

Trump a spus mai întâi că a fost „foarte dezamăgit” de NATO după ce SUA „le-au cerut să facă anumite lucruri legate de Ucraina și Iran”.

„Regele este fantastic. Am petrecut mult timp împreună. Am avut multe discuții. Am vorbit și despre asta. Își iubește țara și este un mare rege. Și este un mare prieten.

Cred că, dacă ar fi fost decizia lui, probabil ne-ar fi ajutat cu Iranul”, a continuat el.

Trump a adăugat: „Mi-a plăcut discursul de ieri. L-am urmărit. Mi-a plăcut discursul de aseară”.

În propriul său discurs de aseară, Trump a spus că regele Charles „este de acord cu mine, chiar mai mult decât mine (sic!)” că Iranul nu ar trebui să dețină niciodată o armă nucleară.

Un purtător de cuvânt al Palatului Buckingham a declarat pe această temă: „Regele este, în mod firesc, conștient de poziția de lungă durată și bine cunoscută a guvernului său privind prevenirea proliferării nucleare”.

Putin și Trump au discutat despre armistițiu într-un apel de o oră și jumătate, a anunță Kremlinul, miercuri.

Dictatorul Vladimir Putin, și președintele american, Donald Trump, au discutat, miercuri, despre armistițiul aflat în desfășurare în Orientul Mijlociu, printre alte subiecte, într-un apel telefonic de o oră și jumătate, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

Donald Trump a declarat pentru Axios că va menține Iranul sub blocadă navală până când regimul va accepta un acord care să răspundă preocupărilor SUA privind programul său nuclear.

Trump respinge astfel propunerea iraniană care prevedea mai întâi redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea blocadei, urmând ca discuțiile nucleare să fie amânate pentru o etapă ulterioară.

Comandamentul Central al Armatei SUA (CENTCOM) a pregătit un plan pentru un val de bombardamente „scurte și puternice” asupra Iranului, în speranța de a sparge blocajul negocierilor, au declarat trei surse familiarizate cu situația.

După aceste lovituri, care ar include probabil ținte de infrastructură, SUA ar urma să preseze regimul să revină la masa negocierilor și să dea dovadă de mai multă flexibilitate.

Trump a declarat pentru Axios că vede blocada ca fiind „oarecum mai eficientă decât bombardamentele”, iar sursele spun că, până marți seară, el nu ordonase încă nicio acțiune militară directă. Totuși, el a publicat pe rețelele sociale un meme generat cu inteligență artificială în care apărea ținând o armă, alături de un avertisment adresat Iranului și sloganul „NO MORE MR. NICE GUY”.

Deocamdată, Trump consideră continuarea blocadei drept principala sa sursă de presiune, însă ar lua în calcul o acțiune militară dacă Iranul continuă să nu cedeze, potrivit surselor.

„Blocada este oarecum mai eficientă decât bombardamentele. Se sufocă precum un porc îndopat. Și va fi și mai rău pentru ei. Nu pot avea o armă nucleară”, a declarat Trump pentru Axios.

El a susținut că Iranul vrea să ajungă la un acord pentru a obține ridicarea blocadei. „Vor să încheie o înțelegere. Nu vor ca eu să mențin blocada. Eu nu vreau să o ridic, pentru că nu vreau să aibă o armă nucleară”, a adăugat Trump.

Președintele american a mai spus că depozitele de petrol și conductele Iranului „se apropie de explozie”, deoarece țara nu poate exporta petrol din cauza blocadei. Unii analiști se îndoiesc, însă, că Iranul se află într-un pericol imediat din acest punct de vedere.

O sursă de rang înalt din domeniul securității iraniene, citată miercuri de televiziunea de stat în limba engleză Press TV, a spus că blocada navală americană „va primi în curând un răspuns practic și fără precedent”.

Sursa a adăugat că forțele armate iraniene au dat dovadă de reținere pentru a oferi diplomației o șansă și pentru a-i permite lui Trump oportunitatea de a pune capăt războiului, dar a precizat că armata iraniană „consideră că răbdarea are limite și că este necesar un răspuns dur” dacă blocada continuă.

Secretarul Apărării SUA, Pete Hegseth, se află în fața Comisiei pentru Serviciile Armate din cadrul Congresului SUA.

Șeful Pentagonul cere fonduri noi pentru războiul din Iran și este interpelat de parlamentarii americani pe tema războiului

Războiul cu Iranul a costat SUA, până acum, 25 de miliarde de dolari, spune șeful finanțelor Pentagonului

Democratul Adam Smith, membrul de rang înalt al comisiei din partea opoziției, a întrebat cât a costat până acum războiul cu Iranul pentru Statele Unite și dacă legislatorii pot primi în curând o estimare completă a costurilor din partea Pentagonului.

Controlorul financiar al Pentagonului, Jules Hurst, prezent și el la audiere, a intervenit spunând: „Aproximativ 25 de miliarde de dolari”, precizând că muniția reprezintă cea mai mare parte a acestei sume.

„Mă bucur că ați răspuns la această întrebare, pentru că întrebăm de foarte mult timp și nimeni nu ne-a dat cifra”, a spus Smith.

El i-a adresat următoarea întrebare lui Pete Hegseth, cerând să afle cum intenționează guvernul să elimine amenințarea nucleară reprezentată de Iran.

Hegseth a acuzat administrațiile anterioare că au încheiat „acorduri proaste” și a menționat Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune (JCPOA), cunoscut și drept acordul nuclear cu Iranul, semnat în 2016, în timpul președintelui Barack Obama.

Smith l-a contrazis, spunând: „Asta ține de trecut, care este viitorul?” și a întrebat dacă a existat o amenințare nucleară iminentă care să facă necesar războiul cu Iranul.

Hegseth a răspuns că Iranul „nu renunțase la ambițiile sale nucleare”, motiv pentru care SUA au acționat alături de Israel.

Retragerea Emiratelor Arabe Unite din OPEC+ ar putea încuraja și alte state membre să urmeze același drum, în încercarea de a se elibera de restricțiile cartelului privind producția, a declarat un expert citat de CNN.

„Dacă există un moment potrivit pentru a pleca, acum este acel moment”, a spus Robin Mills, directorul executiv al Qamar Energy, o companie de consultanță cu sediul în Dubai. „Am putea vedea și Kazahstanul plecând. Este un alt producător important care vrea să își crească producția”.

Emiratele Arabe Unite au cerut de mult timp cote mai mari de producție în cadrul OPEC și OPEC+, în condițiile în care urmăresc să își extindă capacitatea mult peste nivelurile care le-au fost alocate de cartel.

Mills a spus că aceste cote au limitat producția Emiratelor la aproximativ 3,2 milioane de barili pe zi, sugerând că producția s-ar putea aproape dubla fără aceste constrângeri.

OPEC este o organizație a statelor exportatoare de petrol care coordonează producția pentru a controla oferta și a influența prețurile. OPEC+ este o coaliție mai largă, care include Rusia și alte țări ce nu sunt membre OPEC.

Congresul american votează marţi două rezoluţii menite să îl împiedice pe Donald Trump să continue războiul din Iran sau să întreprindă o acţiune militară împotriva Cubei fără o autorizaţie prealabilă explicită din partea legislativului, după alte încercări de acest fel ale democraţilor, toate eşuate, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Propunerea din Senat se referă la Cuba şi a fost impulsionată de senatorii democraţi Tim Kaine, Adam Schiff şi Ruben Gallego, care-l acuză pe Trump că, „prin atacurile împotriva Iranului şi Venezuelei, a trecut peste autoritatea exclusivă a Congresului de a declara război”.

În paralel, democraţii din Camera Reprezentanţilor încearcă să obţină votarea unei rezoluţii care să limiteze operaţiunile militare împotriva Iranului, cu numai câteva zile înainte de termenul limită dincolo de care preşedintele ar avea nevoie de autorizaţia din partea Congresului pentru a continua războiul întrerupt în prezent de un armistiţiu.

Ambele demersuri au ca bază juridică rezoluţia privind puterile de război din 1973, ce acordă Congresului prerogativa de a aproba orice atac american în străinătate care nu este declarat oficial război.

Totuşi, aproape fiecare preşedinte american din ultimele decenii a ignorat această rezoluţie, fiecare invocând autoritatea sa de comandant suprem al forţelor armate. Unii au cerut doar autorizaţii limitate pentru utilizarea forţei din partea Congresului, cum a fost cea care a servit drept bază pentru războiul din Irak din 2002.

Respectivul act din anul 1973 le mai impune preşedinţilor să retragă forţele americane din orice conflict neautorizat de Congres în termen de 60 de zile, termen ce poate fi prelungit cu 30 de zile dacă preşedintele motivează acţiunea printr-o „necesitate militară imperativă”.

Prin urmare, primul termen limită este 1 mai, la două luni de când SUA şi Israelul au lansat războiul împotriva Iranului.

Însă, toate încercările anterioare ale democraţilor de a limita prerogativele militare ale preşedintelui Trump au eşuat în faţa majorităţii republicane.

Deși armistițiul rămâne în vigoare, Iranul nu consideră că războiul s-a încheiat, a spus un purtător de cuvânt al armatei iraniene în declarații pentru televiziunea de stat, difuzate la scurt timp după cea mai recentă postare a lui Donald Trump pe rețelele sociale.

„Situația este în continuare considerată una de război, iar baza de date a țintelor și echipamentelor forțelor a fost actualizată”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Totuși, referindu-se la situația din Strâmtoarea Ormuz, acesta a dezvăluit și o împărțire a controlului între diferitele structuri militare ale Iranului, care includ trupele convenționale și Gardienii Revoluției.

El a spus că partea vestică a strâmtorii este gestionată de Gardieni, iar partea estică de armata regulată.

Donald Trump a susținut în repetate rânduri că regimul iranian este divizat din interior și că nu este clar cine deține controlul.

Donald Trump a susţinut, marţi, că Iranul i-ar fi transmis că este „o ţară în colaps” şi, de asemenea, că ar fi cerut Statelor Unite să acţioneze pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz, relatează Reuters, citată de Agerpres.

„Iranul tocmai ne-a informat că ei sunt într-o «Stare de Colaps». Ei vor ca noi să «Deschidem Strâmtoarea Ormuz», cât mai repede posibil, în timp ce ei încearcă să lămurească situaţia conducerii lor (Ceea ce cred că vor reuşi să facă!)”, a scris Trump pe Truth Social.

Potrivit unui oficial american citat de Reuters, Trump este nemulţumit de cea mai recentă propunere iraniană de încheiere a războiului. În timp ce Pakistanul continuă medierea între Iran şi SUA, o nouă rundă de negocieri directe este în continuare incertă, după prima rundă desfăşurată pe 11 aprilie şi încheiată fără rezultat.

Medierea se concentrează în principal pe redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz şi pe găsirea unei soluţii privind uraniul înalt îmbogăţit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din ţară, fie prin diluare, acestea fiind condiţii cheie puse de SUA şi Israel pentru un acord.

Cancelarul german Friedrich Merz consideră că SUA sunt „umilite” de conducerea Iranului, informează The Guardian.

„O întreagă națiune e umilită de conducerea iraniană, în special de acești așa-ziși Gardieni ai Revoluției. Nu pot decât să sper că toate astea se vor termina cât mai curând posibil”, a spus Merz, într-un discurs ținut studenților germani de la Marsberg.

Conform cancelarului german, echipa de negociatori ai lui Trump a fost „jucată pe degete” de partea iraniană.

„Iranienii sunt, în mod evident, foarte pricepuți în arta negocierii sau, mai degrabă, foarte pricepuți în arta nenegocierii, lăsându-i pe americani să meargă până la Islambad (capitala Pakistanului, unde au fost programate negocierile SUA-Iran - n.r.), doar ca să plece de acolo, fără niciun rezultat”, a spus Friedrich Merz.

Președintele SUA, Donald Trump, și-a manifestat scepticismul față de ultima propunere avansată de Teheran pentru a pune capăt războiului, scrie presa de peste Ocean, citată de Agerpres.

Trump nu a respins propunerea în mod categoric, dar și-a exprimat îndoieli cu privire la sinceritatea conducerii de la Teheran, a relatat luni publicația Wall Street Journal, citând surse familiarizate cu problema.

Ziarul New York Times a scris la rândul său că Trump nu a fost mulțumit de propunere.

Conform diferitelor relatări din presa din SUA, proiectul prevede deschiderea Strâmtorii Ormuz și încetarea războiului, urmând ca negocierile privind controversatul program nuclear al Iranului să aibă loc ulterior.

Iranul continuă să blocheze traficul maritim internațional pe această cale navigabilă care reprezintă rută principală pentru exporturile de petrol și gaze din statele din Golf.

Între timp, SUA au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene pentru a priva regimul de la Teheran de veniturile din exportul de petrol.

În weekend, Trump a anulat în ultimul moment o vizită planificată a negociatorilor săi în Pakistan. Guvernul de la Islamabad acționează ca mediator între părțile implicate în conflict.

Washingtonul cere, printre altele, ca Iranul să predea uraniul său puternic îmbogățit și să excludă posibilitatea dezvoltării de arme nucleare.

Teheranul neagă că ar încerca să dezvolte arme nucleare, susținând că programul său are o destinație civilă și își revendică dreptul de a îmbogăți uraniu

Iranul se oferă să renunțe la controlul strict asupra Strâmtorii Ormuz dar fără a mai aborda problema programului său nuclear, au declarat, luni, doi oficiali regionali familiarizați cu propunerea, conform The Guardian.

Informația vine în contextul în care ministrul iranian de externe a făcut o vizită în Rusia, despre care a spus că reprezintă o oportunitate de a se consulta cu regimul de la Kremlin privind războiul împotriva Israelului și a Statelor Unite.

Iranul dorește, de asemenea, ca SUA să pună capăt blocadei impuse țării, ca parte a propunerii sale, au spus cei doi oficiali, care au vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta negocierile desfășurate cu ușile închise.

Noua propunere, transmisă Statelor Unite prin Pakistan, este puțin probabil să fie acceptată de Donald Trump, care vrea ca în cadrul unui acord general pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și transformarea armistițiului într-unul permanent Iranul să își încheie programul nuclear.

„Avem toate cărțile în mână. Dacă vor să vorbească, pot veni la noi sau ne pot suna”, a declarat Trump, duminică, pentru Fox News Channel.

Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, aflat în vizită la Sankt Petersburg, a acuzat Statele Unite pentru eșecul discuțiilor de pace din Pakistan, potrivit presei de stat.

Ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a sosit luni la Sankt Petersburg,în Rusia, unde urmează să se întâlnească cu Vladimir Putin.

„Ministrul iranian de Externe Seyyed Abbas Araghchi a sosit la Sankt Petersburg, în Rusia, luni dimineţa,pentru a se întâlni şi discuta cu preşedintele rus (dictatorul - n. red.), Vladimir Putin”, au anunţat mai multe publicaţii iraniene de stat.

Abbas Araghchi a declarat că nu este clar dacă Statele Unite sunt „cu adevărat serioase” în diplomaţie, în urma unor întâlniri în Pakistan, după ce Statele Unite au anulat trimiterea unei delegaţii în această ţară mediatoare.

JUST IN: Iran FM Araghchi lands in St. Petersburg ahead of key talks with President Vladimir Putin. https://t.co/QPduUReQCU pic.twitter.com/PAViHZnbrT

— Inside the conflict (@InsidConflict) April 27, 2026

Iranul, prin intermediul unor mediatori pakistanezi, a prezentat Statelor Unite o nouă propunere privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz şi încetarea războiului, negocierile nucleare fiind amânate pentru o etapă ulterioară, a relatat Axios, citând un oficial american şi două surse bine informate, scrie Axios.

Negocierile diplomatice se află într-un impas, iar conducerea iraniană este divizată în privinţa concesiilor nucleare care ar trebui puse pe masa discuţiilor. Propunerea iraniană ar ocoli această problemă pentru a ajunge mai repede la un acord. 

Se aşteaptă ca Trump să ţină luni o şedinţă în Situation Room privind Iranul, împreună cu echipa sa pentru securitate naţională şi politică externă, potrivit a trei oficiali americani.

Criza din negocierile dintre SUA şi Iran s-a adâncit în weekend, după ce vizita ministrului iranian de externe Abbas Araghchi în Pakistan s-a încheiat fără progrese.

Araghchi a adus în discuţie planul de a ocoli problema nucleară în timpul întâlnirilor sale de la Islamabad, au declarat două surse avizate. Noua propunere, transmisă SUA prin intermediul mediatorilor pakistanezi, se concentrează mai întâi pe rezolvarea crizei din strâmtoare şi a blocadei americane.

„Acestea sunt discuţii diplomatice delicate, iar SUA nu vor negocia prin intermediul presei. Aşa cum a spus preşedintele, Statele Unite deţin controlul şi vor încheia doar un acord care pune poporul american pe primul loc, nepermiţând niciodată Iranului să deţină o armă nucleară”, a declarat pentru Axios purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales.

Însă ridicarea blocadei şi încheierea războiului ar elimina pârghia de negociere a preşedintelui Trump în orice discuţii viitoare privind eliminarea stocului de uraniu îmbogăţit al Iranului şi convingerea Teheranului să suspende îmbogăţirea, două obiective principale de război pentru Trump.

O sursă a afirmat că echipa lui Trump va discuta despre impasul din negocieri şi despre potenţialele măsuri următoare.

Trump a semnalat într-un interviu acordat duminică Fox News că doreşte să continue blocada navală care sufocă exporturile de petrol ale Iranului, sperând că aceasta va determina Teheranul să cedeze în următoarele câteva săptămâni.

„Când ai cantităţi uriaşe de petrol care curg prin sistemul tău, dacă, din orice motiv, această linie este închisă pentru că nu poţi să-l pui în containere sau nave, ceea ce se întâmplă este că linia aceea explodează din interior. Ei spun că au doar aproximativ trei zile până când se va întâmpla asta”, a spus Trump.

Casa Albă anunţase că emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, se vor întâlni cu Araghchi la Islamabad, dar iranienii nu s-au angajat la nimic. Trump a declarat pentru Axios că poziţia iraniană l-a determinat să anuleze acea călătorie.

„Nu văd niciun rost să-i trimitem într-un zbor de 18 ore în situaţia actuală. Este prea lung. Putem face la fel de bine prin telefon. Iranienii ne pot suna dacă vor. Nu vom călători doar pentru a sta acolo”, a spus Trump.

Duminică, Araghchi a avut discuţii cu oficiali din Oman la Muscat, care s-au concentrat pe Strâmtoarea Ormuz, apoi s-a întors la Islamabad pentru o a doua rundă de discuţii. Luni, Araghchi urma să se deplaseze la Moscova pentru a se întâlni cu dictatorul Vladimir Putin.

O sursă a declarat că Araghchi le-a spus clar mediatorilor pakistanezi, egipteni, turci şi din Qatar în weekend că nu există un consens în cadrul conducerii iraniene cu privire la modul de abordare a cererilor SUA. SUA doresc ca Iranul să suspende îmbogăţirea uraniului pentru cel puţin un deceniu şi să-şi scoată uraniul îmbogăţit din ţară.

În acest context, armistiţiul ar fi prelungit pentru o perioadă îndelungată sau părţile ar conveni asupra încetării definitive a războiului.

Conform propunerii, negocierile nucleare ar începe abia într-o etapă ulterioară, după deschiderea strâmtorii şi ridicarea blocadei.

Casa Albă a primit propunerea, dar nu este clar dacă Statele Unite sunt dispuse să o analizeze.

Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, s-a întors la Islamabad duminică seara și a reluat eforturile de negociere cu Statele Unite, relatează Politico. Oficialul iranian a plecat ieri din Islamabad la Oman și urmează să facă o vizită și la Moscova.

Donald Trump a anulat brusc, sâmbătă, deplasarea emisarilor săi în Pakistan, spunând că nu îi trimite „degeaba” pe Kushner și Witkoff acolo pentru discuții care nu duc nicăieri. 

„Tocmai am anulat deplasarea reprezentanţilor mei la Islamabad”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social sâmbătă. „Dacă vor să discute, nu trebuie decât să sune”, a spus el.

Presa de stat iraniană a confirmat duminică întoarcerea lui Araghchi, precizând că acesta a ajuns în capitala Pakistanului „pentru a continua consultările privind încetarea conflictului cu Statele Unite”, după o scurtă escală în Oman.

Ministrul plecase din Islamabad sâmbătă seara, stârnind confuzie cu privire la continuarea negocierilor, înainte de a-şi schimba planurile şi de a se întoarce înaintea unei vizite programate la Moscova.

Potrivit agenţiei de presă iraniene ISNA, discuţiile de sâmbătă ale lui Araghchi la Islamabad au avut loc cu ministrul de externe, şeful armatei şi prim-ministrul Pakistanului. Conform relatării, aceştia au discutat despre relaţiile bilaterale, evoluţiile regionale şi eforturile de a pune capăt războiului. Şeful armatei pakistaneze a vizitat Teheranul săptămâna trecută pentru a face schimb de propuneri şi mesaje cu Statele Unite prin intermediul Islamabadului.

Aceste discuţii au loc la câteva zile după ce Trump a acceptat să suspende noi atacuri asupra Iranului la cererea Pakistanului, prelungind un armistiţiu fragil după săptămâni de escaladare a conflictului, continuând în acelaşi timp blocada americană asupra transportului maritim iranian în Strâmtoarea Ormuz.

După ce a mers în Oman și negocierile cu SUA din Islamabad au fost anulate, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi urmează să călătorească la Moscova.

Șeful diplomației iraniene va fi primit de Vladimir Putin, căruia îi va prezenta un bilanţ al negocierilor de pace aflate în curs în Orientul Mijlociu, potrivit ambasadorului iranian la Moscova, citat de agenţia iraniană de presă Isna, relatează AFP.

Abbas Araghchi urmează să discute cu ”oficiali ruşi despre situaţia cea mai recentă a negocierilor, a armistiţiului şi evoluţiile cu legătură cu acestea şi va prezenta un raport despe aceste negocieri oficialilor ruşi”, potrivit agenţiei iraniene.

Președintele Donald Trump a reiterat că SUA nu vor mai trimite delegaţii la negocieri cu Iranul, într-un interviu acordat televiziunii Fox News. 

„Dacă (iranienii) vor să discute, ne pot aborda sau ne pot suna. Dacă vor, putem discuta. Dar nu vom trimite oameni să călătorească 18 ore pentru o întâlnire”, a spus el.

Trump a insistat din nou că nu va permite Iranului să obţină arma nucleară.

Președintele american şi-a exprimat, de asemenea, respectul faţă de Pakistan, care a găzduit la Islamabad cea mai recentă rundă de negocieri americano-iraniene.

Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a revenit duminică în Pakistan, după o scurtă deplasare în Oman, care a jucat de asemenea un rol de mediator între Teheran şi Washington, însă emisarii americani Jared Kushner, ginerele lui Trump, şi Steve Witkoff îşi anulaseră deja călătoria la Islamabad, la ordinul lui Donald Trump. 

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a ordonat sâmbătă armatei să lanseze un atac împotriva grupării şiite Hezbollah din Liban, relatează EFE, potrivit Agerpres. 

„Prim-ministrul Netanyahu a ordonat Forţelor de Apărare Israeliene (IDF) să lanseze un atac puternic împotriva ţintelor Hezbollah din Liban”, a transmis Guvernul într-un comunicat. 

Anunţul survine după ce armata israeliană a raportat sâmbătă că două proiectile şi o dronă au fost lansate din Liban înspre teritoriul israelian, ceea ce a fost descris ca o „încălcare flagrantă” de către gruparea şiită Hezbollah a armistiţiului în vigoare, în care forţele israeliene efectuează zilnic atacuri pe teritoriul libanez.

Într-un alt comunicat, armata israeliană a raportat atacarea în continuare a infrastructurii Hezbollah din sudul Libanului, inclusiv a unui depozit de arme.

„IDF va continua să acţioneze decisiv împotriva ameninţărilor îndreptate împotriva populaţiei civile israeliene şi a soldaţilor în conformitate cu directivele Înaltului Comandament”, se arată în comunicatul publicat înainte de anunţul premierului Netanyahu.

Armata israeliană i-a avertizat, de asemenea, pe locuitorii strămutaţi din sudul Libanului să nu revină la locuinţele lor din aproximativ 60 de oraşe şi sate deoarece trupele sale rămân staţionate acolo.

Cel puţin şase persoane au fost ucise şi 17 au fost rănite sâmbătă în cadrul noilor atacuri israeliene asupra localităţilor din sudul Libanului, ridicând bilanţul persoanelor ucise în ofensiva israeliană la aproape 2.500 în ultimele şapte săptămâni. 

Președintele Donald Trump a declarat, sâmbătă, că Iranul „a oferit multe, dar nu suficient”, după ce a anunțat că nu va mai trimite o delegație în Pakistan pentru o nouă rundă de negocieri, care ar fi trebuit să aibă loc în acest weekend. 

Președintele SUA susține că a primit o propunere mai bună de la Iran la doar câteva minute după ce a anulat deplasarea emisarilor săi, Jared Kushner și Steve Witkoff. „Ne-au dat un document care ar fi trebuit să fie mai bun și, interesant, imediat după ce l-am respins, în decurs de 10 minute, am primit un nou document, mult mai bun”, le-a declarat Trump reporterilor, în apropierea aeronavei Air Force One.

Întrebat de Kit Maher, de la CNN, să ofere mai multe detalii despre ceea ce i-a fost propus, Trump a spus: „Au oferit multe, dar nu suficient.”

Donald Trump a confirmat, printr-o postare pe rețeaua sa socială, că negocierile SUA-Iran au fost suspendate. Președintele american a spus că a anulat deplasarea emisarilor săi deoarece s-a pierdut „prea mult timp pe drumuri” și din cauza unei dispute interne în Iran. „Nimeni nu știe cine conduce, nici măcar ei”, a adăugat Trump. 

„Tocmai ce am anulat deplasarea emisarilor mei la Islamabad, Pakistan, pentru a se întâlni cu iranienii. Prea mult timp pierdut pe drumuri, prea multă bătaie de cap! În plus, există o dispută internă și o confuzie uriașă în cadrul „conducerii” lor. Nimeni nu știe cine conduce, nici măcar ei. De asemenea, noi deținem toate cărțile, ei nu au niciuna! Dacă vor să discute, tot ce trebuie să facă este să sune!!!”, a scris Trump pe rețeaua sa socială, Truth Social. 

Donald Trump a anulat vizita planificată în Pakistan a emisarilor Jared Kushner și Steve Witkoff, care urmau să participe la discuții de pace cu Iranul, a relatat sâmbătă Fox News.

„Noi deținem toate cărțile. Ei ne pot suna oricând vor, dar nu veți mai face zboruri de 18 ore doar ca să stați și să discutați degeaba”, a spus președintele american la postul de televiziune citat.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a plecat din Islamabad, Pakistan, fără să se întâlnească cu emisarii lui Trump, au declarat doi oficiali pakistanezi. Șeful diplomației iraniene va călători în Oman și în Rusia. 

Oficiali pakistanezi de rang înalt s-au aflat la un aeroport din apropierea Islamabadului pentru a-l conduce la plecare. Aceștia au vorbit sub protecția anonimatului, deoarece nu erau autorizați să discute cu presa.

Araghchi s-a întâlnit cu premierul Shehbaz Sharif, cu șeful armatei, feldmareșalul Asim Munir, precum și cu alți oficiali de rang înalt, pentru a discuta subiecte care au inclus și liniile roșii ale Iranului în negocieri.

„Am avut un schimb de opinii foarte cald și cordial cu privire la actuala situație regională. Am discutat, de asemenea, chestiuni de interes reciproc, inclusiv consolidarea în continuare a relațiilor bilaterale dintre Pakistan și Iran”, a declarat Sharif, la finalul întâlnirii cu Araghchi, potrivit The Guardian. 

Mohammad Bagher Ghalibaf, șeful echipei de negociatori a Iranului cu delegația americană la Islamabad, și-a dat demisia din delegație și din funcția de președinte al acesteia, potrivit Iran Internațional. Oficialul ar fi fost obligat să demisioneze după ce a fost mustrat de Teheran pentru că a încercat să includă problema energiei nucleare printre punctele principale ale negocierilor cu Statele Unite. 

De asemenea, ministrul de externe al Republicii Islamice va pleca vineri seara în Pakistan, apoi în Oman și Rusia. 

Potrivit surselor Iran International, Ghalibaf ar putea fi înlocuit de Saeed Jalili, un diplomat iranian și politician care a fost secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională între 2007-2013. Totodată, și Abbas Araghchi încearcă să-și asume responsabilitatea pentru negocierile cu Statele Unite odată cu plecarea lui Ghalibaf.

Prim-ministrul pakistanez, Shehbaz Sharif, s-a întâlnit, sâmbătă, cu ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, la Islamabad.

Cancelaria lui Sharif a emis o declarație în care spunea că întâlnirea continuă.

Acesta a precizat că au fost prezenți și ministrul de externe al Pakistanului, Ishaq Dar, și mareșalul-șef al armatei, Asim Munir.

În declarație se menționează doar că „situația regională actuală va fi discutată”.

Armata iraniană a amenințat că va lua măsuri împotriva blocadei navale americane continue asupra porturilor iraniene.

Într-o declarație publicată de agenția de știri iraniană Tasnim, comandamentul militar comun Khatam al-Anbiya din Teheran a declarat: „Dacă armata americană agresivă își continuă asediul, banditismul și pirateria în regiune, poate fi sigură că se va confrunta cu un răspuns din partea puternicelor forțe armate iraniene”.

Donald Trump a anunțat blocada în urmă cu aproape două săptămâni, ca răspuns la închiderea efectivă a strâmtorii Ormuz. Aceasta nu a făcut prea mult pentru a convinge Teheranul să încheie un acord de pace, oficialii iranieni refuzând să se așeze la masa negocierilor până la ridicarea blocadei

Președintele Iranului a îndemnat populația să reducă consumul de electricitate după ce atacurile americane și israeliene au afectat infrastructura energetică a țării, a relatat presa de stat, scrie AP News.

Președintele Masoud Pezeshkian a declarat că guvernul își propune să „controleze consumul” de electricitate, potrivit televiziunii de stat iraniane.

„În loc să aprinzi 10 lumini acasă, aprinde două. Ce e rău în asta?”, a spus el.

El a spus că SUA și Israelul „ne-au distrus infrastructura” și a menționat că SUA au impus o blocadă asupra porturilor Iranului.

Până în prezent nu a fost programată nicio întâlnire directă între ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, și delegația americană, relatează corespondentul Al Arabiya de la Islamabad.

Acesta relatează că iranienii preferă să negocieze cu vicepreședintele american, JD Vance.

Conform surselor publicaţiei Al Arabiya, Pakistanul a propus un plan coordonat de mai multe țări pentru monitorizarea programului nuclear al Iranului.

Zborurile comerciale au fost reluate sâmbătă pe Aeroportul Internațional Imam Khomeini din Teheran pentru prima dată de la începutul războiului cu Statele Unite și Israel, în urmă cu aproximativ două luni.

Televiziunea de stat iraniană a relatat că aeroportul are zboruri către Istanbul, Turcia, Muscat, capitala Omanului, și orașul saudit Medina.

Flightradar24, o platformă de urmărire a zborurilor, a arătat că cel puțin trei zboruri cu destinația Istanbul au decolat sâmbătă dimineață.

Iranul și-a redeschis parțial spațiul aerian la începutul acestei luni, în timpul unui armistițiu cu SUA.

Ministrul turc de externe, Hakan Fidan , a declarat că Turcia ar putea lua în considerare participarea la operațiuni de deminare în strâmtoarea Ormuz în urma unui posibil acord de pace între Iran și SUA, relatează Reuters, citat de The Guardian.

Într-o declarație adresată reporterilor la Londra ieri, Fidan a declarat că orice activitate de deminare va fi efectuată de o echipă tehnică din diverse țări și că Turcia nu va avea „nicio problemă” să participe.

El a mai spus că este convins că problemele legate de programul nuclear al Iranului ar putea fi rezolvate la următoarea rundă de discuții din Pakistan.

Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat că au lovit în cursul nopții lansatoare de rachete ale Hezbollahului, încărcate cu muniție, în trei zone din sudul Libanului, scrie BBC.

Acestea afirmă că lansatoarele „reprezentau o amenințare imediată” pentru soldații IDF și pentru civilii israelieni și că vor continua să acționeze pentru a elimina aceste amenințări.

Între timp, Hezbollah a declarat într-un comunicat emis în această dimineață că a atacat, la rândul său, armata israeliană.

Aceasta urmează prelungirii armistițiului dintre Israel și Liban, convenit pe 23 aprilie. De atunci, atât IDF, cât și Hezbollah s-au acuzat reciproc de încălcări. 

Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi vorbește cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, și cu alți oficiali din Islamabad, sâmbătă dimineață, scrie The Guardian.

Araghchi a sosit aseară în Pakistan. El a scris pe rețelele de socializare că vizita sa se va concentra pe „chestiuni bilaterale și evoluții regionale”.

Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, călătoresc astăzi în capitala Pakistanului, dar nu este clar dacă se vor întâlni cu vreun oficial iranian.

Statele Unite au trimis semnale de progres în negocierile cu Iranul. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că SUA au „văzut cu certitudine progrese” din partea iraniană în ultimele zile și că Teheranul „vrea să discute” față în față, scrie BBC.

Emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner vor pleca sâmbătă dimineață la Islamabad, Pakistan, pentru a continua negocierile cu partea iraniană, a confirmat Leavitt pentru Fox News.

Potrivit purtătoarei de cuvânt, președintele Trump a fost flexibil în acordarea unei extensii a armistițiului cu Iranul și este „întotdeauna dispus să dea o șansă diplomației”. Vicepreședintele JD Vance este în standby și ar putea fi trimis în Pakistan dacă situația o impune.

Leavitt a salutat totodată armistițiul dintre Israel și Liban drept o „victorie pentru întreaga lume”, adăugând că speră să vină o zi în care SUA vor putea primi liderii ambelor țări.

Pete Hegseth, Secretarul Apărării SUA, susține că blocada „crește și ia amploare globală”. Șeful Pentagonului mai susține și că Iranul „are o șansă istorică” să încheie un acord serios.

„În această misiune, determinarea Americii este de neclintit, forţele noastre - fără egal, iar blocada noastră doar creşte şi ia amploare globală. Şi, după cum a spus preşedintele, avem tot timpul din lume! Iranul are o şansă istorică de a încheia un acord serios, iar mingea se află în terenul lor. Oricum ar fi, Departamentul de Război (numele inventat de administrația Trump pentru a se referi la Departamentul Apărării) este pregătit pentru ceea ce urmează, cu degetul pe trăgaci!”, a spus Pete Hegseth.

Pentru prima dată în ultimele decenii, trei portavioane operează simultan în Orientul Mijlociu. Însoțite de escadrilele lor aeriene, portavioanele USS Abraham Lincoln (CVN 72), USS Gerald R. Ford (CVN 78) și USS George HW Bush (CVN 77) includ peste 200 de aeronave și 15.000 de marinari și pușcași marini, anunță CENTCOM.

For the first time in decades, three aircraft carriers are operating in the Middle East at the same time. Accompanied by their carrier air wings, the USS Abraham Lincoln (CVN 72), USS Gerald R. Ford (CVN 78) and USS George H.W. Bush (CVN 77) include over 200 aircraft and 15,000… pic.twitter.com/fbMdz1IYn8

— U.S. Central Command (@CENTCOM) April 24, 2026

Noi informații din comunicații private de la Pentagon, scurse de surse necunoscute, arată că administrația Trump rămâne în continuare ostilă față de țările europene - americanii ar intenționa să-și „reanalizeze” sprijinul pentru revendicarea britanicilor față de Insulele Falkland, care au fost motiv de război între Argentina și Regat la începutul anilor '80. Americanii îi acuză pe britanici că „nu au făcut suficient” pentru a sprijini SUA în războiul său contra Iranului.

În documentul se susține că SUA ar putea revizui politica de susținere a revendicărilor europene asupra unor vechi „posesiuni imperiale” și evidențiază suveranitatea asupra Insulelor Falkland, subiectul războiului din 1982 dintre Marea Britanie și Argentina.

Memorandumul, relatat de Reuters, citat de Guardian, a fost redactat ca reacție la frustrarea de la Casa Albă că alți membri NATO nu au oferit suficient sprijin pentru campania de bombardamente de 38 de zile condusă de SUA împotriva Teheranului.

De asemenea, în document se mai susține că Spania ar trebui suspendată din NATO pentru că a refuzat să permită avioanelor de război americane să fie staționate sau să survoleze teritoriul său în timpul Operațiunii Epic Fury, deși nu este clar dacă există mecanisme pentru o astfel de măsură.

Întrebată despre acest e-mail, Kingsley Wilson, secretara de presă a Departamentului Apărării al SUA, a declarat: „Așa cum a spus președintele Trump, în ciuda tuturor lucrurilor pe care Statele Unite le-au făcut pentru aliații săi din NATO, ei nu au fost acolo pentru noi.

Departamentul de Război (numele neoficial inventat de administrația Trump pentru Departamentul Apărării) se va asigura că președintele are opțiuni credibile pentru ca aliații noștri să nu mai fie un tigru de hârtie și, în schimb, să își facă partea lor. Nu avem alte comentarii privind deliberările interne pe această temă”.

Deși propunerea privind Falkland pare vagă și nu există semnale imediate că ar urma să fie adoptată, referirea la insule pare concepută în mod deliberat pentru a provoca o reacție în Regatul Unit, unde amintirea războiului din 1982 rămâne puternică.

Premierul britanic, Keir Starmer, a ținut în mare parte Regatul Unit în afara războiului cu Iranul, însă, spre deosebire de alte state europene, a permis SUA să folosească bombardiere B-1 și B-52 de la baza RAF Fairford din Gloucestershire pentru a lovi ținte iraniene, inclusiv lansatoare de rachete și orice era folosit pentru a ataca transportul maritim din Strâmtoarea Ormuz.

Donald Trump s-a plâns însă în repetate rânduri de lipsa sprijinului militar oferit de Regatul Unit, afirmând că guvernul a vrut să ajute doar la protejarea strâmtorii după încheierea războiului, că portavioanele Royal Navy sunt „jucării” și comparându-l pe Starmer cu Neville Chamberlain.

Ministrul iranian de Externe a discutat despre conflict cu oficiali pakistanezi de rang înalt, în timp ce Pakistanul informează că rămâne pregătit să găzduiască noi negocieri de pace între SUA și Iran.

Abbas Araghchi a declarat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că a avut discuții cu Ishaq Dar, vicepremierul și ministrul de externe al Pakistanului, precum și cu șeful armatei pakistaneze, feldmareșalul Asim Munir.

El a spus că au discutat despre „evoluțiile regionale și chestiuni legate de armistițiu”.

Araghchi nu a precizat dacă se referă la armistițiul dintre SUA și Iran, la cel dintre Israel și Liban sau la ambele.

Capitala Pakistanului, Islamabad, este menținută în stare de pregătire, pe fondul posibilității unor noi întâlniri acolo între Statele Unite și Iran.

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că negocierile cu Iranul ar trebui să includă experți în domeniul nuclear, altfel „vom ajunge cu un Iran mai periculos”.

Vorbind vineri, înaintea summitului informal al liderilor UE din Cipru, Kallas a spus: „Dacă discuțiile sunt doar despre programul nuclear și nu există experți nucleari la masă, atunci vom ajunge la un acord mai slab decât a fost JCPOA”.

„Și dacă problemele din regiune, programele de rachete, sprijinul acordat grupărilor proxy, precum și activitățile hibride și cibernetice din Europa nu sunt abordate, vom ajunge cu un Iran mai periculos”, a adăugat ea.

Vicepreședintele Iranului a amenințat Statele Unite că regimul va merge pe o abordare „ochi pentru ochi” în legătură cu bombardamentele asupra infrastructurii petroliere, a relatat agenția de presă Mehr.

Potrivit publicației, Esmaeil Saqab Esfahani a declarat: „Dacă inamicul mai face o greșeală, strategia noastră va fi ochi pentru ochi. Dacă una dintre sondele noastre petroliere va fi lovită, va fi vizată una dintre instalațiile petroliere ale țărilor de pe teritoriul cărora suntem atacați”.

El a adăugat că echipa de negociere a regimului „a prins inamicul de guler la masa negocierilor”.

De asemenea, a spus că iranienii nu ar trebui să își facă griji în privința aprovizionării cu energie, deoarece au fost luate „măsurile necesare”.

Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că va lovi instalațiile petroliere din regiune, precum și că va „șterge de pe fața pământului” centralele electrice și uzinele de apă potabilă ale Iranului.

Israelul și Hezbollah au lansat atacuri reciproce în cursul nopții, în ciuda prelungirii armistițiului cu doar câteva ore înainte.

Miliția susținută de Iran a lansat atacuri asupra nordului Israelului în timpul nopții, a anunțat armata israeliană.

Într-un comunicat, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au precizat că sirenele au sunat în localitatea Shtula, din nordul țării, după atacuri cu rachete, iar armata a lovit Hezbollah ca răspuns.

„Trei teroriști Hezbollah au fost eliminați după ce au încercat fără succes să lanseze o rachetă sol-aer către o aeronavă a Forțelor Aeriene Israeliene. În alte două incidente separate, teroriști Hezbollah au lansat rachete și o dronă explozivă asupra soldaților IDF care operau la sud de Linia de Apărare Avansată, în sudul Libanului”, a tranmis IDF.

Aceste atacuri, potrivit IDF, „constituie încălcări flagrante” ale armistițiului, care fusese prelungit cu doar câteva ore înainte, după întâlniri desfășurate la Casa Albă.

Hezbollah a transmis, la rândul său, că a lansat „un baraj de rachete” asupra Israelului în timpul nopții, susținând că acțiunea a fost un răspuns la o „încălcare a armistițiului” de către Israel.

În anunțul inițial privind acordul Israel-Liban, publicat de Departamentul de Stat al SUA, se preciza că Israelul își „păstrează dreptul de a lua toate măsurile necesare pentru autoapărare, în orice moment, împotriva unor atacuri planificate, iminente sau în desfășurare. Acest drept nu va fi împiedicat de încetarea ostilităților”.

Pe scurt, Israelului i se permitea să atace dacă considera că este amenințat. În ciuda armistițiului, ambele părți au lansat în mod repetat atacuri una împotriva celeilalte, iar Israelul continuă să ocupe sudul Libanului.

Președintele Donald Trump spune că încetarea focului în Liban a fost prelungită cu trei săptămâni, după ce a găzduit o întâlnire între reprezentanți israelieni și libanezi la Casa Albă.

„Întâlnirea a decurs foarte bine! Statele Unite vor lucra cu Libanul pentru a-l ajuta să se protejeze de Hezbollah”, a scris Trump pe Truth Social.

Armistițiul inițial, anunțat săptămâna trecută, urma să expire după zece zile.

Trump speră în cele din urmă să intermedieze o pace mai amplă între cele două țări, care sunt oficial în război din 1948.

„Aștept cu nerăbdare ca în viitorul apropiat să găzduiesc pe prim-ministrul Israelului, Bibi Netanyahu, și pe președintele Libanului, Joseph Aoun”, a scris Trump.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu dorește să fie grăbit când vine vorba de încheierea războiului cu Iranul. Calendarul rămâne neclar, deoarece nu a fost stabilit un termen limită ferm pentru momentul în care Teheranul trebuie să prezinte o propunere de pace.

Se așteaptă, de asemenea, ca Trump să participe la o parte din discuțiile directe Israel–Liban la Casa Albă, au declarat mai multe surse familiarizate cu situația.

Timpul este în favoarea Statelor Unite și nu a Iranului în ceea ce privește ajungerea la un acord pentru încheierea războiului, a spus Trump joi, adăugând că nu se află sub presiune să ajungă rapid la o înțelegere. „Am tot timpul din lume, dar Iranul nu are”, a scris el pe Truth Social.

În Biroul Oval, Trump a fost întrebat despre calendar. „Nu mă grăbiți”, le-a spus reporterilor. „Sunt în haos, așa că ne-am gândit să le oferim o șansă să rezolve o parte din problemele lor.” El a mai spus că SUA nu știu „cine este liderul în Iran.

Președintele SUA a declarat explicit că nu va folosi arme nucleare împotriva Iranului. Declarația vine în contextul creșterii tensiunilor în Strâmtoarea Hormuz, după ce Trump a ordonat joi Marinei să „tragă și să ucidă” orice ambarcațiuni iraniene care plasează mine.

Explozii au răsunat joi seara la Teheran, unde sistemul de apărare antiaeriană a fost activat, au relatat media de stat iraniene pentru prima oară după intrarea în vigoare a unei încetări a focului cu SUA, în 8 aprilie, potrivit France Presse, preluată de Agerpres

Conform agenţiei de presă oficiale iraniene Irna, „tiruri de ale apărării antiaeriene au fost auzite" în vestul Teheranului. Agenţia de presă Mehr a indicat că sistemul de apărare antiaeriană a fost activat împotriva unor „ţinte ostile".

Donald Trump a anunțat că a ordonat Marinei SUA să deschidă focul și să distrugă orice ambarcațiune suspectată că plasează mine în Strâmtoarea Ormuz, invocând necesitatea protejării securității maritime.

„Am ordonat Marinei Statelor Unite să tragă și să distrugă orice ambarcațiune, oricât de mică ar fi (toate navele lor de război, în număr de 159, se află pe fundul mării!), care amplasează mine în apele Strâmtorii Ormuz. Nu trebuie să existe nicio ezitare. În plus, navele noastre de "deminare" curăță strâmtoarea chiar în acest moment. Prin prezenta ordon ca această activitate să continue, dar la un nivel triplat”, a scris Donald trump.

Regatul Unit și Franța le-au transmis planificatorilor militari reuniți astăzi la Londra că vor fi necesare „opțiuni militare practice” pentru a asigura libertatea de navigație în cruciala Strâmtoare Ormuz.

„Sarcina dumneavoastră este să transformați consensul diplomatic stabilit de liderii noștri în opțiuni militare practice, printr-un plan comun coordonat pentru protejarea libertății de navigație în strâmtoare”, au transmis ministrul britanic al apărării, John Healey, și omoloaga sa franceză, Catherine Vautrin, într-un mesaj comun.

Planificatori militari din zeci de state se reunesc la Cartierul General Permanent Întrunit al Regatului Unit din Northwood, în nordul Londrei, pentru a doua zi a unei conferințe de două zile dedicate discuțiilor privind redeschiderea acestei rute maritime.

„Transformarea impulsului diplomatic în acțiune necesită o planificare riguroasă, discuții sincere și angajamente ferme din partea statelor aliate și partenere, iar noi le suntem recunoscători acelor state care și-au indicat deja disponibilitatea de a contribui”, au afirmat cei doi oficiali ai apărării într-un mesaj comun distribuit de ministerul britanic al apărării.

„Suntem încrezători că se pot face progrese reale”, au adăugat ei. „Putem contribui la redeschiderea strâmtorii, la stabilizarea economiei globale și la protejarea cetățenilor noștri.”

Ministerul a precizat anterior că orice planuri militare rezultate în urma acestor reuniuni vor fi puse în aplicare „de îndată ce condițiile o vor permite, după un acord sustenabil de încetare a focului”.

Armata americană a confiscat joi un alt petrolier asociat cu contrabanda cu petrol iranian.

Departamentul Apărării al SUA a declarat că a confiscat petrolierul Majestic X în Oceanul Indian.

„Vom continua aplicarea legii maritime la nivel global pentru a perturba rețelele ilicite și a intercepta navele care oferă sprijin material Iranului, oriunde ar opera”, a declarat Departamentul Apărării.

Overnight, U.S. forces carried out a maritime interdiction and right-of-visit boarding of the sanctioned stateless vessel M/T Majestic X transporting oil from Iran, in the Indian Ocean within the INDOPACOM area of responsibility.

We will continue global maritime enforcement to… pic.twitter.com/SWF6Jt9Ci4

— Department of War ?? (@DeptofWar) April 23, 2026

Confiscarea are loc după ce Iranul a atacat miercuri trei nave de marfă în Strâmtoarea Hormuz, capturând două dintre ele.

Departamentul Apărării a publicat imagini de la confiscarea navei, care arată trupe americane pe puntea navei.

Datele de urmărire a navelor au arătat Majestic X în Oceanul Indian, între Sri Lanka și Indonezia, aproximativ în aceeași locație ca și petrolierul Tifani, confiscat anterior de forțele americane. Acesta se îndrepta spre Zhoushan, China.

Majestic X este un petrolier sub pavilion Guyana. Anterior, fusese numit Phonix și fusese sancționat de Trezoreria SUA în 2024 pentru contrabandă cu petrol brut iranian, încălcând sancțiunile americane asupra Republicii Islamice.

„Iranul se bazează pe o rețea extinsă de petroliere și firme de administrare a navelor în mai multe jurisdicții pentru a transporta petrolul către clienții din străinătate - folosind tactici precum documentație falsă, manipularea sistemelor de urmărire a navelor și schimbări constante ale numelor și steagurilor navelor”, a declarat Trezoreria la momentul respectiv.

Nu a existat niciun răspuns imediat din partea Iranului la vestea confiscării.

Vicepreședintele Parlamentului Iranului, Hamid-Reza Haji Babaei, a anunțat astăzi că banca centrală a țării a primit primele venituri din sistemul de taxe din Strâmtoarea Ormuz, potrivit publicației semi-oficiale iraniene Tasnim, scrie CNN.

Luna trecută, Comisia de Securitate a parlamentului iranian a aprobat un plan de impunere a unor taxe pentru navele care trec prin strâmtoare – ceea ce a provocat reacții negative la nivel internațional, inclusiv din partea experților în drept maritim și a oficialilor americani.

„Nu numai că este ilegal, dar este inacceptabil, este periculos pentru lume și este important ca lumea să aibă un plan de combatere a acestui lucru”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio la acea vreme, vorbind despre încercările Teheranului de a institui un sistem de taxare.

Circulația pe această cale navigabilă vitală, prin care trece de obicei o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate din lume, rămâne extrem de redusă pe fondul blocadei navale americane asupra porturilor iraniene și al recentelor atacuri și capturi de nave din regiune.

Teheranul a declarat anterior că suveranitatea iraniană asupra Strâmtorii Ormuz este o condiție pentru a pune capăt războiului. Parlamentul țării și Consiliul Suprem de Securitate Națională revizuiesc în prezent un plan de afirmare a controlului suveran asupra căii navigabile, a declarat astăzi agenției semi-oficiale de știri Mehr un membru al Comisiei pentru Securitate Națională și Politică Externă a parlamentului iranian.

Între timp, oficialii Pentagonului i-au informat săptămâna aceasta pe parlamentari despre o evaluare a serviciilor de informații care a constatat că ar putea dura până la șase luni pentru a curăța complet strâmtoarea de mine după încheierea războiului cu Iranul, a relatat CNN.

O evaluare a Pentagonului estimează că ar putea fi nevoie de șase luni pentru eliminarea completă a minelor plasate de armata iraniană în Strâmtoarea Ormuz, a relatat Washington Post.

Potrivit acestei evaluări, operațiunea ar urma, cel mai probabil, să înceapă abia după încheierea războiului. Informația a fost prezentată într-un briefing clasificat pentru membrii Comisiei pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților, la începutul acestei săptămâni.

Vorbind pentru Washington Post despre această evaluare, trei oficiali apropiați discuțiilor au declarat că estimarea de șase luni i-a frustrat atât pe parlamentarii democrați, cât și pe cei republicani. Aceștia ar fi fost informați că Iranul ar fi putut amplasa 20 sau mai multe mine în și în jurul strâmtorii, unele fiind poziționate de la distanță cu ajutorul tehnologiei GPS, ceea ce le face mai dificil de detectat.

Această rută maritimă îngustă, prin care trecea o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze înainte de război, este practic închisă de la începutul conflictului, pe 28 februarie, în pofida armistițiului care a oprit în mare parte luptele dintre SUA, Israel și Iran.

Comentând relatarea Washington Post, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a recunoscut că evaluarea a fost prezentată într-un briefing clasificat și a descris informațiile drept „inexacte”.

Ministrul pakistanez de interne a declarat că speră la „progrese pozitive” din partea Iranului, după ce s-a întâlnit miercuri cu un oficial american.

Mohsin Naqvi s-a întâlnit la Islamabad cu reprezentanta diplomatică a SUA, Natalie Baker, pentru a discuta încercările de organizare a unei a doua runde de negocieri între SUA și Iran.

Acestea urmau să aibă loc la începutul acestei săptămâni, însă au fost amânate pe termen nedeterminat după ce Iranul nu a confirmat când își va trimite delegația, ceea ce l-a determinat pe Donald Trump să anunțe prelungirea armistițiului.

Naqvi a declarat că premierul guvernului Pakistanului și conducerea militară lucrează intens „la toate nivelurile” pentru a sprijini o încheiere pașnică a războiului cu Iranul și speră ca toate părțile să ofere diplomației o șansă.

Ministrul pakistanez l-a lăudat, de asemenea, pe Trump, iar Baker a spus că Statele Unite apreciază „rolul constructiv” al Pakistanului în promovarea negocierilor de pace.

La Islamabad, dispozitivul de securitate pentru discuții rămâne în vigoare, chiar dacă nu este clar dacă acestea vor avea loc.

Un videoclip publicat joi de presa de stat iraniană, care pretinde că ar arăta Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) luând cu asalt nave comerciale, s-ar putea să nu surprindă momentul real al capturării și ar putea fi, cel puțin parțial, reconstituit în scopuri dramatice, a declarat pentru CNN un analist naval american.

Videoclipul, cu o durată de aproape două minute și jumătate, a fost publicat pe contul de Telegram al postului public IRIB, cu descrierea: „Primele imagini ale capturării navelor container care nu s-au conformat în Strâmtoarea Ormuz de către forțele navale ale IRGC”.

Materialul conține imagini aeriene și secvențe care, de obicei, necesită planificare prealabilă. Un cadru aerian cu bărbați mascați urcând pe o scară este urmat de un cadru mediu care îi arată urcând din perspectiva cuiva aflat deja la bord.

„Mi se pare regizat”, a declarat Carl Schuster, fost căpitan al Marinei SUA și fost director al Centrului Comun de Informații al Comandamentului Pacific al SUA.

„Pare un exercițiu de antrenament sau o cascadorie de imagine”, a spus Schuster, care nu a contestat faptul că Iranul controlează navele.

Schuster a spus că mai multe elemente l-au făcut să se îndoiască de succesiunea evenimentelor prezentate în videoclip.

„Nu există membri ai echipajului pe punte sau în jurul cabinei de pilotaj. Nimeni nu fuge să se adăpostească și nimeni nu este imobilizat”.

De asemenea, el a remarcat lipsa valurilor, a vântului sau a mișcării mării, ceea ce, potrivit lui, este „neobișnuit” pentru Golful Persic în această perioadă a anului. „Asta înseamnă că nava se află într-un punct de ancorare protejat sau într-un port”, a spus el.

O analiză CNN a concluzionat, de asemenea, că diferențele de lumină observate în diverse momente ale videoclipului ar putea indica faptul că filmarea a fost realizată în mai multe duble.

Donald Trump urmează să acorde Iranului un termen de numai câteva zile pentru acceptarea unei propuneri unificate de încheiere a ostilităţilor, conform dpa, citată de Agerpres.

Trump este gata să prelungească armistiţiul în curs cu trei până la cinci zile, informează Axios şi televiziunea Fox News, care citează o sursă americană, respectiv un oficial de la Casa Albă. Prin urmare, prelungirea anunţată marţi ar fi de scurtă durată.

Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că preşedintele nu a stabilit o dată-limită fermă pentru primirea unei propuneri din partea Iranului. Ea a precizat însă că Trump va fi cel care va hotărî în ultimă instanţă care este termenul acordat.

Trump prelungise unilateral încetarea focului cu puţin timp înainte de expirare, afirmând că ostilităţile rămân suspendate până când conducerea de la Teheran va prezenta o poziţie unificată de negociere. În mesajul respectiv de pe Truth Social, el nu a precizat nicio limită de timp.

Iranul nu a răspuns deocamdată public. 

Cetăţenii americani au fost sfătuiţi de autorităţile SUA să părăsească Iranul şi Libanul. Departamentul de Stat al SUA le-a cerut, miercuri, cetăţenilor americani aflaţi în Iran să părăsească această ţară după ce regimul iranian şi-a redeschis parţial spaţiul aerian, transmite Xinhua, citată de Agerpres.

Într-o postare pe rețelele sociale, Oficiul pentru Afaceri Consulare al Departamentului de Stat le-a solicitat cetăţenilor americani să urmărească actualizările din presa locală şi să ia legătura cu companiile aeriene pentru informaţii despre zborurile dinspre Iran.

Anunțul include precizarea că cetăţenii americani pot pleca pe cale terestră către Armenia, Azerbaidjan, Turcia şi Turkmenistan.

Iranul şi-a închis spaţiul aerian după ce a început războiul. Ţara şi-a redeschis, sâmbătă, partea estică a spaţiului său aerian pentru zborurile internaţionale, deschizând calea pentru reluarea parţială a operaţiunilor aeroportuare.

Pe de altă parte, ambasada SUA la Beirut le-a cerut cetăţenilor americani să părăsească Libanul, potrivit dpa.

„Ambasada Statelor Unite la Beirut monitorizează îndeaproape situaţia securităţii în Liban”, a anunţat misiunea diplomatică într-un comunicat publicat miercuri.

„Situația de securitate rămâne complexă şi se poate schimba rapid. Le cerem cetăţenilor americani să plece din Liban cât timp sunt disponibile opţiuni cu zboruri comerciale. Recomandăm ca cetăţenii SUA din Liban care aleg să nu plece să-şi pregătească planuri de rezervă pentru situaţii de urgenţă şi să urmărească ştirile”, se mai menţionează în comunicat.

Anterior, Israelul şi Hezbollah s-au acuzat reciproc, de mai multe ori, de încălcarea armistițiului intrat în vigoare vineri.

Discuţii suplimentare la nivel de ambasador între Israel şi Liban sunt prevăzute pentru joi, la Washington.

Prețurile petrolului au crescut joi, după relatările privind atacarea a trei nave în Strâmtoarea Ormuz de către forțele iraniene.

Brent, reperul global pentru țiței, se menține în jurul valorii de 103 dolari pe baril, în timp ce petrolul tranzacționat în SUA a urcat peste 94 de dolari.

Prețurile au crescut după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat, marți, prelungirea armistițiului pentru a oferi Iranului mai mult timp să ajungă la un acord.

Secretarul Marinei SUA, John Phelan, a fost înlăturat din funcție miercuri, au declarat pentru CNN șase surse familiarizate cu situația, din cauza tensiunilor cu secretarul apărării, Pete Hegseth, privind implementarea reformei în construcțiile navale și relația apropiată a lui Phelan cu Donald Trump.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a anunțat miercuri seară că Phelan va pleca „imediat” — o decizie surprinzătoare, venită chiar în timp ce Marina SUA desfășoară blocada porturilor iraniene în timpul armistițiului din războiul cu Iranul. Anterior, Hegseth a avut o discuție cu Trump și l-a informat pe Phelan că trebuie să demisioneze sau va fi concediat, au declarat două surse familiarizate cu situația.

„Președintele Trump și secretarul Hegseth au fost de acord că Marina are nevoie de o nouă conducere”, a declarat pentru CNN una dintre surse, un oficial de rang înalt din administrație.

Marina SUA a direcționat întrebările privind detaliile plecării lui Phelan către Cancelaria Secretarului Apărării.

„În numele secretarului de război (numele inventat de administrația Trump pentru secretarul apărării - n. red.) și al adjunctului secretarului de război, îi suntem recunoscători secretarului Phelan pentru serviciul adus Departamentului și Marinei Statelor Unite”, a scris Parnell într-o postare pe Twitter. „Îi dorim succes în proiectele sale viitoare. Subsecretarul Hung Cao va deveni secretar interimar al Marinei”.

Momentul anunțului a fost surprinzător, având în vedere rolul critic al marinei în oprirea navelor iraniene care încearcă să traverseze Strâmtoarea Ormuz. Până acum, forțele americane au redirecționat 31 de nave să revină în port și au urcat la bordul altor două.

Mai multe surse au declarat pentru CNN că, de luni de zile, existau tensiuni între Phelan și Hegseth, care considera că Phelan se mișcă prea lent în implementarea reformelor din construcțiile navale și era, de asemenea, iritat de comunicarea directă a acestuia cu Trump, pe care o vedea drept o încercare de a-l ocoli. Adjunctul secretarului apărării, Steve Feinberg, dorea, la rândul său, să preia controlul asupra responsabilităților majore privind construcțiile navale și achizițiile marinei, atribuții care, în mod normal, intrau în competența lui Phelan.

Problemele au ajuns la punctul culminant în timpul unei întâlniri dintre Trump și Hegseth, miercuri, la Casa Albă, pe tema construcțiilor navale, potrivit unui oficial de rang înalt de la Casa Albă.

Trump, frustrat el însuși de ritmul lent al construcțiilor navale, a fost convins în timpul întâlnirii că Phelan trebuie înlocuit, iar el și secretarul apărării au decis să instaleze pe cineva care să acționeze mai rapid, a spus oficialul. Trump i-a spus lui Hegseth să „se ocupe de asta”, deoarece Phelan îi este subordonat secretarului apărării. Hegseth i-a trimis apoi un mesaj lui Phelan, informându-l că trebuie să demisioneze sau va fi concediat.

Oficialul a spus însă că Phelan nu părea să creadă că Trump era la curent cu mesajul și a început curând să sune alți oficiali de la Casa Albă pentru a întreba dacă au aflat că i s-a cerut să demisioneze și dacă știau dacă președintele era informat. În acel moment, Parnell a publicat declarația oficială.

Cel puțin doi membri ai personalului de la Casa Albă i-au spus lui Phelan că decizia îi aparține lui Trump, a afirmat oficialul. Totuși, Phelan a căutat confirmarea directă din partea președintelui sau a cuiva apropiat acestuia, venind la Casa Albă și încercând să găsească oficiali din clădirea Eisenhower Executive Office Building cu care avea relații, pentru a afla mai multe informații.

Phelan a cerut apoi să se întâlnească cu Trump și a mers în holul aripii de vest, a spus oficialul, iar Trump s-a întâlnit pe scurt cu el, confirmându-i că nu mai are funcția.

Phelan este un om de afaceri fără experiență militară anterioară; el și soția sa au strâns anterior milioane de dolari pentru campania lui Trump înainte ca acesta să fie confirmat în funcția de secretar al marinei, în 2025.

„John va fi o forță extraordinară pentru militarii noștri din marină și un lider de neclintit în promovarea viziunii mele America First”, declara Trump la acel moment. „Va pune afacerile Marinei SUA mai presus de orice.”

Plecarea lui Phelan este prima în rândul secretarilor militari numiți sub administrația Trump. Hegseth a înlăturat însă numeroși ofițeri superiori din toate armele de când a preluat conducerea Pentagonului.

Președintele Turciei, Recep Erdogan, a declarat că războiul din Iran începe să „slăbească Europa”, în timpul unei convorbiri cu președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.

Potrivit unei postări pe rețelele sociale a cancelariei lui Erdogan, cei doi lideri au discutat telefonic, miercuri, despre relațiile dintre cele două țări și despre războaiele aflate în desfășurare din Iran și Ucraina.

„Președintele Erdoğan a precizat că războiul din regiunea noastră a început să slăbească și Europa și că, dacă această tendință nu este abordată printr-o abordare orientată spre pace, pagubele provocate de această perioadă de conflict vor fi mult mai mari”, se arată în postare.

Comandamentul Central al SUA a anunțat, miercuri seară, că a „direcționat 31 de nave să se întoarcă din drum sau să revină în port”, în cadrul „blocadei împotriva Iranului”.

Organizația a precizat că majoritatea navelor erau petroliere și că acestea „s-au conformat instrucțiunilor americane”.

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a calificat blocada drept unul dintre „principalele obstacole” în calea unor „negocieri autentice” cu Statele Unite.

Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că Donald Trump este „mulțumit” de blocadă, pe care a descris-o drept „eficientă și de succes”.

Donald Trump a declarat că „este posibil” ca o a doua rundă de negocieri de pace cu Iranul să înceapă vineri, potrivit New York Post.

Ziarul spune că oficialii pakistanezi i-au spus că discuțiile ar putea fi posibile în următoarele „36 până la 72 de ore”. Când a fost întrebat despre acest lucru, președintele SUA a răspuns într-un mesaj text: „Este posibil! Președinte DJT”.

Ieri, Trump a anunțat că va prelungi armistițiul cu Iranul, care urmează să expire miercuri seara, pentru a-i oferi regimului mai mult timp să creeze o „propunere unificată” de încheiere a războiului.

Președintele Donald Trump intenționează să acorde iranienilor un termen limitat pentru a veni cu o propunere pentru a relua negocierile diplomatice, au declarat pentru CNN două surse familiarizate cu discuțiile interne.

Nu a fost imediat clar dacă mesajul lui Trump a ajuns la iranieni.

Administrația nu dorește să prelungească armistițiul pe termen nelimitat, au declarat sursele, și nu vrea să ofere Iranului timp să prelungească discuțiile.

Președintele a fost precaut în ceea ce privește prelungirea armistițiului inițial dincolo de termenul limită de miercuri, au declarat sursele. El dorește ca un acord să fie finalizat cât mai curând posibil și spera că presiunea unui termen limită îi va forța pe iranieni să se așeze la masa negocierilor înainte de expirarea armistițiului.

Iranul a transmis că decizia sa de a nu participa la cea de-a doua rundă de discuţii de pace cu SUA în Pakistan este „definitivă”, a relatat, miercuri, agenţia semioficială iraniană Tasnim, citată de Xinhua, potrivit Agerpres.

Această decizie a fost anunţată cu puţin timp înainte ca Donald Trump să declare că va prelungi armistiţiul pentru a da mai mult timp negocierilor, în condiţiile în care actuala încetare a focului de două săptămâni urma să expire miercuri seara, ora Washingtonului.

Potrivit Tasnim, Pakistanul - în calitate de mediator - a fost informat cu privire la decizia Iranului, luată în scopul de a proteja pe deplin drepturile poporului iranian.

Agenţia de presă Tasnim scrie că, în ciuda propagandei şi a speculaţiilor răspândite de presa şi oficiali din SUA, echipa de negociatori iranieni nu se va deplasa miercuri în Pakistan pentru reluarea discuţiilor, din diverse motive ce au fost transmise deja SUA prin intermediul Pakistanului.

SUA, potrivit Tasnim, au continuat blocada navală împotriva Iranului şi au formulat ceea ce a descris drept „pretenţii excesive” în cadrul recentelor schimburi de opinii dintre cele două părţi, ceea ce, potrivit sursei, a împiedicat realizarea unor progrese semnificative. Conform aceleiaşi media iraniene, presiunea navală exercitată de SUA, inclusiv blocada şi alte „acţiuni ostile”, împreună cu ceea ce a descris drept încălcări ale angajamentelor, au obstrucţionat participarea Iranului la următoarea rundă de negocieri de la Islamabad.

Trump a declarat că SUA au acceptat să amâne o lovitură planificată împotriva Iranului pentru a acorda Teheranului timp să prezinte o „propunere unitară” înaintea unor posibile negocieri.

Între timp, Mahdi Mohammadi, consilierul pentru afaceri strategice al preşedintelui parlamentului iranian, a declarat miercuri, după postarea lui Trump pe Truth Social, că prelungirea armistiţiului anunţată de Trump este o „manevră” pentru a câştiga timp pentru un atac surpriză, avertizând că presiunea continuă exercitată de SUA pe mare ar necesita un răspuns din partea regimului.

Se preconiza ca delegaţiile Iranului şi SUA să se întâlnească săptămâna aceasta pentru a doua rundă de discuţii în Pakistan, după eşecul primei sesiuni de convorbiri în zilele de 11 şi 12 aprilie.

Donald Trump ar fi făcut o criză de nervi și a „urlat la consilieri ore în șir”, în timpul fazei inițiale a războiului din Iran, imediat după ce iranienii au reușit să doboare un avion de luptă american, relatează WSJ. Consilierii săi militari l-ar fi scos din „Situation Room” și nu l-ar mai fi lăsat să intre în timp ce avea loc misiunea de salvare a piloților, conform informațiilor publicate de publicația americană.

Oficialii americani de rang înalt ai administrației americane spun că volatilitatea președintelui american putea compromite întreaga misiune.

WSJ scrie că era după-amiaza din Vinerea Mare în aripa de vest a Casei Albe – atunci când Trump a aflat că iranienii doborâseră un avion de luptă american, iar cei doi piloți erau dispăruți.

Citește mai departe AICI

O a doua navă a fost atacată miercuri în Strâmtoarea Ormuz, a declarat armata britanică, la scurt timp după ce Garda Revoluționară paramilitară iraniană a deschis focul asupra unei nave container.

Centrul de Operațiuni Comerciale Maritime din Regatul Unit al armatei britanice nu a identificat imediat cine a tras asupra celei de-a doua nave.

Cu toate acestea, suspiciunile au căzut imediat asupra Iranului, a cărui Gardă Revoluționară paramilitară a deschis anterior focul asupra navei container.

În cel de-al doilea atac, nava de marfă a declarat că a fost atacată și a fost oprită pe apă.

Agenția a precizat că nu au fost raportate daune navei.

Atacurile au loc la câteva zile după ce SUA au confiscat o navă container iraniană după ce au tras asupra ei în weekendul trecut și au abordat marți, în Oceanul Indian, un petrolier asociat cu comerțul cu petrol al Iranului.

Iranul l-a executat prin spânzurare, miercuri, pe un bărbat găsit vinovat de colaborare cu serviciile de informaţii israeliene, a anunţat regimul iranian, aceasta fiind cea mai recentă execuţie după începerea războiului cu Israelul şi SUA, transmit AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

„Mehdi Farid a fost spânzurat în această dimineaţă pentru cooperare cu serviciul de spionaj terorist Mossad, după analizarea acestui caz şi confirmarea verdictului definitiv”, a transmis site-ul puterii „judiciare” iraniene, Mizan Online.

Acesta nu a precizat data arestării bărbatului şi nici când s-a desfăşurat procesul său.

Tribunalul l-a găsit vinovat de „cooperare în materie de informaţii şi spionaj în profitul regimului sionist”.

Iranul a făcut mai multe astfel de execuții de la declanşarea războiului cu Israelul şi Statele Unite, pe 28 februarie. Autorităţile iraniene au anunţat, marţi, că au executat un bărbat condamnat pentru că a colaborat cu Israelul şi SUA.

Potrivit organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului, Iranul este a doua ţară din lume ca număr de execuţii, după China.

Un consilier iranian de rang înalt a declarat că prelungirea armistițiului de către președintele SUA, Donald Trump, „nu înseamnă nimic” și este „cu siguranță o manevră pentru a câștiga timp în vederea unui atac-surpriză”.

Mahdi Mohammadi este consilier al președintelui parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf.

Într-o postare în limba persană pe Twitter, Mohammadi afirmă că menținerea „asediului” de către Trump „nu este diferită de un bombardament” și trebuie „întâmpinată cu un răspuns militar”. „A venit momentul ca Iranul să preia inițiativa”, a adăugat el.

Declarațiile lui Donald Trump, pline de amenințări și comentarii egocentrice, adesea superficial disprețuitoare la adresa Iranului, au devenit, la fel ca menținerea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene, un obstacol major în reluarea negocierilor de pace dintre cele două țări, sub medierea Pakistanului, la Islamabad, scrie The Guardian, miercuri.

Oricât ar insista ministerul iranian de rxterne că nu va răspunde fiecărei postări pe rețelele sociale a președintelui american despre Iran — uneori chiar și șapte pe zi — regimul nu le poate ignora pe toate, chiar dacă acestea contrazic ceea ce oficialii iranieni aud în privat despre adevăratele intenții ale lui Trump.

De altfel, nerăbdarea lui Trump și stilul său „diplomatic” grosolan au devenit, în sine, un obstacol în calea unei soluții.

Principalul negociator al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat că, „prin impunerea unei blocade și încălcarea armistițiului”, președintele SUA „încearcă să transforme această masă de negocieri — în propria sa imaginație — într-o masă a capitulării sau să justifice reluarea retoricii belicoase. Nu acceptăm negocieri sub amenințare și, în ultimele două săptămâni, ne-am pregătit să scoatem la iveală noi cărți pe câmpul de luptă”.

Ambasadorul Iranului în Pakistan, Reza Amiri Moghadam, a exprimat o idee similară, cu o trimitere la Jane Austen, afirmând: „Este un adevăr universal recunoscut că o țară care deține o mare civilizație nu negociază sub amenințare și constrângere”.

La fel cum Trump trebuie să gestioneze nemulțumirile din rândul americanilor și reacțiile piețelor, conducerea iraniană trebuie să liniștească opinia publică internă, respingând afirmațiile lui Trump privind o presupusă umilire sau disperare a Iranului ori susținerea acestuia că regimul ar fi cedat în chestiunea stocurilor de uraniu puternic îmbogățit.

De exemplu, vinerea trecută, Trump a răspuns la o postare a ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi, în care acesta anunța că Iranul va relaxa unele restricții din Strâmtoarea Ormuz, salutând practic o „înfrângere” a Iranului, în loc să răspundă prin ridicarea blocadei americane, așa cum se aștepta regimul iranian.

Ulterior, într-unul dintre numeroasele interviuri telefonice acordate în acea zi, Trump a spus: „Ei vor să o deschid (Strâmtoarea Ormuz - n.red.). Iranienii vor cu disperare să fie redeschisă. Nu o deschid până nu este semnat un acord”. Într-un alt interviu, el a afirmat: „Au fost de acord cu totul”, adăugând în mod specific: „Au fost de acord să nu mai închidă niciodată Strâmtoarea Ormuz”. O zi mai târziu, Iranul a închis strâmtoarea, lăsând impresia că Trump, nu pentru prima dată, a subestimat determinarea regimului iranian.

O reprezentanță diplomatică iraniană din Ghana a remarcat, marți: „În ultimele 24 de ore, președintele Statelor Unite a: — mulțumit Iranului pentru închiderea Ormuzului; a amenințat Iranul; a acuzat China; a lăudat China; a declarat blocada un succes; a confirmat că Iranul s-a reaprovizionat în ciuda blocadei; a promis un acord cu Iranul; a promis că vor cădea bombe asupra Iranului”. Ambasada l-a descris pe Trump drept „un grup de chat WhatsApp format dintr-o singură persoană”.

În weekend, ministrul adjunct de externe al Iranului, Saeed Khatibzadeh, a spus despre Trump: „Vorbește prea mult”.

Până marți, într-o cascadă de declarații contradictorii, Trump a afirmat: „Mă aștept să bombardăm”, adăugând că armata este pregătită de acțiune, făcând referire la expirarea iminentă a termenului-limită pe care nu intenționa să-l prelungească. Totuși, două fraze mai târziu, a spus că iranienii vor participa la negocierile care încep miercuri.

Prin alăturarea acestor poziții contradictorii, el a lăudat și, în același timp, a discreditat Iranul.

„Iranul poate ajunge într-o poziție foarte bună, o țară puternică, o țară minunată. Are un popor extraordinar”, a spus el, înainte de a adăuga: „Par însetați de sânge și sunt conduși de niște oameni foarte duri, din păcate, și nu într-un mod bun. Noi suntem mult mai duri decât ei – nici nu se compară – dar trebuie să dea dovadă de rațiune și bun-simț, să nu fie o țară bazată pe moarte și teroare”.

Toate acestea ar putea avea ca scop perturbarea „radarului” diplomatic al Iranului, însă, până acum, singurul efect a fost acela de a face regimul mai precaut și mai hotărât să accepte un acord doar dacă acesta include un mecanism clar și ireversibil de aplicare, care să-l oblige pe Trump să respecte orice înțelegere pe care o încheie.

Administraţia Trump a oprit plățile în dolari către Irak şi a îngheţat programele de cooperare cu armata acestei ţări, în contextul în care face presiuni asupra guvernului său pentru a destructura miliţiile susţinute de Iran care operează în Irak, relatează, marţi, Wall Street Journal, citând oficiali irakieni şi americani.w

Oficiali din cadrul Departamentului Trezoreriei au blocat recent livrarea a aproape 500 de milioane de dolari în bancnote americane - rezultate din vânzările de petrol irakian - din conturi la Banca Rezervei Federale din New York.

Guvernul american a informat, de asemenea, Irakul că suspendă finanţarea pentru unele programe de contra-terorism şi instruire până când vor înceta atacurile miliţiilor şi autorităţile irakiene vor lua măsuri pentru a destructura grupurile armate.

SUA l-au convocat, anterior, în cursul acestei luni, pe ambasadorul irakian după ce o dronă a lovit o clădire din Bagdad în care partea americană desfăşura activităţi diplomatice. Acest atac a urmat altor atacuri cu drone despre care SUA spun că au fost comise de miliţii teroriste aliniate cu Iranul. 

O barcă rapidă de atac, aparţinând Gardienilor Revoluției din Iran (IRGC), a deschis focul asupra unei nave container în ultimele ore, la aproximativ 28 de kilometri nord-est de Oman, în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, a anunţat, miercuri, agenţia British Maritime Trade Operations (UKMTO), transmit EFE şi dpa, citate de Agerpres.

Barca IRGC s-a apropiat de navă fără contact radio prealabil şi a deschis focul, „cauzând pagube grave punţii”, a transmis agenţia, care compilează informaţii despre atacurile asupra navelor în războiul din Iran.

Întregul echipaj „este în siguranţă şi nu au fost raportate incendii sau repercusiuni asupra mediului”.

Vestea atacului vine la o zi după ce Donald Trump şi-a schimbat decizia de a nu prelungi încetarea focului cu Iranul, care urma să expire miercuri, şi a anunţat un armistiţiu pe termen nelimitat pentru a permite timp pentru negocieri cu regimul de la Teheran.

Trump a afirmat, însă, că va menţine blocada navală impusă Iranului, care, potrivit Comandamentului Central al SUA, a oprit 90% din comerţul maritim al Iranului în ultimele 10 zile.

De altfel, într-o nouă postare făcută miercuri pe Truth Social, Trump a afirmat că Iranul „se prăbuşeşte financiar” din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz.

„Iranul se prăbuşeşte financiar! Vor ca Strâmtoarea Ormuz să fie deschisă imediat - sunt însetaţi de bani! Pierd 500 de milioane de dolari pe zi (...) SOS!!!”.

Președintele Donald Trump s-a întâlnit marți după-amiază, la Casa Albă, cu echipa sa de securitate națională, în fața unei decizii importante: ce va face mai departe în criza cu Iranul. Termenul-limită al armistițiului se apropia de final, iar Air Force Two era deja pregătit la Joint Base Andrews pentru plecarea vicepreședintelui JD Vance în Pakistan, unde urma să participe la o nouă rundă de negocieri. Problema era însă una clară: Iranul nu dădea niciun semn, scrie CNN.

În zilele anterioare, SUA trimiseseră Iranului o listă cu punctele generale ale unui posibil acord, cerând un răspuns înaintea noilor discuții. Însă zilele au trecut fără reacție din partea Teheranului, ceea ce a ridicat semne de întrebare în administrația americană cu privire la cât de utile ar mai fi negocierile directe din Pakistan, potrivit a trei oficiali familiarizați cu situația.

Citește mai departe AICI

Prim-ministrul pakistanez, Shehbaz Sharif, a cărui ţară joacă un rol de mediator în conflictul dintre Statele Unite şi Iran, a salutat, miercuri, prelungirea armistiţiului anunţată de Donald Trump, informează Agerpres, care citează AFP.

„Îi mulţumesc sincer preşedintelui Trump pentru că a acceptat cu amabilitate cererea noastră de a prelungi armistiţiul pentru a permite continuarea eforturilor diplomatice în curs”, a scris Sharif pe Twitter, precizând că vorbeşte şi în numele şefului de stat major, mareşalul Asim Munir.

„Bazându-se pe încrederea acordată, Pakistanul îşi va continua eforturile pentru o soluţionare negociată a conflictului”, a adăugat acesta.

Donald Trump a anunţat, marţi, o prelungire pe termen nelimitat a armistiţiului, pe care anterior îl stabilise să expire miercuri seara, afirmând că doreşte să acorde mai mult timp diplomaţiei.

O nouă rundă de discuţii anunţată iniţial pentru începutul săptămânii la Islamabad a fost, de asemenea, amânată pe termen nelimitat.

„Sper sincer că ambele părţi vor continua să respecte armistiţiul şi vor ajunge să încheie un «acord de pace» cuprinzător în timpul celei de-a doua runde de negocieri programate la Islamabad, pentru a pune capăt definitiv conflictului”, a declarat Sharif, miercuri. 

Regatul Unit a anunţat că va găzdui, miercuri şi joi, militari din aproximativ 30 de ţări pentru a discuta despre formarea unei misiuni conduse de guvernul britanic şi de cel francez pentru protejarea navigaţiei în Strâmtoarea Ormuz, informează Agerpres, care citează  AFP.

Această conferinţă va permite „să avanseze planificarea detaliată” a redeschiderii strâmtorii imediat ce condiţiile o vor permite, în urma „progreselor” realizate în timpul discuţiilor de la Paris de săptămâna trecută, a precizat ministerul britanic al apărării.

„Obiectivul de astăzi şi mâine este de a traduce consensul diplomatic într-un plan comun pentru a garanta libertatea de navigaţie în strâmtoare şi a sprijini un armistiţiu durabil”, a declarat ministrul britanic al apărării, John Healey, citat într-un comunicat.

El şi-a exprimat încrederea că „se pot face progrese concrete”.

Aceste discuţii vin imediat după tratativele privind această strâmtoare strategică, care au reunit, vineri, la Paris, peste 40 de ţări sub conducerea lui Keir Starmer şi a lui Emmanuel Macron.

Starmer a spus că Franţa şi Regatul Unit vor conduce o misiune multinaţională pentru a asigura libertatea de navigaţie în strâmtoare „imediat ce condiţiile o vor permite”. Regatul Unit şi Franța au precizat că această forţă va fi exclusiv defensivă şi va fi desfăşurată doar după instaurarea unei păci durabile în regiune. Statele Unite şi Iranul, părţi beligerante, nu au participat la discuţii.

Înaintea reuniunii de la Paris, guvernul britanic anunţase un summit de planificare militară în această săptămână, fără a oferi detalii suplimentare. 

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți seara, că SUA amână atacarea Iranului, la solicitarea Pakistanului, până când Teheranul va veni cu o propunere clară și asumată de toți liderii iranieni de soluționare a conflictului și până la încheierea negocierior de pace.

„În baza faptului că guvernul Iranului este serios fracturat și în urma solicitării mareșalului Asim Munir și premierului pakistanez Shehbaz Sharif, am fost rugați să amânăm atacul asupra Iranului până când liderii și reprezentanții (Teheranului) vor veni cu o propunere unitară”, a spus Trump, într-o postare publicată pe Truth Social.

Trump a adăugat ca a ordonat, în același timp, armatei americane să continue blocada și să rămână „pregătită și capabilă”.

SUA și Iranul păreau în acest weekend să fie pe punctul de a încheia un acord de pace, care să pună capăt războiului care durează deja de șapte săptămâni. Apoi, Donald Trump a făcut exact ceea ce membrii stafului său i-au tot spus să nu facă: liderul de la Casa Albă a început să pară că negociază cu Iranul prin intermediul presei și a scris pe rețelele sociale mesaje despre felul în care decurg discuțiile, informează CNN.

În plus, Trump a acordat, vineri, și câteva interviuri telefonice presei americane, despre ultimele evoluții ale discuțiilor în desfășurare pe care oficialii americani le aveau cu omologii lor iranieni.

Donald Trump a susținut că Iranul a acceptat mai multe condiții, contrazise, însă, de surse care au participat la negocieri.

Același Trump a susținut că iranienii au acceptat inclusiv să cedeze americanilor toate stocurile de uraniu îmbogățit și a proclamat încheierea iminentă a războiului.

Oficialii iranieni au respins cu tărie aceste afirmații și au negat că urmează o nouă rundă de consultări și tratative cu Washingtonul

Unii membri ai administrației Trump au recunoscut, sub anonimat, pentru CNN, că toate comentariile și declarațiile publice făcute de Trump în aceste zile nu au făcut decât să dăuneze negocierilor, care și așa se desfășurau dificil, pe fondul neîncrederii iranienilor în SUA.

Vicepreședintele SUA, JD Vance, a revenit marți după-amiaza la Casa Albă, după ce planurile sale inițiale de a merge în Pakistan, pentru discuții cu reprezentanții iranieni, au picat, informează CNN.

Vance urma să plece spre Islamabad, capitala Pakistanului, în această dimineață. Vizita a fost însă amânată, au declarat surse politice pentru CNN.

Donald Trump sugerează, marţi, că China a ajutat Iranul să-şi refacă stocul de armament, într-un interviu la telefon difuzat în direct de către postul CNBC News.

Iranienii „probabil şi-au refăcut puţin stocurile” de armament după intrarea în vigoare a armistiţiului, a acuzat președintele american.

Statele Unite au „capturat ieri (luni) un vapor care transporta anumite lucruri, ceea ce nu este foarte bine, poate un cadou al Chibnei, nu ştiu”, a declarat el.

„Am fost un pic surprins”, a declarat Donald Trump.

„Credeam că am un acord cu preşedintele Xi, dar asta nu e grav, aşa e la război”, a adăugat Trump.

Donald Trump a afirmat că se așteaptă să continue bombardarea Iranului dacă SUA nu vor reuși să ajungă la un acord privind prelungirea armistițiului până la termenul limită de miercuri seara.

„Mă aștept să bombardăm, cred că aceasta este o atitudine mai bună cu care să abordăm situația”, a spus Trump într-un interviu telefonic acordat în această dimineață emisiunii „Squawk Box” de la CNBC.

„Dar suntem gata de acțiune. Adică, armata abia așteaptă să acționeze. Sunt absolut incredibili”, a spus el, continuând să-și laude eforturile de reconstrucție a armatei americane.

Vicepreședintele JD Vance și alți înalți oficiali ai administrației Trump sunt așteptați să se deplaseze astăzi în Pakistan pentru o a doua rundă de negocieri intense. Președintele a declarat, anterior, că este „foarte puțin probabil” să prelungească termenul armistițiului.

Președintele SUA, Donald Trump, a acuzat Iranul că a încălcat armistițiul.

„Iranul a încălcat armistițiul de nenumărate oriIranul a încălcat armistițiul de nenumărate ori”, a scris, marți, Trump, pe Social Truth.

Reacția sa vine înainte de expirarea armistițiului și de posibilele noi negocieri SUA-Iran.

Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că războiul din Iran a creat cea mai gravă criză energetică globală de până acum.

Șeful organizației, Fatih Birol, a declarat pentru radioul France Inter:

„Aceasta este într-adevăr cea mai mare criză din istorie. Dacă combinați această criză a petrolului cu criza gazelor care a implicat Rusia, este deja o criză uriașă, dar nu este vorba doar de petrol și gaze; este vorba și de îngrășăminte, produse petrochimice, sulf - toate aceste produse vor fi în cantități insuficiente, împingând inflația la nivel mondial, în special în țările emergente și în curs de dezvoltare, iar acest lucru va încetini creșterea.” 

Birol nu este primul care trage acest avertisment. Șeful companiei saudite Aramco, Amin Nasser, a declarat anterior reporterilor că industria energetică din Orientul Mijlociu se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa în timpul războiului din Iran.

La începutul acestei luni, Birol a declarat că situația energetică globală este mai gravă decât crizele anterioare din 1973, 1979 și 2022 la un loc.

În martie, AIE a convenit, de asemenea, să elibereze un număr record de 400 de milioane de barili de petrol din stocurile strategice pentru a combate creșterea prețurilor petrolului - consultați postarea noastră de la 8:20 pentru mai multe informații despre impactul economic al războiului.

Iranul afirmă că pregătește „noi mutări” pe câmpul de luptă, pe măsură ce se apropie termenul-limită al armistițiului anunțat între SUA, Israel și Iran. Deocamdată, nu există nicio confirmare privind reluarea negocierilor de pace.

Președintele Parlamentului iranian a scris pe platforma X că, în ultimele două săptămâni, Iranul s-a pregătit pentru noi mutări pe câmpul de luptă și că nu va accepta negocieri „sub umbra amenințărilor”.

Între timp, Donald Trump a negat că s-ar afla sub presiune pentru a încheia un acord, în timp ce presa americană relatează că vicepreședintele JD Vance urmează să meargă marți în Pakistan pentru discuții. Trump a adăugat că este „foarte puțin probabil” ca armistițiul de două săptămâni dintre SUA și Iran, care expiră miercuri, să fie prelungit.

În Golful Persic, SUA continuă blocada în Strâmtoarea Ormuz, după capturarea, duminică, a unei nave cargo sub pavilion iranian, iar ambele părți se acuză reciproc de încălcarea armistițiului.

Într-o altă evoluție regională, o a doua rundă de negocieri între Israel și Liban este programată pentru joi, potrivit unui oficial american.

Donald Trump a declarat că SUA nu vor ridica blocada asupra porturilor iraniene până când nu se va ajunge la un acord cu Iranul, pe fondul incertitudinii continue cu privire la posibilitatea unor noi discuții pentru a pune capăt războiului.

Blocada, care a început acum o săptămână, „distruge absolut Iranul”, a scris Trump pe Truth Social, adăugând că țara sa câștigă conflictul „la mare distanță”.

Comentariile sale vin în contextul în care armistițiul temporar dintre SUA și Iran urmează să se încheie miercuri, dar nu există nicio certitudine cu privire la posibilitatea unei a doua runde de negocieri de pace în Pakistan.

Iranul a transmis că va menține ruta închisă până când SUA vor opri blocada porturilor sale.

Securitatea în capitala Pakistanului este întărită în așteptarea unei întâlniri. Însă, JD Vance - care urmează să conducă delegația americană - nu a plecat încă din Washington, în timp ce Iranul tranmite că nu a decis dacă va participa.

Vicepreședintele JD Vance și înalți oficiali americani sunt așteptați să călătorească marți în Pakistan pentru o a doua rundă de negocieri cu Iranul, potrivit unor surse. Ministerul de Externe al Iranului insistă însă că nu există planuri de reluare a relațiilor cu SUA.

Negociatorul iranian și președintele Parlamentului, Mohammad Ghalibaf, a declarat luni că președintele american, Donald Trump, „încearcă să transforme această masă de negocieri - în propria sa imaginație - într-o masă a capitulării sau să justifice o nouă instigare la război”.

„Nu acceptăm negocieri sub umbra amenințărilor”, a spus el într-o postare către X.

Totuși, Trump părea încrezător că Iranul va veni la masa negocierilor . „Vor negocia, iar dacă nu o vor face, vor vedea probleme cum nu au mai văzut niciodată”, a spus el într-un interviu acordat luni seară târziu.

Generalul în retragere Wesley Clark a declarat pentru CNN că redeschiderea Strâmtorii Ormuz prin forță este „o problemă mult, mult mai dificilă” pentru SUA decât menținerea închisă a porturilor Iranului, adăugând că această cale navigabilă este mai utilă Iranului „decât o armă nucleară”.

„Nu știu dacă avem cu adevărat o opțiune militară pentru a face asta”, a declarat el pentru Pamela Brown de la CNN.

Clark, fost comandant suprem al forțelor aliate din NATO, a subliniat o serie de obstacole cu care se confruntă armata americană: „Sunt minele, bărcile rapide, rachetele, rachetele de croazieră, rachetele balistice, posibilul foc de artilerie care ar putea fi folosit. Aceasta este o zonă foarte restricționată. A fost fortificată ani de zile. Iar iranienii cu siguranță au învățat din asta”.

El a menționat că iranienii au și tehnologie chineză și „observă în timp real flota noastră (americană - n.r.) pe măsură ce ne îndreptăm” spre strâmtoare.

El a spus că, dacă SUA ar folosi forța pentru a încerca să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, „ar fi o adevărată luptă aprigă” dacă ar intra acolo.

„Nu suntem la sfârșitul anilor 1980. Nu este războiul petrolierelor. Este vorba de ceva complet diferit”, a adăugat Clark.

Clark a mai spus că Iranul este conștient de valoarea strategică a Strâmtorii Ormuz în negocieri: „Mai utilă decât o armă nucleară. Și au folosit-o”, a spus el. „Și nu cred că avem un răspuns pentru asta”.