Agenția S&P a reconfirmat ratingul României la „BBB-/A-3”, dar menține perspectiva negativă, avertizând că planurile Guvernului Bolojan de reducere a deficitului se lovesc de un context economic dificil și de riscuri politice care ar putea deraia consolidarea bugetară. Deși recunoaște pachetul fiscal ca fiind cel mai ambițios de după criza din 2008, S&P atrage atenția că drumul spre stabilitate financiară este incert, mai ales din 2026, când mandatul premierului ar urma să se încheie.
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat joi ratingul suveran al României la nivelul 'BBB-/A-3' pentru datoria pe termen lung și scurt, în valută și monedă locală, menținând perspectiva negativă, în ciuda pachetului de măsuri de consolidare bugetară anunțat de Guvernul Bolojan.
Potrivit S&P, alegerea lui Nicușor Dan ca președinte și formarea noului executiv au pus capăt perioadei prelungite de incertitudine politică și de politici publice. Noul guvern a legiferat deja un set de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,7% în 2025 și 6,4% în 2026. Totuși, S&P atrage atenția că implementarea acestor măsuri rămâne incertă, iar riscurile politice și economice ar putea afecta traiectoria de consolidare.
Agenția subliniază că mediul macroeconomic este extrem de provocator: creșterea economică este așteptată să încetinească la doar 0,3% în 2025, inflația va urca spre 9% în următoarele luni, iar deficitul de cont curent va rămâne ridicat, la circa 7,5% din PIB, în ciuda ajustărilor fiscale. În plus, perspectivele fiscale pe termen mediu, dincolo de anul 2026, sunt incerte, mai ales având în vedere acordul de alternanță la guvernare convenit de PNL și PSD.
S&P avertizează, după pachetul fiscal anunțat de Guvern, că efectele secundare asupra economiei ar putea eroda beneficiile acestor măsuri. În plus, agenția notează că încercările anterioare ale guvernelor de a corecta dezechilibrele fiscale au eșuat în mare parte, ceea ce ridică semne de întrebare asupra implementării efective a noilor măsuri.
Un factor pozitiv menționat este perspectiva de accelerare a fluxurilor de fonduri europene, condiționată de implementarea reformelor asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România ar putea accesa circa 44 de miliarde de euro din fondurile europene până în 2027, echivalentul a peste 12% din PIB, fonduri care vor sprijini atât investițiile publice, cât și finanțarea deficitului extern.
Pe partea negativă, S&P estimează că datoria publică netă a României va depăși pragul de 60% din PIB până în 2028, iar cheltuielile cu dobânzile vor crește la peste 9% din veniturile bugetare. În plus, datoria externă netă va urca la circa 49% din veniturile din contul curent, în creștere semnificativă față de nivelul din 2022.
În scenariul negativ, S&P avertizează că ar putea retrograda ratingul României în următorii doi ani, dacă pachetul de consolidare fiscală se dovedește insuficient, dacă economia va crește sub așteptări sau dacă deficitul extern se va adânci semnificativ. În schimb, o îmbunătățire substanțială a soldului fiscal și de cont curent ar putea duce la stabilizarea perspectivei.
Ştiri video recomandate
