Președintele Donald Trump s-a întâlnit marți după-amiază, la Casa Albă, cu echipa sa de securitate națională, în fața unei decizii importante: ce va face mai departe în criza cu Iranul. Termenul-limită al armistițiului se apropia de final, iar Air Force Two era deja pregătit la Joint Base Andrews pentru plecarea vicepreședintelui JD Vance în Pakistan, unde urma să participe la o nouă rundă de negocieri. Problema era însă una clară: Iranul nu dădea niciun semn, scrie CNN.
În zilele anterioare, SUA trimiseseră Iranului o listă cu punctele generale ale unui posibil acord, cerând un răspuns înaintea noilor discuții. Însă zilele au trecut fără reacție din partea Teheranului, ceea ce a ridicat semne de întrebare în administrația americană cu privire la cât de utile ar mai fi negocierile directe din Pakistan, potrivit a trei oficiali familiarizați cu situația.
În timp ce Trump se afla la Casa Albă alături de Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth, șeful Statului Major Întrunit Dan Caine și directorul CIA John Ratcliffe, administrația tot nu primise niciun mesaj din partea Iranului. Oficialii americani îi ceruseră principalului mediator pakistanez, mareșalul Asim Munir, să obțină măcar un semnal înainte ca Vance să urce în avion. Dar nici după câteva ore nu venise vreun răspuns.
La Casa Albă, apropiații lui Trump cred că unul dintre motivele tăcerii este lipsa de unitate din actuala conducere iraniană. Concluzia se bazează și pe informațiile venite prin intermediarii pakistanezi, spun aceiași trei oficiali. Potrivit administrației, iranienii nu au ajuns la o poziție comună nici în privința negocierilor, nici în privința mandatului pe care îl pot da negociatorilor pe teme sensibile, precum îmbogățirea uraniului și stocul actual de uraniu îmbogățit, unul dintre marile blocaje ale discuțiilor.
Oficialii americani cred că o parte din problemă ține de noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, care fie nu le transmite clar subordonaților ce are de făcut Iranul, fie îi lasă să ghicească direcția, fără instrucțiuni precise. În opinia Washingtonului, faptul că acesta încearcă să rămână ascuns a afectat și mai mult discuțiile interne din conducerea iraniană.
În ciuda acestor obstacole, un oficial american a spus că există încă șanse ca negociatorii SUA și Iranului să se întâlnească în curând. Totuși, momentul unei astfel de întâlniri rămâne incert.
În loc să reia atacurile militare, Donald Trump a ales să prelungească armistițiul cu Iranul cu încă două săptămâni, chiar înainte ca acesta să expire. De această dată, nu a mai anunțat o dată clară de încheiere. Trump, care i-a descris pe liderii iranieni drept „serios fracturați” într-o postare pe Truth Social, spune că preferă în continuare o soluție diplomatică și vrea să evite reluarea unui conflict nepopular, despre care susține că SUA l-au câștigat deja.
Totuși, blocajul actual al negocierilor arată cât de greu îi este lui Trump să obțină un acord care să îi satisfacă toate cerințele.
Iranul a transmis public că Trump trebuie să ridice blocada asupra navelor care intră sau ies din porturile iraniene prin Strâmtoarea Hormuz înainte ca Teheranul să accepte o nouă rundă de negocieri. Trump a respins această condiție. „Nu vom deschide strâmtoarea până când nu avem un acord final”, a declarat el marți dimineață la CNBC.
Într-o reuniune de după-amiază, Trump și consilierii săi au decis să prelungească armistițiul, despre care mediatorii pakistanezi spuneau că urma să expire în doar câteva ore. Trump sugerase însă că, după calculele sale, armistițiul ar fi trebuit să dureze până miercuri seară, la Washington. Teoretic, această prelungire i-ar putea oferi Iranului timp să ajungă la o poziție comună aprobată de Khamenei, deși oficialii americani spun că nu există nicio garanție.
Potrivit oficialilor, o nouă deplasare pentru negocieri poate fi organizată rapid dacă apar semnale că Iranul este gata să revină la masa discuțiilor. Atât SUA, cât și Iranul pierd economic cât timp Strâmtoarea Hormuz rămâne practic închisă, iar unii oficiali din regiune speră că tocmai această presiune va grăbi o soluție.
Marți, oficialii pakistanezi au încercat să convingă Iranul să participe la discuții și, în același timp, l-au încurajat pe Trump să prelungească armistițiul. În apropierea termenului-limită, Trump a decis „să prelungească armistițiul până când propunerea lor va fi prezentată și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul”.
Reacția Iranului: „Partea care a pierdut nu poate dicta condițiile”
„Prelungirea armistițiului de către Trump nu înseamnă nimic”, a spus Mahdi Mohammadi, consilier al președintelui Parlamentului iranian, Ghalibaf, care a condus delegația de negociere a Iranului. „Partea care a pierdut nu poate dicta condițiile. Continuarea asediului nu este diferită de bombardament și trebuie să primească un răspuns militar.”
Anunțul lui Trump privind menținerea armistițiului a încheiat o zi plină de incertitudine, începută cu o declarație în care spunea că se așteaptă să bombardeze din nou Iranul în viitorul apropiat.
Totuși, în lipsa unui nou termen-limită, consilierii lui Trump l-au avertizat în privat că o reducere a presiunii ar putea oferi Iranului timp să prelungească negocierile, potrivit unor surse apropiate discuțiilor.
Cel puțin, negociatorii speraseră să ajungă săptămâna aceasta la o înțelegere-cadru între SUA și Iran. Oficialii americani voiau ca aceasta să deschidă drumul unor discuții mai detaliate, în săptămânile următoare, asupra punctelor sensibile ale unui acord.
Dar această strategie are și critici. Unii avertizează că Iranul ar putea folosi negocierile pentru a câștiga timp și pentru a scoate la suprafață o parte dintre sistemele sale de rachete ascunse în timpul războiului.
Mai multe puncte esențiale rămân fără soluție: dacă Iranul va mai putea îmbogăți uraniu în viitor, ce se va întâmpla cu stocul său de uraniu puternic îmbogățit și ce sancțiuni vor fi ridicate, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile.
Cât de dispusă este fiecare parte să facă compromisuri va decide, în final, dacă se poate ajunge la un acord. Pentru Trump, un punct important este să nu accepte o înțelegere care să semene cu acordul nuclear din perioada Obama, Joint Comprehensive Plan of Action, din care a retras SUA în 2018 și pe care l-a criticat constant ca fiind slab.
În ultimele zile, Trump s-a arătat încrezător că poate obține un acord mai bun, mizând pe propriile calități de negociator. Marți, el a afirmat chiar că ar fi „câștigat foarte repede războiul din Vietnam” dacă ar fi fost președinte la acea vreme.
„Cred că vom ajunge la un acord foarte bun”, a spus el. „Cred că nu au de ales. Le-am distrus marina, le-am distrus forțele aeriene, le-am eliminat liderii, sincer, ceea ce complică lucrurile într-un fel.”
Câteva ore mai târziu, în timp ce îi premia pe sportivii universitari în State Dining Room, Trump a evitat în mod neobișnuit să vorbească despre război și s-a limitat să salute jurnaliștii care încercau să-i pună întrebări înainte să părăsească sala.